Vizualizare sursă pentru „Glosar de astronomie”

Acest [[glosar]] conține termeni din domeniul [[astronomie]]i și [[astronautică|astronauticii]].

{{cuprinscompact}}

== A ==
* '''[[aberația luminii|aberație]]''' - [[unghi]] format de direcția adevărată și de cea aparentă din care este văzut un [[corp ceresc]] de pe [[Pământ]], ca urmare a [[mișcarea de revoluție a Pământului|mișcării Pământului în jurul Soarelui]] și a caracterului finit al [[viteza luminii|vitezei luminii]].
* '''aberație anuală''' - [[unghi]]ul dintre direcția adevărată spre un [[corp ceresc|astru]] și direcția aparentă sub care se vede astrul din cauza mișcării observatorului, împreună cu [[Pământ]]ul, în jurul [[Soare]]lui; din acest motiv [[stea|stelele]] par deviate în sensul de deplasare al Pământului pe [[orbită (astronomie)|orbita]] acestuia.
* '''[[ablațiune]]''' (sau ''ablație'') - [[fenomen]] prin care un corp ce străbate cu [[viteză]] [[atmosfera terestră]] pierde din substanță ca urmare a încălzirii prin [[frecare]] și [[vaporizare|vaporizării]] stratului superficial al acestuia.
* '''absorbție atmosferică''' - fenomenul de [[absorbție (fizică)|absorbție]] selectivă a [[radiație electromagnetică|radiațiilor electromagnetice]] ([[Soare|solare]], [[stea|stelare]] etc.) care pătrund în [[atmosfera terestră]], datorită unor constituenți [[gaz]]oși ai săi.
* '''[[Acamar]]''' - [[stea]]ua  ''θ Eridani'', [[stea binară]] aflată la 163 de [[an-lumină|ani-lumină]] de [[Pământ]].
* '''[[accelerație aparentă]]''' - [[accelerație]] rezultantă imprimată unui [[navă spațială|vehicul spațial]] de către toate [[forță|forțele]] care acționează asupra acestuia, cu excepția celor [[gravitație|gravitaționale]].
* '''[[accelerație gravitațională]]''' - [[accelerație]] față de un [[astru]] a unui [[punct material]] din vecinătatea sa, aflat în [[cădere liberă (fizică)|cădere liberă]].
* '''[[acreție (astronomie)|acreție]]''' - [[fenomen]] de captare [[gravitație|gravitațională]] a [[corp ceresc|corpurilor cerești]] mai mici de către cele mai mari și prin care acestea din urmă își măresc [[masă|masa]].
* '''[[Crucea Sudului (constelație)#Acrux|Acrux]]''' - steaua ''α Crucis'', cea mai strălucitoare din [[Crucea Sudului (constelație)|Crucea Sudului]].
* '''[[actinometrie]]''' - [[știință|știința]] care studiază fluxul de [[radiație solară|radiații solare]] ce ajung la suprafața [[Pământ]]ului, la diferite înălțimi și în diferite condiții.
* '''[[Geomagnetism#Activitate_geomagnetic.C4.83|activitate geomagnetică]]''' - variația cvasiperiodică a parametrilor [[geomagnetism|câmpului geomagnetic]], sub influența ''activității solare'' (vezi și ''[[furtună geomagnetică]]'').
* '''activitate solară''' - perturbații pe suprafața [[Soare]]lui, așa cum sunt [[erupție solară|erupțiile]] și [[pată solară|petele solare]]; au caracter cvasiciclic, cu o periodicitate de circa 11,5 ani între maxime; vezi și ''[[ciclu solar]]''.
* '''[[Achernar]]''' - steaua ''α Eridani'', aflată la circa 115 [[an-lumină|ani-lumină]] de [[Soare]].
* '''adâncime optică''' - vezi ''grosime optică''.
* '''Adhara''' - steaua ''ε Canis Majoris''.
* '''[[aer]]''' - [[amestec]] de [[gaz]]e alcătuind straturile inferioare ale [[atmosfera Pământului|atmosferei terestre]].
* '''aerolit''' - corp de [[piatră]] care cade pe [[Pământ]] din spațiul interplanetar (vezi și ''[[meteorit]]'').
* '''aeroreactor (motor ~)''' - [[motor cu reacție]], în care jetul de [[gaz]]e se compune în mare parte din [[aer]]ul atmosferic, de unde este preluat ''comburantul''.
* '''aerozina-50''' - tip de carburant lichid destinat motoarelor de [[rachetă]].
* '''[[afeliu]]''' - punctul cel mai îndepărtat de [[Soare]] de pe [[orbită (astronomie)|orbita]] unei [[planetă|planete]]; vezi și ''apocentru''.
* '''[[Agenția Spațială Europeană]]''' - [[organizație]] interguvernamentală, independentă de [[Uniunea Europeană]], la care au aderat mai multe [[stat]]e [[Europa|europene]], având drept scop lansarea de [[navă spațială|vehicule spațiale]] cu destinații științifice. [[România]] a aderat la ''Agenția Spațială Europeană'', în ianuarie [[2011]]. 
* '''[[Agenția Spațială Română]]''' (cu [[Siglă|sigla]] '''ROSA''') - instituție publică din [[România]] cu finanțare extrabugetară, care coordonează la nivel național programele de cercetare în tehnologia spațială și activitățile legate de cercetarea spațiului, începând cu anul 1991.
* '''Ahile''' - [[asteroid]] [[troian (asteroid)|troian]], cunoscut sub denumirea ''[[588 Ahile]]'' sau ''588 Ahilles''.
* '''airglow''' - Vd. infra: '''lumina cerului nocturn'''.
* '''ajutaj''' ('''reactiv''') - tub cu secțiune variabilă, un exemplu particular fiind partea finală a motorului unei [[rachetă|rachete]], în care [[entalpie |entalpia]] fluidului de lucru este transformată în [[energie cinetică]].
* '''[[albedo]]''' - mărime ce caracterizează puterea de reflexie a unui corp ceresc, exprimată prin raportul dintre fluxul luminos reflectat de acesta și fluxul primit.
:: '''[[albedo geometric]]''' al unei stele desemnează raportul dintre energia electromagnetică bolometrică reflectată de această stea, la unghi de fază zero, și cea reflectată în aceleași condiții (adică bolometrică și la un unghi de fază zero) de o suprafață fictivă, plană, perfect reflectorizantă, lambertiană și de aceeași secțiune efectivă ca și steaua considerată.
* '''[[Albireo]]''' - steaua beta (de fapt o [[stea binară|stea dublă]]) din [[constelație|constelația]] [[Lebăda (constelație)|Lebăda]], aflată 430 de [[an-lumină|ani-lumină]] de [[Soare]].
* '''[[Alcor]]''' - (''80 Ursae Majoris''); [[sistem binar (astronomie)|sistem binar]] de stele constelația [[Ursa Mare]], aflat la 80 de [[an-lumină|ani lumină]] până la [[Soare]], care aparent formează o [[stea dublă]] optică cu sistemul cvadruplu ''[[Mizar]]'', între cele două sisteme fiind o [[distanță unghiulară]] de {{unitate|11.48|[[minut de arc|minute de arc]]}}.
* '''[[Alcyone (stea)|Alcyone]]''' - (''η Tauri'') sistem stelar din roiul deschis '''Pleiadele'''. 
* '''[[Aldebaran]]''' - steaua α Tauri, cea mai luminoasă stea din constelația ''Taurul''.
* '''[[Alderamin]]''' (''α Cephei'') este cea mai strălucitoare [[stea]] din [[constelație|constelația]] [[Cefeu (constelație)|Cefeu]].
* '''alertă''' - semnal convențional internațional care indică fenomenele solare sau [[geofizică|geofizice]], în vederea unor observații comune.
* '''[[Algol]]''' - steaua ''β Persei''.
* '''aliniament''' - [[dreaptă|linie dreaptă]] care unește două [[stea|stele]].
* '''[[Alkaid]]''' - steaua ''η Ursae Maioris''.
* '''[[Almageste]]''':
::- titlul tradițional al lucrării de astronomie a lui [[Ptolemeu]];
::- (în [[Evul Mediu]]) culegere de observații astronomice, tratat de [[astronomie]]. 
* '''[[almucantarat]]''' -  cerc imaginar de pe [[sferă cerească|sfera cerească]] paralel cu [[orizont]]ul, cu ajutorul căruia se determină înălțimea [[corp ceresc|aștrilor]].
* '''Al Na'ir''' - steaua ''α Gruis''.
* '''[[Alnilam]]''' - steaua ''ε Orionis''.
* '''[[alpha]]''' - simbol (α) pentru [[stea]]ua cea mai strălucitoare din orice '''constelație'''.  Vezi mai jos.
* '''[[Alpha Centauri]]''' - (''α Centauri'') cea mai strălucitoare stea din constelația [[Centaurul (constelație)|Centaurul]]; este de fapt un sistem triplu, din care una din stele, ''Proxima Centauri'', este steaua cea mai apropiată de [[Soare]] (4,2 ani lumină).
::- '''Alpha Centauri C''' ([[abreviere|abreviat]] '''α Cen C''', iar uneori '''ACC''') - una din componentele [[Sistem stelar|sistemului de trei stele]] ''Alpha Centauri''. Vd. infra: '''Proxima Centauri'''.
* '''Alpha Geminorum''' - Vezi mai jos: ''Castor''.
* '''[[Alphard]]''' - Alpha Hydrae (α Hya / α Hydrae); steaua cea mai strălucitoare din constelația [[Hidra (constelație)|Hidra]].
* '''[[Alpha Ursae Minoris]]''' (α Ursae Minoris / α UMi) -  cea mai strălucitoare stea din constelația [[Ursa Mică]]. Este cunoscută prin aceea că indică direcția [[Pol ceresc|polului nord ceresc]] al [[Pământ]]ului, cu o bună precizie, fapt ce i-a conferit denumirea de [[Steaua Polară]]. În 2016, [[UAI]] a adoptat pentru această stea denumirea oficială '''Polaris'''. Vd. infra.
* '''Alphecca''' - steaua ''α Corona Borealis''.
* '''[[Alpheratz]]''' - numele propriu al stelei [[Alpha Andromedae]] (''α Andromedae'') care a fost aprobat de [[Uniunea Astronomică Internațională]], la [[20 iulie]] [[2016]]. 
* '''[[Altair]]''' - steaua ''α Aquilae''.
* '''altazimut''' - instrument astronomic pentru măsurarea [[azimut]]ului și a înălțimii [[constelație|constelațiilor]].
* '''alunizare''' - vezi ''[[aselenizare]]''.
* '''[[amartizare]]''' - (despre [[navă spațială|astronave]] sau [[astronaut|astronauți]]) intrare în contact cu suprafața [[planetă|planetei]] [[Marte (planetă)|Marte]], așezare, coborâre pe [[Marte (planetă)|Marte]]; vezi și: ''[[aterizare]]'', ''[[aselenizare]]'', ''[[amerizare]]''.
* '''[[amerizare]]''' - (despre [[navă cosmică|nave cosmice]]) intrare (prin coborâre) în contact cu apa pe suprafața căreia alunecă până la oprire; vezi și: ''[[aterizare]]'', ''[[aselenizare]]'', ''[[amartizare]]''.
* '''amerizor''' - dispozitiv al unei [[navă cosmică|nave cosmice]], care permite ''[[amerizare]]a'' acesteia.
* '''[[amplitudine (astronomie)]]''' - mărime a arcului de [[orizont]] cuprins între punctul cardinal [[est]] și [[vest]] și punctul de pe orizont unde [[astru]]l răsare, respectiv apune, în mod efectiv.
* '''[[amurg]]''' - perioadă a [[ziuă|zilei]] care urmează după apusul [[Soare]]lui și ține până la venirea [[noapte|nopții]] (instalarea [[întuneric]]ului), înserare, vezi și ''[[crepuscul]]'';
* '''[[an]]''' - perioadă de timp necesară ''Pământului'' pentru a efectua o [[rotație]] completă în jurul ''Soarelui''.
:* '''[[an anomalistic]]''' - durata dintre două treceri succesive ale ''Pământului'' la ''periheliu''.
:* '''[[an besselian]]''' - intervalul de timp dintre doi [[An tropic|ani tropici]] măsurați dintr-un punct în care [[Ascensie dreaptă|ascensia dreaptă]] a [[Soare|Soarelui]] este de 280 [[Grad (unghi)|de grade]].
:* '''[[an bisect]]''' - un an care numără 366 de zile în loc de 365 de zile pentru anii obișnuiți. Ziua suplimentară, [[29 februarie]], este plasată după ultima zi a lunii care numără, de obicei, 28 de zile, în ''calendarul gregorian''. Cu excepția cazurilor particulare, anii sunt bisecți la fiecare patru ani. 
:* '''[[an calendaristic]]''' - ''[[an]]'' format dintr-un [[număr natural]] de zile, adică 365 de zile (iar în [[an bisect|anii bisecți]] de 366 de zile), socotit de la [[1 ianuarie]] la [[31 decembrie]]; vezi și ''[[calendar]]''
:* '''[[an iulian]]''' - unitate de timp definită ca fiind exact egală cu 365,25 de [[Zi|zile]], sau 31.557.600 de [[Secundă|secunde]].
:* '''[[an-lumină]]''' - unitate măsură a lungimii, folosită în astronomie, egală cu distanța parcursă de un [[foton]], sau mai simplu, de [[lumină]], în [[vid]], într-un '''an iulian''', adică circa {{Unitate|9461|de miliarde}} de kilometri. Simbolul este '''a.l.''' (uneori '''a-l.''')
:* '''[[an sideral]]''' -  intervalul de timp în care ''Pământul'' efectuează o revoluție completă pe ''orbită'' într-un [[sistem de referință]] fix; vezi și ''[[timp sideral]]''.
:* '''[[an tropic]]''' (sau '''an echinocțial''' sau '''an solar''') - timpul necesar unei [[Mișcarea de revoluție a Pământului|rotații a Pământului în jurul Soarelui]], într-un reper de rotație legat de [[Echinocțiu#Linia echinocțiului|linia echinocțiului]], ''[[punct vernal|punctul vernal]]''.  
* '''anacustică, zonă ~''' - spațiu cosmic (începând la peste 160 km înălțime de la suprafața [[Pământ]]ului) în care propagarea [[undă|undelor]] sonore nu mai este posibilă. 
* '''[[Analemă]]'''  sau '''analemmă''' - figură trasată pe [[Bolta cerească|cer]] prin diferite poziții ale [[Soare]]lui puse în evidență la o aceeași oră și din același loc, în cursul unui [[an calendaristic]].
* '''[[Andromeda (constelație)|Andromeda]]''' - [[constelație]] din emisfera nordică, cea mai strălucitoare [[stea]] fiind [[Alpheratz]].
* '''[[Andromeda (galaxie)]]''' - o [[galaxie]] spirală, situată pe bolta cerească în [[Andromeda (galaxie)|constelația Andromeda]],  și care este cel mai mare membru al [[Grupul Local|Grupului Local]].
* '''Andromedide''' - [[ploaie de meteori]] care cade pe la mijlocul lunii noiembrie, din direcția [[galaxie]]i [[Andromeda (galaxie)|Andromeda]], corpul părinte fiind [[cometa Biela]]. 
* '''Ankaa''' - [[stea]]ua [[Alpha Phoenicis]], cea mai strălucitoare din [[constelație|constelația]] [[Phoenix (constelație)|Phoenix]].
* '''[[anomalie adevărată]]''' - unghiul dintre direcția ''periapsidei'' și poziția curentă a unui obiect, măsurat în focarul elipsei (punctul în jurul căruia orbitează corpul).
* '''[[anomalie excentrică]]''' - (notată, în general cu ''E'') este unghiul dintre direcția periapsidei și poziția curentă a unui obiect pe orbită, proiectată pe cercul exînscris perpendicular pe ''axa majoră'' a elipsei, măsurat la centrul acesteia. 
* '''[[anomalie medie]]''' - o măsură a timpului, specifică unui corp de pe ''orbită'', care este egală cu un [[multiplu]] de {{math|2π}} [[radian]]i la (și doar la) '''periapsidă'''.  Vd. infra.
* '''antapex''' - punct pe [[cer (planetar)|cer]], diametral opus ''[[apex solar|apexului]]''. Vd. infra: '''apex solar'''.
* '''[[Antares]]''' ([[Alpha|α]] Scorpii / Alpha Scorpii) - [[stea binară|stea dublă]] din  constelația [[Scorpionul (constelație)|Scorpionul]] a cărei cea mai strălucitoare componentă (α Scorpii A / Antares A) este o [[supergigantă roșie]] aflată la sfârșitul vieții; este situată la circa {{unitate|550|[[An-lumină|de ani-lumină]]}} de [[Terra]].
* '''antecedență''' - mers al [[planetă|planetelor]], retrograd în aparență, de la [[răsărit]] la [[apus]].
* '''antelie''' - pată luminoasă, rotundă, care se formează pe [[cer (planetar)|cer]] în partea opusă [[Soare]]lui, la aceeași înălțime. Vd infra: ''antiselenă''.
* '''Antipământ''' - presupusă [[planetă]] simetrică și opusă [[Pământ]]ului.
* '''antiselenă''' - pată luminoasă, asemănătoare ''anteliei'', care se formează pe [[cer (planetar)|cer]] în raport cu [[Luna]].
* '''[[apex solar]]''' - numele dat unui punct de pe ''sfera cerească'' apropiată spre care se deplasează întregul [[Sistemul Solar|Sistem Solar]], în [[Mișcare proprie|mișcarea proprie]] prin [[Calea Lactee|Galaxia Noastră]]. Această deplasare, pusă în evidență prin aplicarea efectului denumit [[Efectul Doppler-Fizeau|Doppler-Fizeau]], s-ar face cu o viteză aparentă de circa {{unitate|19.4|km.s|-1}}. 
* '''apocentru''' - punct al [[orbită (astronomie)|orbitei]] unui [[corp ceresc]] unde acesta se află la cea mai mare distanță de corpul central în jurul căruia se mișcă; vezi și ''[[afeliu]]''.
* '''apogalaxie''' - poziție corespunzătoare celei mai mari distanțe față de [[Calea Lactee|galaxia noastră]].
* '''[[apogeu]]''' - (în opoziție cu ''[[perigeu]]'') punctul cel mai depărtat de [[Pământ]] de pe [[orbită (astronomie)|orbita]] unui [[astru]], a unui [[satelit natural]] sau [[satelit artificial|artificial]].
* '''[[apsidă]]''' - fiecare din cele două puncte extreme ale [[Semiaxa mare|axei majore]] a [[orbită (astronomie)|orbitei]] a unui corp ceresc, pentru care distanța la corpul atractor, mai exact, la [[Centru de masă|centrul de masă]] al celor două corpuri (vezi și ''linia apsidelor''), este:
::- fie minimă ('''apsidă inferioară''', sau '''periapsidă''', sau '''periapsă''') - '''[[periheliu]]''';
::- fie maximă ('''apsidă superioară''', sau '''apoapsidă''', sau '''apoapsă''') - '''[[afeliu]]'''.
* '''[[apus]]''' - trecerea unui [[astru]] cu centrul său prin [[orizont]] după ''[[culminație]]''.
** '''apus adevărat''' - ''[[apus]]'' care are loc la trecerea [[astru]]lui cu centrul său prin ''[[orizont]]ul adevărat''.
** '''apus aparent''' - ''[[apus]]'' la care centrul [[astru]]lui trece prin ''[[orizont]]ul vizibil'' și care se produce în urma ''apusului adevărat'' din cauza [[refracție]]i [[atmosfera Pământului|atmosferei]].
* '''Aquarius''' - denumirea [[latină]] a constelației '''Vărsătorul'''.
* '''Arcașul''' - vezi ''[[Săgetătorul]]''.
* '''arc de exces''' - sector pe limbul unui [[sextant]], aflat în dreapta lui [[zero]], pe care se află gradația în sens invers.
* '''arc de zi''' - vezi ''[[calea Soarelui]]''.
* '''arc diurn''' - porțiune din paralelul de [[declinație]] al unui [[astru]], vizibilă deasupra [[orizont]]ului.
* '''arc nocturn''' - porțiunea invizibilă din paralelul de [[declinație]] al unui [[astru]].
* '''[[Arcturus]]''' - [[stea]]ua α Bootis, cea mai strălucitoare din constalația [[Boarul]], cu [[magnitudine aparentă|magnitudinea aparentă]] −0,05.
* '''areografie''':
::- studiul descriptiv al planetei [[Marte (planetă)|Marte]];
::- studiul descriptiv al răspândirii [[planetă|planetelor]].
* '''[[argumentul periastrului]]''' - [[unghi]]ul dintre direcția [[nod (astronomie)|nodului]] ascendent și cea a periastrului [[orbită (astronomie)|orbitei]] unui [[corp ceresc]].
* '''[[arheoastronomie]]''', denumită și '''paleoastronomie''' - disciplină care se ocupă cu studiul datelor [[astronomie]]i arhaice după simbolurile [[iconografie|iconografice]] din [[preistorie]].
* '''Aries''' - vezi ''[[Berbecul (constelație)|Berbecul]]''.
* '''[[Programul Artemis|Artemis, Program ~]]''' - program de zbor spațial cu echipaj desfășurat în principal de [[NASA]], companii comerciale americane de zboruri spațiale și parteneri internaționali precum [[Agenția Spațială Europeană]] (ESA), [[JAXA]] și Agenția Spațială canadiană, program care își propune să ducă un echipaj pe [[Lună]] până în [[2024]].
* '''ascendent''':
::- (despre [[astru|aștri]]) care se înalță deasupra liniei [[orizont]]ului;
::- (în [[astrologie]]) parte a [[cer]]ului, aflată deasupra [[orizont]]ului în momentul [[naștere|nașterii]] cuiva; [[semn zodiacal]] ridicat deasupra orizontului [[est]]ic, la naștere.
* '''ascendență''' - înălțare a unui [[astru]] deasupra [[orizont]]ului.
* '''[[ascensie dreaptă]]''' - (simbol '''α''' „alpha”) una din [[Coordonate astronomice|coordonatele astronomice]] ecuatoriale, care reprezintă proiecția pe sfera cerească a meridianelor terestre.
* '''[[aselenizare]]''' - (despre [[navă spațială|astronave]] sau [[astronaut|astronauți]]) intrare în contact cu suprafața [[Lună|Lunii]], așezare, coborâre pe [[Lună]]; vezi și ''[[aterizare]]'', ''[[amartizare]]'' (sinonim: ''alunizare'').
* '''asfințit''' - momentul dispariției unui [[astru]] (în special [[Soare]]le) la [[orizont]].
* '''[[asistență gravitațională]]'''  - în [[astrodinamică]] și în [[:en:aerospace engineering|ingineria aerospațială]], folosirea mișcării relative și a [[gravitație]]i unei [[planetă|planete]] sau alt [[corp ceresc]] pentru a modifica direcția și viteza unei [[navă spațială|nave spațiale]] pentru a economisi carburant. 
* '''[[Asociația OB1 din Orion]]''' - grupare contingentă a mai multor zeci de stele gigante calde de tip spectral O sau B, situată în [[Constelația Orion]].
* '''[[asociație stelară|asociație de stele]]''' - grupare în descompunere de zeci de [[stea|stele]], cu origine comună, care se răspîndesc treptat în [[Univers]].
** '''[[asociație OB]]''' - grup de [[Stea|stele]] ([[asociație stelară]]) nelegate gravitațional, dintre care unele sunt de [[Clasificare stelară#Tabel Clasificarea spectrală Harvard|tip spectral O]] sau [[Clasificare stelară#Tabel Clasificarea spectrală Harvard|B]].
* '''aspect''' - diferitele poziții ale [[Soare]]lui, ale [[planetă|planetelor]] și [[satelit natural|sateliților]], așa cum apar văzute de pe [[Pământ]]. 
* '''Asterion''' - Vd. infra: ''Beta Canum Venaticorum''.
* '''[[asteroid]]''' - (altă denumire: ''planetoid'') denumire generică pentru [[corp ceresc|corpurile cerești]] mai mici decât [[planetă|planetele]], dar mai mari decât [[meteoroid|meteoroizii]] și nu sunt [[cometă|comete]]; sunt situate în general între [[Marte (planetă)|Marte]] și [[Jupiter]]; exemple: [[2101 Adonis|Adonis]], [[Asteroid Apollo|Apollo]], [[Ceres (planetă pitică)|Ceres]], [[433 Eros|Eros]], [[69230 Hermes|Hermes]], [[1566 Icarus|Icar]], [[3 Juno|Iunona]], [[4 Vesta|Vesta]]; vezi și ''[[sistem asteroidal]]''.
:* '''asteroid troian''' - vezi ''troian (asteroid)''.
:* '''[[asteroid troian al lui Jupiter]]''' - ''asteroid'' care folosește ''orbita'' heliocentrică a lui [[Jupiter]], fiind plasat în preajma [[Punct Lagrange|punctelor Lagrange]] L<sub>4</sub> sau L<sub>5</sub> ale perechii Soare-Jupiter, adică sunt situate cu 60° în fața sau în urma planetei Jupiter.
:* '''[[asteroid troian al Pământului]]''' - ''asteroid'' a cărui ''orbită'' heliocentrică este în rezonanță de 1:1 cu aceea a ''Pământului'' și care este situat în preajma unuia din ''punctele stabile Lagrange'',  L<sub>4</sub> sau L<sub>5</sub>, ale perechii Soare-Pământ, adică este situat la circa 60° în fața sau în urma Pământului.
* '''[[astrarium]]''' -  instrument obținut prin modelarea [[Sistemul Solar|Sistemului Solar]], compus dintr-un [[ceas astronomic]] și un [[planetarium]], pus la punct între 1348 și 1364 de către [[Giovanni Dondi dell'Orologio|Giovanni Dondi]].
* '''[[astrobiologie]]''' - [[știință]] care se ocupă cu studiul [[viață|vieții]] de pe alte [[planetă|planete]]; sinonim: ''exobiologie''.
* '''astrobotanică''' - [[știință]] care se ocupă cu studiul vieții [[plantă|plantelor]] de pe alte [[planetă|planete]].
* '''[[astrochimie]]''' - studiul [[Element chimic|elementelor chimice]] detectate în spațiul îndepărtat, de obicei în [[Nor molecular|norii de gaz molecular]].
* '''astroclimat''' - totalitatea factorilor care contribuie la stabilirea unui loc adecvat pentru observații astronomice cu [[instrument optic|instrumente optice]] perfecționate.
* '''astroclub''' - [[club]] în care se studiază [[astronomie|astronomia]].
* '''[[astrodinamică]]''' (sau '''mecanică spațială''') -  este o ramură a ''mecanicii cerești'' care are ca scop să prevadă traiectoriile obiectelor spațiale, cum sunt rachetele sau navele spațiale, inclusiv manevrele orbitale, schimbările planului orbitei și transferurile interplanetare.
* '''[[astrodrom]]''' - teren special amenajat pentru lansarea [[satelit artificial|sateliților artificiali]] și a [[navă cosmică|navelor cosmice]]; stație de plecare pentru [[navă cosmică|navele cosmice]] cu oameni la bord; sinonim: ''cosmodrom''.
* '''[[astrofizică]]''' - ramură a [[astronomie]]i care se ocupă cu studiul structurii și al compoziției [[corp ceresc|corpurilor cerești]] și [[mediu interstelar|materiei interstelare]], al proceselor din interiorul [[astru|aștrilor]], al interacțiunilor dintre ei etc.
* '''astrofizician''' - apecialist în ''astrofizică''.
* '''[[astrofotografie]]''' - parte a ''[[astrofizică|astrofizicii]]'' care folosește [[fotografie|fotografia]] ca metodă și mijloc de investigație pentru determinarea (numărului) [[astru|aștrilor]].
* '''astrofotometrie''' - ramură a ''[[astrofizică|astrofizicii]]'' practice care se ocupă cu măsurarea strălucirii [[corp ceresc|corpurilor cerești]]; sinonim: ''fotometrie astronomică''.
* '''astrofotometru''' - aparat folosit în ''astrofotometrie''. 
* '''astrogeologie''' - [[geologie]] a [[astru|aștrilor]].
* '''astrognozie''' - ramură a [[astronomie]]i care se ocupă cu studiul [[astru|aștrilor]] și al [[constelație|constelațiilor]], cu denumirea și pozițiile lor reciproce.
* '''[[astrograf]]''' - [[lunetă]] astronomică, folosită pentru determinarea poziției [[astru|aștrilor]] prin [[fotografie]]re; aparat cu care se fotografiază [[spectru|spectrele]] aștrilor.
* '''astrografie''' - ramură a [[astronomie]]i care se ocupă cu descrierea [[astru|aștrilor]].
* '''[[astrolab]]'''
::- vechi instrument pentru măsurarea [[unghi]]urilor și a pozițiilor [[astru|aștrilor]].
::- instrument modern care servește la observarea momentului în care o [[stea]] atinge o înălțime determinară.  
* '''astrometeorologie''' - studiul fenomenelor [[meteorologie|meteorologice]] care au loc în atmosfera [[planetă|planetelor]].
* '''[[astrometrie]]''' - ramură a [[astronomie]]i care se ocupă cu stabilirea poziției [[stea|stelelor]], cu determinarea [[coordonate geografice|coordonatelor geografice]] etc.
* '''astrometrist''' - specialist în astrometrie.
* '''astrometru''' - aparat [[fotometrie|fotometric]] pentru măsurarea și compararea gradului de [[luminozitate]] a [[astru|aștrilor]].
* '''[[astronaut]]''' - persoană cu pregătire [[tehnică]], [[știință|științifică]], [[medicină|medicală]], [[psihologie|psihologică]] etc. specială, care călătorește în [[Cosmos|spațiul cosmic]] cu o [[astronavă]]; sinonim: ''cosmonaut''.
* '''[[astronautică]]''' - [[știință]] care se ocupă cu studiul mijloacelor și al posibilităților de zbor în [[Cosmos|spațiul cosmic]] (ale cărei baze teoretice au fost puse de [[Robert H. Goddard|Goddard]], [[Konstantin Țiolkovski|Țiolkovski]] și [[Hermann Oberth|Oberth]]); sinonim: ''cosmonautică''.
* '''astronavigație''' - controlul și navigația [[navă spațială|vehiculelor spațiale]]; sinonim: ''navigație spațială''.
* '''[[astronavă]]''' - [[navă]] destinată [[zbor]]ului în [[Cosmos|spațiul cosmic]]; alte denumiri: ''cosmonavă'', ''navă cosmică'', ''navă spațială''.
* '''astronim''' - [[nume propriu]] de [[corp ceresc|corpuri cerești]].
* '''[[astronom]]''' - persoană specializată în [[astronomie]].
* '''astronomic''' - relativ la astronomie.
* '''[[astronomie]]''' - [[știință]] care se ocupă cu studiul [[astru|aștrilor]], al legilor mișcării lor, al [[evoluție]]i, structurii și al compoziției lor, precum și cu studiul sistemelor de aștri, al [[galaxie|galaxiilor]] și al [[Univers]]ului.
::- '''[[astronomie de amatori]]''' - o activitate de [[Recreere|loisir]] care constă în observarea unor obiecte de pe cerul diurn și nocturn situate în afara [[Pământ|globului terestru]].
* '''[[astronomie extragalactică]]''' - ramură a ''astronomiei'' care studiază ''obiectele cerești'' care nu aparțin Galaxiei nostre (și deci toate obiectele care nu privesc ''astronomia galactică''. Vd. infra).
* '''[[astronomie fundamentală]]''' -  parte a științei astronomiei care comportă  mai multe ramuri de activitate sau discipline astronomice. Acestea sunt, în ordine: [[efemeride]]le, [[Mecanică cerească|mecanica cerească]] asociată cu [[Astronomie dinamică|astronomia dinamică]], [[Astrometrie|astrometria]], [[rotația Pământului]], [[timp]]ul și [[relativitatea generală]].
* '''[[astronomie galactică]]''' - ramură a ''astronomiei'' care studiază îndeosebi Galaxia noastră, ''Calea Lactee'', formarea Căii Lactee, structura, componenții, dinamica și întinderea sa.
* '''[[astronomie în infraroșu]]''' - ramură a ''astronomiei'' și a ''astrofizicii'' care se ocupă cu studierea obiectelor vizibile în [[Infraroșu|radiația infraroșie]].
* '''astronomie nautică''' - ramură a [[astronomie]]i, cu aplicare în [[navigație maritimă|navigația maritimă]].
* '''[[astronomie solară]]''' - ramură a ''astronomiei stelare'' care se ocupă cu studiul stelei noastre ([[Soare|Soarele]]).
* '''[[astronomie stelară]]''' - ramură a ''astronomiei'' care se ocupă cu studiul [[Stea|stelelor]] și cu [[Evoluția stelelor|evoluția acestora]].
* '''astroparticulă''':
::- domeniu de cercetare situat în interfața ''astrofizicii'' și a fizicii particulelor;
::- particulă elementară care constitue un obiect de studiu în astrofizică. 
* '''astroscop''' - [[telescop]] astronomic folosit pentru examinarea sumară a mișcării [[astru|aștrilor]] dintr-o anumită zonă.
* '''astroscopie''' - examinare a [[cer|bolții cerești]].
* '''astrospectrografie''' - ramură a ''[[astrofizică|astrofizicii]]'' care se ocupă cu studiul caracteristicilor [[spectru|spectrale]] ale [[corp ceresc|corpurilor cerești]].
* '''astrospectroscopie''' - cercetare a spectrelor [[astru|aștrilor]] pentru a deduce componența și stările fizice ale acestora. 
* '''[[corp ceresc|astru]]''' - corp luminos vizibil pe [[bolta cerească]]; [[stea]] sau [[planetă]] situată în [[cosmos]]; sinonim: ''corp ceresc''.
* '''[[atmosferă primară]]''' - [[atmosferă]] a unei [[Planetă|planete]] care se formează prin acumularea de materie [[Gaz|gazoasă]] din [[Disc de acreție|discul de acreție]] al [[Stea|Soarelui]] planetei.
* '''[[atmosferă stelară]]''' - regiunea exterioară a unei stele, care este formată din: ''fotosferă'', ''cromosferă'', ''regiunea de tranziție'' și ''coroana stelară''.
* '''[[Atractorul Shapley]]''' - o zonă cosmologică atractivă situată în [[Super-roiul lui Shapley]].
* '''aură''' sau '''aureolă''' - vezi ''[[halou]]''.
* '''Auriga''' - denumirea [[latină]] a constelației [[Vizitiul (constelație)|Vizitiul]].
* '''Aurigide''' - [[Ploaie de meteori|ploi de meteori]] care au [[radiant]]ul în constelația ''Vizitiul'' (''Auriga''), respectiv ''Alpha aurigide'' (în septembrie) și ''Delta aurigide'' (la jumătatea lui octombrie).
* '''[[auroră]]''' - [[lumină]] roșie-portocalie produsă de [[Soare]], dimineața, înainte de [[răsărit]]; ''zori''.
* '''[[auroră polară]]''' (sau '''auroră boreală''', în emisfera nordică, respectiv '''auroră australă''', în emisfera sudică) - [[lumină|fenomen luminos]] difuz, de culoare verde-pal sau roșiatică, care apare în timpul [[noapte|nopții]], pe [[bolta cerească]], în regiunile [[pol geografic|polare]] (de [[nord]] și de [[sud]]), sub forma unui arc din care țâșnesc raze, benzi, coroane, franjuri, văluri etc.
* '''axa lumii''' - prelungire a [[dreaptă|dreptei]] imaginare care unește [[pol geografic|polii]] [[Pământ]]ului până la intersecția cu [[sferă cerească|sfera cerească]].
* '''axă''' - [[dreaptă]] imaginară în jurul căreia se execută mișcarea de [[rotație]] a unui [[corp ceresc]].
* '''[[azimut]]''' -  una dintre [[coordonate astronomice orizontale|coordonatele astronomice orizontale]], [[unghi]]ul din planul orizontal între direcția unui obiect și o direcție de referință.

{{cuprinscompact}}

== B ==
* '''[[Balanța (constelație)|Balanța]]''' - [[constelație]] [[zodie|zodiacală]] din [[emisfera sudică]], al cărei semn corespunde [[echinocțiu]]lui de [[toamnă]], deși [[Soare]]le se află atunci în [[Fecioara (constelație)|constelația Fecioarei]]; denumire [[latină]]: ''Libra''.
* '''Balaurul''' - denumire populară pentru [[constelație|constelația]] [[Dragonul (constelație)|Dragonul]].
* '''[[Balena (constelație)|Balena]]''' - [[constelație]] [[ecuator]]ială, situată la sud de [[Peștii (constelație)|Peștii]] și care conține steaua [[Mira (stea)|Mira Ceti]].
* '''Barda''' - denumire populară pentru [[constelație|constelația]] [[Perseu (constelație)|Perseu]].
* '''[[Bellatrix]]''' - (''γ Orionis'') [[stea]] de [[magnitudine aparentă]] +1,6, una dintre cele patru stele luminoase care formează conturul principal al lui [[Orion (constelație)|Orion]].
* '''barigiroscop''' - instrument [[giroscop]]ic care este folosit pentru a se pune în evidență mișcarea de [[rotația Pământului|rotație a Pământului]].
* '''bază de lansare''' - loc unde se află instalațiile necesare pentru pregătirea, lansarea și controlul zborului [[rachetă|rachetelor]]. 
* '''''[[BepiColombo]]''''' - misiune de explorare a planetei [[Mercur (planetă)|Mercur]], lansată la [[20 octombrie]] [[2018]], dezvoltată de [[Agenția Spațială Europeană]] (ESA) împreună cu [[Japan Aerospace Exploration Agency|Agenția de Explorare Spațială Japoneză]] (JAXA).
* '''[[Berbecul (constelație)|Berbecul]]''' - (în [[latină]] ''Aries'') [[constelație]] [[zodie|zodiacală]] din [[emisfera nordică]], în al cărui semn se află [[Soare]]le ([[punct vernal|punctul gamma]]), deși în realitate acesta se află în [[Peștii (constelație)|Peștii]].
* '''Beta Geminorum''' - vezi ''Pollux''.
* '''[[Beta Canum Venaticorum]]''' (β CVn, β Canum Venaticorum) - ''stea'' din ''secvența principală'', de tip G, din [[Câinii de Vânătoare (constelație)|constelația Câinii de Vânătoare]], având ''magnitudinea aparentă'' 4,26. Are denumirile tradiționale '''Chara''' și ''Asterion''.
* '''[[Beta Ursae Minoris]]''' (β UMi, β Ursae Minoris) - [[stea]] situată în constelația [[Ursa Mică]]. Este a doua stea cea mai strălucitoare din această constelație, după [[Polaris]]. [[Magnitudine aparentă|Magnitudinea sa aparentă]] este de +2,08. [[Radiant]]ul ploii de meteori [[Urside (astronomie)|Urside]] este situat aproape de această stea. Este cunoscută și sub numele de '''Kochab'''. 
* '''[[Betelgeuse]]''' - [[stea]] de [[magnitudine aparentă|magnitudine]] între 0,0 și 1,3, una dintre cele patru stele luminoase care formează conturul principal al lui [[Orion (constelație)|Orion]].
* '''[[Cometa Biela|Biela]]''' - [[cometă]] cu [[perioadă de rotație|perioada de rotație]] în jurul [[Soare]]lui de 6,6 ani și care a dispărut în 1852.
* '''[[Big Bang]]''' - singularitatea de la începutul [[Univers]]ului; marea explozie (ipotetică) a [[atom]]ului primitiv de [[materie]], care a inițiat expansiunea Universului observabil.
* '''[[Big Crunch]]''' - singularitatea de la sfârșitul [[Univers]]ului.
* '''[[bilanțul de radiație terestru]]''' - raportul dintre cantitățile de [[energie]] radiantă absorbită și cea emanată de suprafața [[Terra|terestră]].
* '''[[binară cu eclipse]]''' - [[stea binară]] în care planurile orbitale ale celor două stele sunt atât de bine aliniate cu linia vizuală a observatorului, încât cele două componente se eclipsează reciproc.
* '''[[binară fotometrică]] - Vd. '''binară cu eclipse'''
* '''[[binoclu]]''' -  dispozitiv [[Optică|optic]] binocular care mărește imaginea, destinat observării obiectelor aflate la distanță, constituit din două [[Lunetă astronomică|lunete]] [[Simetrie|simetrice]] montate în [[Paralelism|paralel]].  Binoclurile se dovedesc folositoare, în ''[[Astronomie de amatori|astronomia de amatori]]'', pentru observarea obiectelor cerului profund ([[Galaxie|galaxii]], [[Nebuloasă|nebuloase]]) mulțumită marelui lor câmp, vederii binoculare și luminozității lor. Formulele cu un [[Grosisment (optică)|grosisment]] mare sunt optime pentru observarea și descoperirea [[Cometă|cometelor]].
* '''bioastronautică''' (sau '''biocosmonautică''') - [[știință]] care se ocupă cu studiul reacțiilor diferitelor [[organism]]e, în special ale [[om]]ului, în timpul [[zbor spațial|zborurilor cosmice]].
* '''biocomplex''' - ansamblu de [[specie (biologie)|specii]] de [[organism]]e [[animal]]e și [[plantă|vegetale]] instalate într-o [[navă spațială]] pentru [[cercetare|cercetări]] în [[cosmos]].
* '''biosatelit''' - [[satelit artificial|satelit]] cu [[organism]]e vii ([[bacterie|bacterii]], [[virus]]uri, [[animal]]e) la bord, în scopuri [[experiment]]ale.
* '''bisextă''' - (în [[calendar iulian|calendarul iulian]]) (ziua) care se adaugă la fiecare patru ani, după [[28 februarie]].
* '''[[Boarul]]''' - [[constelație]] din [[emisfera nordică]] care conține [[stea]]ua [[Arcturus]]; denumire [[latină]]: ''Bootes''.
* '''[[Bolid (astronomie)|bolid]]''' - [[meteoroid]] de dimensiuni mari, ce străbate [[atmosfera Pământului|atmosfera terestră]] și se aprinde prin [[frecare]]a cu [[aer]]ul; sinonim popular: ''stea căzătoare''.
* '''[[boltă cerească]]''' - [[emisferă (astronomie)|emisferă]] aparentă pe care sunt proiectate [[corp ceresc|corpurile cerești]] vizibile; altă denumire: ''firmament'', vezi și: ''[[cer]]''. 
* '''Bootes''' - denumirea [[latină]] a constelației '''Boarul'''.
* '''bradichinezie''' (sau '''bradikinezie''') - [[fenomen]] caracteristic [[astronaut|astronauților]] în timpul [[zbor]]ului cosmic din cauza [[imponderabilitate|imponderabilității]].
* '''braț telemanipulator''' - braț mecanic telecomandat care echipează o [[navă spațială]], destinat să apuce și să deplaseze obiecte în raza sa de acțiune.
* '''[[Brațul Orion]]''' (sau cu numele complet, '''Brațul Orion-Lebăda''', sau '''Brațul Local''') este un [[braț spiral]] minor al ''Galaxiei Noastre'', [[Calea Lactee]]. În acest braț este situat [[Sistemul Solar|Sistemul nostru Solar]], prin urmare și planeta [[Pământ]]. 
* '''[[Brațul Perseu]]''' este cel mai mare braț cunoscut al galaxiei spirale [[Calea Lactee]].
* '''[[Buclă coronală|Buclele coronale]]''' formează structura fundamentală a [[Coroană solară|coroanei solare inferioare]] și a [[Regiunea de tranziție|regiunii de tranziție]] a [[Soare]]lui. Aceste bucle puternic structurate sunt o consecință directă a torsiunii [[câmp magnetic stelar|câmpului magnetic solar]] de către [[dinamica solară]]. 
* '''[[bulb galactic]]''' - partea centrală a ''galaxiilor spirale'', situată în ''discul galactic'' și care înconjoară ''nucleul galactic''. Este o zonă luminoasă și relativ densă populată în general de ''stele'' bătrâne, bogate în [[metalicitate|metale]], dar uneori de stele tinere în formare.
* '''[[Naveta spațială Buran|Buran]]''' - [[navetă spațială]] [[sovietic]]ă, care a efectuat un zbor reușit în 1988.

{{cuprinscompact}}

== C ==
* '''[[cabină de pilotaj]]''' - parte a unei [[navă cosmică|nave cosmice]] unde se află [[astronaut|astronauții]] și se menține comanda navei; vezi și ''cabină spațială''.
* '''cabină-mamă''' - cabina principală dintr-o [[navă cosmică]].
* '''cabină spațială''' - compartiment etanșeizat al unei [[navă cosmică|nave cosmice]] în care stau [[astronaut|astronauții]] în timpul [[zbor]]ului și se poate desprinde de restul [[vehicul]]ului pentru a coborî pe un [[corp ceresc]]; sinonime: ''capsulă cosmică'', ''capsulă spațială''; vezi și [[cabină de pilotaj]].
* '''cadran solar''' - Vd. infra: '''ceas solar'''.
* '''[[Calea Lactee]]''' - sistemul stelar din care face parte [[Soare]]le și care conține circa 100-400 miliarde de [[stea|stele]] și având diametrul de aproximativ 100.000 [[an-lumină|ani-lumină]].
* '''Calea Laptelui''' - Vd. supra: '''Calea Lactee'''.
* '''Calea Robilor''' - Vd. supra: '''Calea Lactee'''.
* '''[[calea Soarelui]]''' - traiectoria aparentă pe care [[Soare]]le o parcurge pe cer în timp ce [[Pământ]]ul se rotește și orbitează în jurul acestuia; altă denumire: ''arc de zi''.
* '''[[calendar]]''' - sistem de împărțire a [[timp]]ului în [[an]]i, [[lună (timp)|luni]] și [[zi]]le, bazat pe fenomene astronomice periodice ([[mișcarea de revoluție a Pământului]] în jurul [[Soare]]lui, a [[Lună|Lunii]] în jurul [[Pământ]]ului, respectiv mișcarea de [[Rotația Pământului|rotație a Pământului]]), căruia îi este caracteristică durata anului; vezi și ''an calendaristic''.
:* '''[[calendar lunar]]''' - calendar reglat după [[Fazele Lunii|fazele]] [[Lună|Lunii]]. O [[lună (timp)|lună]], într-un astfel de calendar, reprezintă o [[lunație]].
::* '''[[calendarul musulman]]''' - calendar lunar [[Perioadă sinodică|sinodic]], fondat pe un an de 12 luni lunare de câte 29 sau 30 de zile fiecare.
:* '''[[calendar luni-solar]]''' - fondat atât pe ciclul anual al Soarelui cât și pe ciclul regulat al fazelor Lunii.
::* '''[[calendarul chinezesc]]''' - calendar luni-solar în care lunile sunt luni lunare, adică prima zi a fiecărei luni corespunde unei [[Lună nouă|Luni noi]], iar a 15-a zi corespunde unei [[Lună plină|Luni pline]].
::* '''[[calendarul ebraic]]''' - calendar luni-solar folosit în [[Iudaism|religia iudaică]]. 
:* '''[[calendar solar]]''' - [[calendar]] ale cărui date indică poziția ''Pământului'' în revoluția sa în jurul ''Soarelui''.
::*'''[[calendarul gregorian]]''' - ''calendar solar'' conceput la sfârșitul [[Secolul al XVI-lea|secolului al XVI-lea]] pentru a corecta deriva seculară a ''calendarului iulian'', în uz în vremea aceea. 
::* '''[[calendarul iulian]]''' -  ''calendar solar'' creat de [[Iulius Caesar]], în [[46 î.Hr.]], pentru a înlocui [[calendarul roman]] republican. Vd. infra.
:* '''[[calendarul roman]]''' - termenul desemnează mulțimea calendarelor utilizate de către [[Roma Antică|romani]] până la introducerea în uz a [[calendarul iulian|calendarului iulian]], în [[45 î.Hr.]] Anii sunt exprimați în [[Ab Urbe condita|ani AUC]] (''ab Urbe condita''), socotiți începând de la [[fondarea Romei]], în [[753 î.Hr.]]
* '''[[Calul mic (constelație)|Calul mic]]''', uneori: '''Mânzul''', iar în {{la|Equuleus}} - constelație din emisfera nordică, cea mai mică din această emisferă. Doar [[Crucea Sudului (constelație)|Crucea Sudului]], din emisfera sudică, este mai puțin întinsă. 
* '''cameră de simulare spațială''' - incintă care permite simularea condițiilor mediului spațial. 
* '''cameră panoramică basculantă cu iluminare''' - [[Cameră video|cameră color]] plasată în așa fel încât să ofere o vedere de ansamblu a bazei mobile. 
* '''campanie de lansare''' - perioada de la pregătirea pe baza de lansare a ''sarcinii utile'' și a vehiculului său de lansare până la sfârșitul oricărei operațiuni care o privește.
* '''Canes Venatici''' - denumirea [[latină]] a constelației '''Câinii de Vânătoare'''.
* '''[[caniculă]]''' - perioadă cuprinsă între 22 iulie și 23 august, când steaua [[Sirius]] (din [[constelație|constelația]] [[Câinele Mare]]) răsare și apune odată cu [[Soare]]le.
* '''Canis Major''' - denumirea latină a constelației '''Câinele Mare'''.
* '''Canis Minor''' - denumirea latină a constelației '''Câinele Mic'''.
* '''[[Capella]]''' - [[stea]]ua cea mai strălucitoare din [[constelație|constelația]] [[Vizitiul (constelație)|Vizitiul]] (''Alpha Aurigae'' sau ''α Aur''); denumire populară: ''Capra''.
* '''Capra''' - vezi ''[[Capella]]''.
* '''[[Capricornul (constelație)|Capricornul]]''', uneori '''Capra''' - una dintre cele mai vechi constelații; constelație zodiacală, din emisfera australă, slab luminoasă, traversată de [[Soare]] din [[19 ianuarie]] până la [[15 februarie]].
* '''capsulă cosmică''' sau '''capsulă spațială''' - vezi: ''cabină spațială''.
* '''capul-balaurului''' - o parte a [[constelație]]i [[Dragonul (constelație)|Balaurului]].
* '''[[Carena (constelație)|Carena]]''' (în [[Limba latină|latină]] ''Carina'') - constelație australă, traversată de [[Calea Lactee]]; posedă un număr important de [[Stea|stele]] strălucitoare, între care [[Alpha Carinae|Canopus]] este a doua, ca strălucire, după [[Sirius]].
* '''[[Carul Mare (asterism)|Carul Mare]]''' - [[asterism]] format din șapte stele luminoase, din constelația ''[[Ursa Mare]]''.
* '''Carul Mic''' - asterism din constelația ''[[Ursa Mică]]''.
* '''[[Cassiopeia (constelație)|Cassiopeia]]''' - una dintre cele 88 de ''constelații'' de pe cerul nocturn, vizibilă în emisfera nordică. Este ușor de recunoscut mulțumită formei sale de  „W”. Vârfurile, de la est la vest, sunt δ, γ, α și β Cassiopeiae, cele cinci stele cele mai strălucitoare ale constelației. Vârful central al lui W este îndreptat aproximativ spre [[Polaris]], ''α Ursae Minoris''.
* '''[[Castor (stea)|Castor]]''' (''Alpha Geminorum'', ''α Gem / α Geminorum'') - a doua cea mai strălucitoare stea din constelația [[Gemenii (constelație)|Gemenii]] și una dintre cele mai strălucitoare de pe cerul nocturn. Deși poartă denumirea Bayer '''Alpha Geminorum''', este mai slab strălucitoare decât ''Beta Geminorum'' (''Pollux''). Se află la 49,8 ani-lumină de ''Soare''.
* '''[[catalog astronomic]]''' - [[bază de date]] științifică tabulată care recenzează date diferite privitoare la unul sau la mai multe tipuri de [[Obiect astronomic|obiecte astronomice]], în mare parte situate dincolo de [[Sistemul Solar]].
* '''[[catalog stelar]]''' - registru în care sunt indicate pozițiile, strălucirile și spectrele [[stea|stelelor]] mai importante.
* '''[[Câinele Mare (constelație)|Câinele Mare]]''' - una din cele mai vechi constelații, prin prezența lui [[Sirius]], cea mai strălucitoare stea (după Soare). Relativ departe de [[ecliptică]], ea nu este vizibilă decât câteva luni pe an la latitudini vecine cu paralela de 45° Nord. Denumirea latină: ''Canis Major''.
* '''[[Câinele Mic (constelație)|Câinele Mic]]''' - una din cele 88 de constelații moderne; o constelație mică din emisfera nordică. Era deja prezentă între cele 48 de constelații stabilite de [[Ptolemeu]], în secolul al II-lea. Denumirea latină este ''Canis Minor''.
* '''[[Câinii de Vânătoare (constelație)|Câinii de Vânătoare]]''' (în latină '''Canes Venatici''', abreviat '''CVn''') - constelație mică, din emisfera nordică, creată de astronomul [[Johannes Hevelius]], din stele care făceau parte, până atunci, din constelația [[Ursa Mare]]. Stelele principale ale constelației sunt [[Cor Caroli]], [[Beta Canum Venaticorum]] și [[La Superba]].
* '''[[câmp gravitațional]]''' - [[Câmp (fizică)|câmp]] repartizat în spațiu și datorat prezenței unei [[Masă|mase]] susceptibile să exercite o influență [[Gravitație|gravitațională]] asupra oricărui corp prezent în imediata sa proximitate sau nu. 
* '''[[ceas astronomic]]''' - ceas care afișează ora, minutul și secunda precum și informații relative la astronomie.
* '''[[ceas solar]]''' - instrument fix care indică [[Timp solar|timpul solar]] prin deplasarea umbrei unui obiect de formă variabilă, pe suprafața unui cadran.
* '''[[Cefeu (constelație)|Cefeu]]''' -  constelație din emisfera nordică. Denumirea populară în românește este '''Coasa'''. 
* '''[[cefeidă]]''' - [[stea variabilă]], gigantă sau supergigantă galbenă, a cărei strălucire variază de la 0,1 la 2 magnitudini, într-o perioadă cuprinsă între 1 și 135 de zile, al cărei prototip, devenit standard, este [[Delta Cephei|steaua δ din constelația Cefeu]].
* '''Cei-trei-cosași''' - vezi ''[[Centura lui Orion]]''.
* '''Cei Trei Regi''' - vezi ''[[Centura lui Orion]]''.
* '''celest''' - vezi ''ceresc''.
* '''Cele șapte surori''' - denumire a roiului deschis [[Pleiadele]].
* '''celostat''' - aparat care urmărește un [[astru]] în timpul mișcării sale diurne, transmițând imaginea acestuia cu ajutorul unui sistem de [[oglindă|oglinzi]], tot timpul în aceeași direcție.
* '''[[centaur (planetă minoră)|centauri]]''' - mici [[corp ceresc|corpuri cerești]] înghețate, care orbitează în jurul [[Soare]]lui, între [[Jupiter]] și [[Neptun]].
* '''[[Centaurul (constelație)|Centaurul]]''' - [[constelație]] din [[emisfera sudică]], una din cele mai vaste de pe [[Sferă cerească|cer]] și care conține un număr considerabil de [[stea|stele]] strălucitoare, dintre care 10 depășesc [[Magnitudine aparentă|magnitudinea aparentă]] 3; denumirea [[latină]] este ''Centaurus''.
* '''[[centrifugă]]''' - instalație destinată antrenamentului [[astronaut|astronauților]], care simulează acțiunea [[accelerație|accelerațiilor]] de lungă durată.
* '''centroid''' - [[punct]] din spațiu care se mișcă cu o [[viteză]] egală cu viteza medie a [[corp ceresc|obiectelor cerești]] aflate în vecinătatea lui.
* '''[[Centru Galactic]]''' - centrul de [[Mișcare de rotație|rotație]] al [[Disc galactic|discului]] [[Calea Lactee|Căii Lactee]], [[galaxie]] care cuprinde și [[Planetă|planeta]] [[Pământ]]. Este situat la o [[Măsurarea distanțelor în astronomie|distanță]] de 8[[Parsec|kpc]] de [[Soare]], în regiunea luminoasă cea mai întinsă a Căii Lactee, în direcția ''constelației'' [[Săgetătorul (constelație)|Săgetătorul]].
* '''Centura de asteroizi''' - vezi: '''Centura principală'''.
* '''[[Centura de radiații Van Allen]]''' (sau, mai simplu, '''Centura Van Allen''') - zonă [[tor]]oidală a magnetosferei Pământului, care înconjoară ecuatorul magnetic și care conține o mare densitate de particule energetice. Întâlnirea acestor particule cu moleculele din atmosfera terestră înaltă este la originea [[Auroră polară|aurorelor polare]].
* '''[[Centura Kuiper]]''' - zonă a [[Sistemul solar|Sistemului Solar]], care se întinde dincolo de [[Orbită (astronomie)|orbita]] lui [[Neptun]], între 30 și 55 de [[Unitate astronomică|unități astronomice]], care formează un inel similar cu [[centura de asteroizi|centura principală]], însă mult mai întinsă.
* '''[[Centura lui Orion]]''' - ''asterism'' din [[Orion (constelație)|constelația Orion]], format din trei stele foarte luminoase, aproape perfect aliniate, ușor de recunoscut cu ochiul liber pe [[cerul înstelat]]: [[Alnitak]], [[Alnilam]] și [[Mintaka]]; denumiri populare: ''Cei Trei Regi'', ''Cei-trei-cosași''.
* '''[[Centura de asteroizi|Centura principală]]''' - o regiune a ''Sistemului Solar'' situată între ''orbitele'' planetelor ''Marte'' și ''Jupiter'', care conține un mare număr de ''asteroizi''. Uneori este cunoscută sub denumirea de '''Centura de asteroizi'''.
* '''[[cer]]''' - parte a spațiului vizibil la suprafața unui [[corp ceresc]], care are o formă aparent [[emisferă|emisferică]]; vezi și ''[[boltă cerească]]''.
* '''cerc azimutal''' - instrument pentru măsurători de [[unghi]]uri orizontale, având un [[cerc]] orizontal de [[diametru]] mult mai mare decât al [[teodolit]]ului.
* '''cerc de înălțime''' - [[cerc]] spe [[sferă|sfera]] terestră având ca centru proiecția terestră a [[astru]]lui, iar ca rază sferică distanța [[zenit]]ală; este [[loc geometric|locul geometric]] al punctelor din care, la un moment dat, un observator vede un astru la aceeași înălțime; vezi și ''dreaptă de înălțime''.
* '''cerc diurn''' - [[cerc]] descris de [[astru|aștri]] în [[mișcare aparentă|mișcarea aparentă]] a acestora, zilnică, în jurul [[Pământ]]ului.
* '''[[cerc mare]]''' - intersecția unui [[plan]] care trece prin centru [[Pământ]]ului cu suprafața sferei terestre.
* '''cerc orar''' - oricare [[cerc mare]] (asemănător [[longitudine|longitudinii]]) de pe [[Sferă cerească|sfera cerească]] care trece prin [[Pol geografic|polii]] cerești - adică este perpendicular pe [[ecuator]]ul ceresc; altă denumire: ''meridian ceresc''.
* '''cerc paralel''' - [[cerc]] al sferei [[Terra|terestre]] sau al [[sferă cerească|sferei cerești]] al cărui [[plan]] este paralel cu planul [[ecuator]]ului.
* '''[[Ceres (planetă pitică)|Ceres]]''' (''1 Ceres'') - cea mai mică ''planetă pitică'' recunoscută din ''Sistemul Solar'' precum și cel mai mare ''asteroid'' din [[Centura de asteroizi|centura principală]]; singura planetă pitică din centura principală.
* '''ceresc''' - care se află pe [[cer]]; care tine de [[bolta cerească|bolta cerului]], care se referă la bolta cerului; sinonim: ''celest''. 
* '''Cetus''' - denumirea [[latină]] a constelației ''[[Balena (constelație)|Balena]]''.
* '''Chara''' - vezi ''Beta Canum Venaticorum''.
* '''[[Cheomseongdae]]''' - [[observator astronomic]] din [[Coreea de Sud]], cel mai vechi din [[Asia]] și unul dintre cele mai vechi din lume.
* '''ciclu''' - perioadă continuă de [[timp]] în care unele fenomene astronomice revin în aceeași ordine; exemple: [[ciclu solar|ciclul solar]], ''ciclul lunar'', ''ciclul anual''.
* '''ciclu anual''' - perioadă de un [[an]] în care [[Pământ]]ul face o [[mișcarea de revoluție a Pământului|rotație completă în jurul Soarelui]]. 
* '''ciclu lunar''' - perioadă de circa 19 ani care aduce aceleași [[fazele Lunii|faze de Lună]] în aceeași ordine; alte denumiri: ''ciclu Meton'', ''ciclu metonian''.
* '''ciclu Meton''' (sau '''metonian''') - vezi ''ciclu lunar''.
* '''ciclurile lui [[Milutin Milancovici|Milankovici]]''' - modificări periodice ale geometriei [[Soare]]-[[Pământ]]: [[precesia echinocțiilor]], [[înclinare axială|înclinarea axei de rotație]] a Pământului și [[excentricitate orbitală|excentricitatea orbitală]]. 
* '''[[ciclu solar]]''':
::- variație periodică a [[radiație solară|radiației solare]], variație care determină schimbări [[climă|climatice]] pe [[Pământ]]; vezi și ''activitate solară'';
::- perioadă de 28 de ani, în care datele diferitelor zile ale [[an]]ului cad în aceleași zile din [[săptămână]].
* '''ciclu undecenal''' - perioadă de circa 11 ani care se observă în desfășurarea fenomenelor [[Soare|solare]] și [[Terra|terestre]].
* '''circ lunar''' - vezi ''[[cratere lunare|crater lunar]]''.
* '''circumlunar''' - (despre [[navă cosmică|nave cosmice]]) care înconjoară [[Lună|Luna]]; sinonime: ''perilunar'', ''circumselenar''.
* '''circumorbital''' - care se află, se petrece pe o [[orbită (astronomie)|orbită]]; ''periorbital''.
* '''circumpolar''' - (despre [[astru|aștri]]) care este apropiat de [[Steaua Polară]], care, în mișcarea diurnă, nu coboară sub [[orizont]]; sinonim: ''peripolar''.
* '''circumselenar''' - vezi ''circumlunar''.
* '''circumsolar''' - care se află, se petrece în jurul [[Soare]]lui.
* '''circumstelar''' - care se află, se petrece în jurul unei [[stea|stele]].
* '''circumterestru''' - care se află în jurul [[Terra|Pământului]]; care înconjoară globul terestru; ''periterestru''. 
* '''[[clasă de luminozitate]]''' - termen din [[astrofizică]]; servește împreună cu [[Clasificarea spectrală Harvard]] la clasificarea stelelor după criterii fizice. 
* '''[[Clasificarea spectrală Harvard]]''' atribuie un [[Clasificarea stelelor|tip spectral]] unei stele și corespunde global unei scări de temperatură. 
* '''[[Clasificare stelară#După Clasificarea spectrală Yerkes|Clasificarea Yerkes]]''' atribuie o [[clasă de luminozitate]] unei stele și corespunde global unei scări de radiație (vd. [[legea Stefan-Boltzmann]]) pentru o temperatură dată.
* '''[[Clasă de luminozitate#Clasificare MKK|Clasificarea Mount Wilson]]''' se bazează pe [[Linie spectrală|liniile spectrale]] sensibile la gravitația de suprafață.
* '''[[Clasă de luminozitate#Clasificare Mount Wilson|Clasificarea Mount Wilson]]''' a fost folosită pentru a distinge diferențele de luminozitate între stelele care au o temperatură similară.
* '''Cloșca cu pui''' - denumire a roiului deschis ''[[Pleiadele]]''.
* '''coadă''' a unei [[cometă|comete]] - formațiune compusă din [[gaz]]e și [[praf]], uneori din [[ion]]i și [[electron]]i, și apare, de obicei, în direcția opusă [[Soare]]lui.
* '''coamă''' (a unei comete) - gaze și praf care se degajă în jurul nucleului unei [[cometă|comete]], la apropierea de Soare. 
* '''Coasa''' - vezi '''Cefeu'''.
* '''combinezon spațial''' - îmbrăcăminte presurizată ermetic pe care astronauții trebuie să o poarte, pentru securitate, în anumite nave spațiale sau pentru asigurarea supraviețuirii lor în timpul ieșirilor extravehiculare.  
* '''comburant''' - substanță din compunerea unui [[combustibil]] destinat [[motor cu reacție|motoarelor cu reacție]] ale [[rachetă|rachetelor]], care conținând [[oxigen]], întrețin arderea ''carburantului'' în [[motor]].
* '''[[Cometa lui Cezar]]''' - cea mai cunoscută ''cometă'' a Antichității. Vizibilitatea ei de șapte zile a fost luată de [[Roman (cetățean)|romani]] drept un semn al zeificării lui [[Iulius Caesar]], asasinat cu puțin timp înainte ca această cometă să apară pe bolta cerească. 
* '''[[cometă]]''' - (cu simbolul astronomic [[Fișier:Comet symbol (fixed width).svg|20px|Simbol astronomic al unei comete.]]) este, în [[astronomie]], un mic corp ceresc, de aparență nebuloasă, constituit dintr-un nucleu din gheață, pulberi și roci, pe orbită, în jurul unei [[Stea|stele]]. Cel mai adesea este vorba despre steaua Sistemului nostru Solar, [[Soare]]le.
::- '''[[cometă periodică]]''' - ''cometă'' care a fost observată la mai mult decât un [[periheliu]] și / sau care are o perioadă mai scurtă de 200 de [[An|ani]].
::- '''[[cometă pierdută]]''' - ''cometă'' care a dispărut la ultima trecere a sa la periheliu.
::- '''[[cometă stinsă]]''' sau '''cometă degazată''' - ''cometă'' care și-a pierdut majoritatea elementelor volatile devenind astfel un [[asteroid]].
* '''Complexul din Orion''' - vezi ''[[Norul molecular complex din Orion]]''.
* '''condiția „fără limită”''' - concepția că [[Univers]]ul este finit, dar nu are limită (în [[timp]]ul imaginar).
* '''[[conjuncție (astronomie)|conjuncție]]''' - Două corpuri cerești se află în conjuncție dacă, văzute de pe al treilea (în general [[Pământ]]ul), apar foarte aproape unul de celălalt, pe bolta cerească. 
* '''constanta cosmologică''' - un aparat matematic utilizat de [[Einstein]] pentru a da [[spațiu]]-[[timp]]ului o tendință intrinsecă de [[expansiunea universului|expansiune]].
* '''[[constantă solară]]''' - cantitatea de energie solară pe care o ar primi o suprafață de 1 m<sup>2</sup>, situată la o distanță de 1 [[Unitate astronomică|ua]] (distanța medie dintre Pământ și Soare), expusă perpendicular pe razele Soarelui, în absența atmosferei. 
* '''[[constelație]]''' - [[mulțime]] de stele ale căror proiecții pe [[Sferă cerească|bolta cerească]] sunt suficient de aproape pentru ca o [[civilizație]] să le lege prin linii imaginare, pentru a forma o formă oarecare. O constelație este, în general, mai complexă decât un [[asterism]], care poate reprezenta o parte dintr-o constelație sau să aparțină mai multor constelații.
* '''contracție gravitațională''' - reducerea volumului unei [[stea|stele]] datorită forțelor de [[gravitație|atracție gravitațională]], însoțită de eliberarea unei mari cantități de [[energie]].
* '''[[coordonate astronomice]]''' - sisteme de [[coordonate sferice]] folosite pentru determinarea poziției stelelor sau a altor obiecte astronomice.
::- '''[[coordonate astronomice orizontale]]''' - coordonate astronomice având la bază planul orizontal al observatorului.
::- '''[[coordonate astronomice ecuatoriale]]''' - coordonate astronomice având la bază planul [[Ecuator|ecuatorului]] ''Pământului''.
* '''[[Sistem de coordonate galactice|coordonate galactice]]''' - sistem de reperaj pe sfera cerească, adaptat la obiectele situate în Galaxia noastră, fără să fie situate în vecinătatea apropiată [[Soare]]lui.
* '''[[coroană solară]]''' - parte a atmosferei [[Soare]]lui situată dincolo de [[cromosferă]] și care se întinde pe mai multe milioane de kilometri, diluându-se în ''spațiu''. 
* '''corp ceresc''' - vezi ''[[corp ceresc|astru]]''.
* '''corp planetar''' - vezi ''[[Planetă#Obiecte de masă planetară|obiect de masă planetară]]''.
* '''cosmodrom''' - vezi ''[[astrodrom]]''.
* '''cosmogonic''' - relativ la ''cosmogonia mitică'' sau la ''cosmogonia științifică''.
* '''[[cosmogonie]]''':
::- '''cosmogonie mitică''' - povestire [[mit]]ică a formării Universului și, adesea, despre emergența societăților;
::- '''cosmogonie științifică''' - știință a formării obiectelor cerești (planete, stele, galaxii etc.).
* '''cosmolog''' - specialist în ''cosmologie''.  
* '''[[cosmologie]]''' - studiul [[Univers]]ului ca un întreg.
* '''cosmologic''' - relativ la '''cosmologie'''. 
* '''cosmonaut''' - vezi ''[[astronaut]]''.
* '''cosmonautică''' - vezi ''[[astronautică]]''.
* '''cosmonavă''' - vezi ''[[astronavă]]''.
* '''[[Cosmos]]''':
::- ''[[Univers]]ul'' considerat în ansamblul său;
::- Spațiul extraterestru.
* '''[[Nebuloasa Crabului|Crab]]''' - [[nebuloasă]] cu structură filamentară, aflată în partea estică a [[Taurul (constelație)|constelației Taurul]], fiind un [[rest de supernovă|rest al supernovei]] din [[1054]]; conține un [[pulsar]] cu [[perioadă de rotație|perioada de rotație]] de 0,033 s.
* '''[[cratere lunare|crater lunar]]''' - adâncitură rotundă de pe suprafața [[Lună|Lunii]], a cărei formare poate fi pusă pe seama unei activități [[vulcan]]ice sau a unui bombardament [[meteorit]]ic; altă denumire: ''circ lunar''.
* '''[[Crucea Sudului (constelație)|Crucea Sudului]]''' - [[constelație]] din [[emisfera sudică]], cea mai mică dintre toate constelațiile, care conține un [[roi de stele]] denumit „[[NGC 4755|Cutia de Bijuterii]]”.
* '''[[curbă de lumină]]''' - grafic al evoluției [[Luminozitate|luminozității]] unui [[obiect astronomic]] în funcție de timp.
* '''[[Curentul Magellanic]]''' (denumit și '''Curentul lui Magellan''') - podul de [[materie]] situat în siajul [[Norii lui Magellan|Norilor lui Magellan]]. Această structură se întinde pe circa 140 de [[Grad (unghi)|grade]] pe [[sfera cerească]].
* '''[[Cvadrant (instrument)|cvadrant]]''' - vechi instrument de măsură a unghiurilor, a cărui plajă este de 90°, ceea ce reprezintă întinderea unui sfert de cerc, sau ''quadrant'' / ''cvadrant'', de unde numele său de astăzi. Instrumentul permitea măsurarea înălțimii unui obiect vizat.
* '''[[Cvadrantide]]''', uneori '''Quadrantide''' - ''ploaie de meteori'' foarte activă, între [[1 ianuarie|1]] și [[5 ianuarie]], în fiecare an. [[Radiant]]ul se află în constelația ''Bootes''. Cvadrantidele au primit numele vechii constelații [[Cvadrantul (constelație)|Cvadrantul]], căzută în desuetudine, care ocupa o parte din actuala constelație Bootes. Corpul părinte al Cvadratidelor a fost identificat ca fiind probabil ''asteroidul'' 2003 EH<sub>1</sub>, despre care se crede că are originea în ''cometa'' C/1490 Y1.
* '''[[Cvadratură (astronomie)|Cvadratură]]''', în [[astronomie]], este când [[Coordonate astronomice|longitudinea cerească]] a doi aștri, în raport cu Soarele, este de 90°.
{{cuprinscompact}}

== D ==
* '''[[damocloid]]''' - ''asteroid'' care posedă o ''orbită'' cu perioadă lungă și ''excentricitate'' mare, dar care nu prezintă vreo activitate cometară (coamă sau / și coadă). 
* '''[[declinație]]''' - (simbol  '''δ''' „delta”) una din [[coordonate astronomice|coordonatele astronomice]] ecuatoriale, care reprezintă unghiul cuprins între direcția spre obiect și planul ecuatorial ceresc. Valoarea unghiului este pozitivă pentru poziții aflate la nord de [[sferă cerească|ecuatorul ceresc]] și negativă pentru poziții aflate la sud. 
* '''decontaminare''' - îndepărtare (la temperaturi foarte scăzute) a tuturor [[microorganism]]elor din interiorul vehiculelor spațiale, care urmează să fie lansate în [[spațiu cosmic|spațiul cosmic]] sau să fie readuse pe [[Pământ]], în vederea menținerii echilibrului ecologic.
* '''[[Delfinul (constelație)|Delfinul]]''' - [[constelație]] din [[emisfera sudică]], compusă din zece [[stea|stele]] vizibile cu ochiul liber; denumire [[latină]]: ''Delphinus''.
* '''Delphinus''' - vezi ''[[Delfinul (constelație)|Delfinul]]''.
* '''[[Deneb]]''' - (''α Cygni'') cea mai strălucitoare [[stea]] din constelația [[Lebăda (constelație)|Lebăda]], cu [[magnitudine aparentă|magnitudinea aparentă]] 1,25 și care, împreună cu [[Altair]] și [[Vega]], formează ''[[Triunghiul de Vară]]''.
* '''[[Denebola]]''' - (''β Leo'') a doua stea, ca strălucire aparentă, din constelația [[Leul (constelație)|Leul]].
* '''[[deplasare spre roșu]]''' - fenomen [[optică|optic]] (datorat [[efectul Doppler|efectului Doppler]]) de deplasare a [[linie spectrală|liniilor spectrale]] din [[spectru]]l [[nebuloasă|nebuloaselor]] aflate în afara [[Calea Lactee|Galaxiei noastre]] în direcția [[lungime de undă|lungimilor de undă]] mai mari.
* '''depresiunea orizontului''' - [[unghi]]ul cu care coboară [[orizont]]ul din cauza ridicării observatorului deasupra [[nivelul mării|nivelului mării]].
* '''[[Diagrama Hertzsprung-Russell]]''', prescurtat '''diagrama H-R''' - grafic în care este indicată ''luminozitatea'' unor mulțimi de stele în funcție de temperatura lor efectivă. ''Diagramele Hertzsprung-Russel'' au fost inventate de [[Ejnar Hertzsprung]] și [[Henry Norris Russell]].  
* '''diamantul''' - Vd. infra: '''Perlele lui Baily'''.
* '''[[dihotomie|dicotomie]]''' - (sau ''dihotomie'') [[fazele Lunii|fază a Lunii]] în primul sau în ultimul pătrar.
* '''dihotomie''' - vezi ''[[dihotomie|dicotomie]]''.
* '''[[dimineață]]''' - interval de [[timp]] care începe în zori (''[[crepuscul]]ul matinal''), când [[Lumină solară|lumina solară]] devine vizibilă înainte ca [[Soare]]le să răsară, sau la [[răsărit]] și se termină la [[amiază]], când Soarele se află cel mai sus pe cer.
* '''[[dinamică stelară]]''' - ramură a [[Astrofizică|astrofizicii]] care descrie într-un mod [[Statistică|statistic]] mișcările stelelor prin propria lor [[gravitație]].
* '''[[disc de acreție]]''' - structură astrofizică formată din materie pe orbită în jurul unui corp ceresc central. Vd. supra: '''acreție'''.
* '''[[disc galactic]]''' - plan în care se află brațele spirale ale ''galaxiilor spirale'' și discul ''galaxiilor cu disc''. Vd. infra: '''galaxie'''.
* '''[[disc protoplanetar]]''' - disc circumstelar format din gaze și praf, pornind de la care se formează corpuri cerești (planete, planete pitice, asteroizi și sateliții acestora).
* '''[[Distanță Minimă de Intersecție cu o Orbită]]''' ([[abreviere|abreviat]]: '''DMIO'''; în {{en|Minimum orbit intersection distance}}, abreviat: ''MOID'') - o măsură a riscului de coliziune între ''obiecte astronomice''.
* '''[[distanță unghiulară]]''' - unghiul dintre semidreptele care unesc un punct de referință (centru [[sferă cerească|sferei cerești]]) cu doi [[corp ceresc|aștri]] între care se măsoară distanța.
* '''distanță zenitală''':
::- [[unghi]]ul pe care îl face raza vizuală care pornește de la un observator către un [[corp ceresc|astru]] de pe [[bolta cerească]] cu verticala locului;
::- arcul de pe [[cerc]]ul vertical al astrului respectiv cuprins între [[zenit]] și astru.
* '''[[Double Asteroid Redirection Test]]''' - misiune [[NASA]] pentru testarea unei metode de apărare împotriva [[Obiecte din apropierea Pământului|obiectelor din apropierea Pământului]].
* '''[[Dragonul (constelație)|Dragonul]]''' - ''constelație'' din [[emisfera nordică]], situată între [[Ursa Mare]] și [[Ursa Mică]] și având forma unui șir lung de stele care se încheie cu un [[trapez]].
* '''Drumul Robilor''' - denumire populară, românească, a '''[[Calea Lactee|Căii Lactee]]'''.

{{cuprinscompact}}

== E ==
* '''[[echinocțiu]]''' - moment astronomic în care [[ziuă|ziua]] este egală cu [[noapte]]a (în mod obișnuit, [[21 martie]] și [[23 septembrie]]). Vd. infra: '''linia echinocțiului'''.
* '''echipaj uman''' - persoanele care călătoresc și lucrează în spațiu ([[astronaut|astronauți]]) în cadrul unei ''misiuni spațiale'' și care sunt pregătite și instruite pentru a efectua sarcini specifice în timpul misiunilor spațiale, inclusiv [[cercetare|cercetare științifică]], întreținere și reparații la bordul stațiilor spațiale sau în cadrul altor activități spațiale.
* '''[[Eclipsă de Lună|Eclipsa de Lună]]''' are loc atunci când [[Luna]], în mișcarea ei în jurul [[Pământ]]ului, intră în umbra acestuia. 
* '''[[eclipsă de Soare]]''' - (mai precis '''ocultație solară''') se produce atunci când [[Luna]] trece între [[Pământ]] și [[Soare]] prin fața Soarelui.
* '''[[ecuatorul ceresc]]''' - [[cerc mare]] pe ''[[sferă cerească|sfera cerească]]'', proiecția [[Ecuator|ecuatorului terestru]] pe aceasta. Prin extensiune, ecuatorul ceresc corespunde, pentru un ''obiect ceresc'' dat, proiecția ecuatorului acelui obiect pe sfera cerească.
* '''[[ecuația timpului]]''' - parametru utilizat în astronomie pentru a explica mișcarea relativă aparentă a Soarelui față de Soarele mediu, care pot diferi, unul în raport cu celălalt, cu plus sau minus aproximativ un sfert de oră.
* '''ecuație medie''' - diferența dintre unghiul orar al [[Soare]]lui adevărat (''[[Timp_solar#Timpul_solar_adevărat|timpul adevărat]]'') și unghiul solar al Soarelui mediu (''timpul mediu'') la un moment dat; servește la convertirea timpului adevărat în timp mediu și invers.
* '''[[efectul de picătură neagră]]''' - efect optic generat de [[Putere de rezoluție|difracția]] [[instrument optic|instrumentelor optice]], observabil în timpul [[Tranzitul lui Venus|tranzitelor lui Venus]] și într-o mai mică măsură în timpul [[Tranzitul lui Mercur|tranzitelor lui Mercur]] prin fața [[Soare]]lui.
* '''[[efectul Iarkovski]]''' - este o consecință a [[Radiație termică|radiației termice]] primite de un [[asteroid]] în timpul deplasării sale pe [[Orbită (astronomie)|orbită]].  
* '''[[efemeride]]''' - publicație anuală care cuprinde pozițiile aparente al [[astru|aștrilor]] pe [[sferă cerească|sfera cerească]] și alte date despre aceștia.
* '''[[ejecție de masă coronală]]''' (prescurtat '''EMC''') - bulă de [[plasmă]] produsă în coroana unei stele (de exemplu în [[Coroană solară|coroana solară]]).
* '''elementele orbitale osculatoare''' - elemente orbitale date în general, care descriu bine mișcarea curentă, dar fluctuează în timp;
* '''elementele orbitale proprii''' - elemente orbitale independente de fluctuațiile care apar de-a lungul timpului.
* '''Elnath''' - [[stea]]ua ''β Tauri'', de [[magnitudine aparentă]] 1,65.
* '''[[Emisferă (astronomie)|emisferă]]'''- fiecare dintre cele două jumătăți ale [[Sferă cerească|sferei cerești]], mărginite de [[ecuatorul ceresc]] și de [[meridian]]ul de referință.
* '''[[emitanță]]''' sau ''iradianță'' - termen [[Radiometrie|radiometric]] care cuantifică puterea radiației electromagnetice care lovește pe unitatea de suprafață perpendicular pe direcția sa.
* '''[[energie întunecată]]''' - formă ipotetică de energie care umple uniform întregul Univers și are o presiune negativă, ceea ce o face să se comporte ca o forță gravitațională respingătoare. 
* '''epiciclu''' (în [[geocentrism|sistemul geocentric]]) - parte a modelului geometric folosit pentru a explica variațiile vitezei și direcției în mișcările aparente ale Lunii, ale Soarelui și ale planetelor.
* '''[[Epocă (astronomie)|epocă]]''' - moment în [[timp]] folosit ca un punct de referință pentru o cantitate astronomică [[variabilă]] în timp, cum ar fi [[Coordonate astronomice|coordonatele cerești]] sau elemente eliptice [[orbită (astronomie)|orbitale]] ale unui [[corp ceresc]].
* '''Equuleus''' - vezi ''Calul mic''.
* '''[[Era spațială]]''' - perioadă de timp, care a debutat cu lansarea lui [[Sputnik 1]] și care cuprinde activitățile legate de [[cursa spațială]], [[explorarea spațiului]], tehnologia spațială precum și de evoluțiile culturale influențate de aceste evenimente.
* '''[[Eris (planetă pitică)|Eris]]''' (''136199 Eris'') -  ''planetă pitică'' cunoscută ca fiind cea mai masivă din Sistemul Solar (cu 27 % mai masivă decât ''Pluto'') precum și a doua cea mai voluminoasă, după Pluto. Eris este al noulea corp cunoscut cel mai masiv și al zecelea cel mai voluminos care orbitează în jurul Soarelui. 
* '''[[erupție solară]]''' - explozie uriașă în [[Atmosferă stelară|atmosfera Soarelui]], care poate elibera chiar mai mult de 6 × 10<sup>25</sup> [[J]] de energie. Termenul este, de asemenea, folosit pentru a desemna fenomenele similare din alte [[stea|stele]]. Sinonimie: '''furtună solară'''.
* '''[[EURONEAR]]''', [[acronim]] al ''European Near Earth Asteroids Research'' - program de cercetări al cărui obiect este dezvoltarea unei rețele destinate descoperirii și urmăririi obiectelor care intersectează orbita Pământului, inclusiv obiectele clasificate potențial periculoase.
* '''[[excentricitate orbitală|Excentricitatea orbitală]]''' definește, în ''[[mecanică cerească|mecanica cerească]]'' și în ''[[astrodinamică|mecanica spațială]]'', forma orbitelor obiectelor cerești. În mod curent este notată cu <math>e</math>.
* '''exobiologie''' - vezi ''[[astrobiologie]]''.
* '''[[exoplanetă]]''' - o planetă situată în afara ''Sistemului Solar''; uneori este denumită ''planetă extrasolară''.
* '''[[eveniment Miyake]]''' - creștere bruscă observată în producția de [[izotop]]i cosmogeni, cauzată de [[Radiație cosmică|razele cosmice]]. 
* '''evoluția stelelor''' - vezi ''[[fazele stelare|faze stelare]]''.

{{cuprinscompact}}

== F ==
* '''[[faculă solară]]''' -  pată strălucitoare (observabilă în număr mare) pe suprafața [[Soare]]lui, cel mai adesea în preajma [[Pată solară|petelor solare]]. Cu toate acestea, faculele solare pot fi observate și la latitudini solare înalte, unde nu se observă nicio pată solară (fapt ce trebuie studiat în viitor).
* '''Faleza Kuiper''' - frontiera exterioară a [[Centura Kuiper|centurii Kuiper]].
* '''[[familie Hirayama]]''' (denumită și '''familie de asteroizi''') - grup de ''planete minore'' care împart elemente orbitale similare, precum sunt ''semiaxa majoră'', ''excentricitatea orbitală'' sau ''înclinația orbitală''. Se presupune că membrii aceluiași grup sunt fragmente rezultate din coliziuni trecute ale unor asteroizi.
* '''[[fața ascunsă a Lunii]]''' - emisfera Lunii care este în permanență întoarsă cu spatele spre Pământ, cealaltă față fiind denumită '''fața vizibilă a Lunii'''. 
* '''[[fața vizibilă a Lunii]]''' - emisfera Lunii care este în permanență întoarsă spre Pământ, cealaltă față fiind denumită '''fața ascunsă a Lunii'''. 
* '''fază''' - fiecare dintre aspectele succesive pe care le iau [[Luna]] (''[[fazele Lunii]]'') și unele [[planetă|planete]], determinate de orientarea pe care o au față de [[Pământ]] părțile din suprafața lor iluminate de [[Soare]] (exemplu: [[fazele Lunii]]).
* '''[[fazele stelare|faze stelare]]''' - intervale distincte în ''evoluția unei [[stea|stele]]'': contracția gravitațională, stadiul de stea al secvenței principale și stadiul de [[stea gigantă]].
* '''[[fenomen lunar tranzitoriu]]''' (abreviat '''FLT''', abreviat în engleză '''LTP''') - apariția unei lumini sau a unei modificări de aspect al [[Luna|suprafeței lunare]], de scurtă durată.
* '''[[Fereastra lui Baade]]''' - o regiune a [[Calea Lactee|Căii Lactee]], situată în apropierea [[Centru galactic|Centrului Galactic]], care prezintă particularitatea că nu are cantități semnificative de [[praf cosmic]] de-a lungul liniei de vizibilitate de la [[Pământ]].
* '''[[filament galactic]]''' - structură în formă de fir, compusă din ''galaxii'' și / sau ''roiuri de galaxii''. Filamentele galactice sunt printre cele mai mari structuri din ''Univers'', cu o lungime cuprinsă între 50 și 80 [[Parsec|Mpc]] (de la 163 până la 261 de milioane de ''ani-lumină'') .
* '''[[filament solar]]''' - formație întunecoasă care apare în [[cromosferă]], însoțind [[erupție solară|erupțiile solare]].
* '''firmament''' - vezi ''[[boltă cerească]]''.
* '''[[fizică solară]]''' - ramură a [[astronomie]]i care se ocupă cu studiul [[Soare]]lui, incluzând structura sa, dinamica, activitatea și influența asupra [[Sistem Solar|Sistemului Solar]] și investigând procesele fizice și chimice care au loc în și în jurul Soarelui, precum și interacțiunea sa cu alte obiecte din Sistemul Solar și cu [[spațiul interstelar]].
* '''[[flux întunecat]]''' - termen din [[astrofizică]] ce descrie un [[fenomen]] misterios observat recent în unele [[galaxie|galaxii]] și descoperit de o echipă de cercetători condusă de [[Alexander Kashlinsky]].
* '''forfecare gravitațională''' - fenomen de distorsiune a imaginilor galaxiilor îndepărtate de către concentrații masice din prim-plan. 
* '''[[forța Coriolis]]''' - [[forță|forța]] generată de mișcarea de [[rotația Pământului|rotație a Pământului]] care produce devierea [[vânt]]urilor spre dreapta în [[emisfera nordică]] și spre stânga în [[emisfera sudică]].
* '''[[Fotometrie (astronomie)|fotometrie astronomică]]''' - studiul intensității luminoase a [[Stea|stelelor]] și a variabilității acesteia. Vezi și '''astrofotometrie'''.
* '''[[fotosferă]]''' - stratul exterior al globului [[Soare|solar]] sau al unei [[stea|stele]] format din [[gaz]]e și [[vapori]] metalici cu [[temperatură|temperatura]] foarte mare, care radiază [[lumină|lumina]], constituind sursa principală a luminii solare.
* '''[[furtună geomagnetică]]''' - [[fenomen]] provocat de norii de [[particulă|particule]] aruncate în spațiu cu ocazia uriașelor explozii solare și care produc o perturbare temporară a [[magnetosferă|magnetosferei]].
* '''furtună solară''' - vezi ''[[erupție solară]]''.
* '''fuzee''' - [[rachetă]] propulsată prin aer cu ajutorul [[gaz]]elor arse care ies dintr-un efuzor.

{{cuprinscompact}}

== G ==
* '''[[Gacrux]]''' - [[stea]] nautică (''γ Crucis'') din [[constelație|constelația]] [[Crucea Sudului (constelație)|Crucea Sudului]], [[magnitudine aparentă]] +1,63.
* '''Galaxia''' - Vd. supra: '''Calea Lactee'''.
* '''Galaxia Noastră''' - Vd. supra: '''Calea Lactee'''
* '''[[galaxie]]''' - sistem stelar conținând circa 10<sup>9</sup>-10<sup>11</sup> [[stea|stele]], [[praf cosmic]] și alte [[corp ceresc|obiecte cerești]], având diverse forme și mărimi, menținute împreună de [[gravitație|atracția gravitațională]].
::- '''[[galaxie cu disc]]''' - ''galaxie'' caracterizată prin prezența unui ''disc galactic'' în jurul unui ''bulb galactic'' care materializează centrul și conține în general o ''gaură neagră supermasivă''.
::- '''[[galaxie de câmp]]''' - ''galaxie'' care nu aparține unui [[roi de galaxii]] și astfel este izolată [[gravitație|gravitațional]].
::- '''[[galaxie eliptică]]''' - concentrare [[elipsoid]]ală (în formă de ou) a unor miliarde de stele, care se aseamănă cu ''roiurile globulare'', la scară mare. Au o foarte mică structură internă, iar densitatea stelelor diminuează încet de la centrul foarte luminos spre margini difuze. 
::- '''[[galaxie inelară]]''' - ''galaxie'' având forma unui [[inel]]. Inelul este constituit din ''stele'' albastre masive și relativ tinere, care sunt extrem de strălucitoare. Regiunea centrală conține materie relativ puțin luminoasă.
::- '''[[galaxie lenticulară]]''' - ''galaxie cu disc'' fără brațe spirale. Acest tip de galaxii reprezintă tranziția între o ''galaxie eliptică'' și o ''galaxie spirală'' în ''Secvența Hubble''.
::- '''[[galaxie neregulată]]''' - ''galaxie'' care nu prezintă nicio structură regulată sau discernabilă și care, pentru acest motiv, este clasată aparte în [[Secvența Hubble|clasificarea lui Hubble a galaxiilor]]. Cele mai multe galaxii neregulate sunt pitice.
::- '''[[galaxie peculiară]]''' - ''galaxie'' care are o formă neobișnuită, o dimensiune excepțională sau o compoziție diferită de alte galaxii.
::- '''[[galaxie pitică]]''' - mică ''galaxie'' compusă din 100 de milioane până la câteva miliarde de ''stele'', un număr relativ mic în raport cu cele 200 până la 400 de miliarde de stele ale ''Căii Lactee''. 
::- '''[[galaxie satelit]]''' - ''galaxie'' care gravitează în jurul unei galaxii mai mari.
::- '''[[galaxie spirală]]''' - galaxie care cuprinde mai multe sute de miliarde de ''stele'', care ia o formă turtită de [[Disc (geometrie)|disc]], cu o umflătură centrală sferică și luminoasă numită ''bulb galactic''. Discul, în mod tipic, conține mai multe brațe luminoase, în care se află stelele cele mai tinere și cele mai luminoase. Aceste brațe se înfășoară în jurul centrului formând o spirală, dând numele galaxiilor.
:::- '''[[galaxie spirală magellanică]]''' - un tip de ''galaxie spirală'' care posedă doar un singur braț spiral.
* '''[[Gaura Hertzsprung]]''' - o regiune a [[Diagrama Hertzsprung-Russell|diagramei Hertzsprung-Russell]], în care se află foarte puține stele.     
* '''[[gaură neagră]]''' - o regiune a [[spațiu-timp|spațiu-timpului]] de unde nici [[lumină|lumina]] nu poate ieși, deoarece [[gravitație|gravitația]] este foarte puternică.
::- '''gaură neagră primordială''' - o ''gaură neagră'' creată în [[Univers]]ul foarte timpuriu.
::- '''[[gaură neagră supermasivă]]''' - ''gaură neagră'' a cărei masă este de ordinul a unui milion de ''mase solare'' sau mai mult.
* '''Gegenschein''' - termenul, din [[germană]], cu care [[Alexander von Humboldt]] a denumit [[Lumină antisolară|lumina antisolară]].
* '''[[Gemenii (constelație)|Gemenii]]''' - una din cele 48 de constelații descrise de ''Ptolemeu'' în [[secolul al II-lea]] și una dintre cele 88 de constelații moderne. Este cunoscută mai cu seamă prin cele două stele foarte strălucitoare pe care le conține, ''Castor'' și ''Pollux''. Denumirea [[latină]] a constelației este ''Gemini''. Simbolul său este [[Fișier:Gemini.svg|18px]]. 
* '''Gemini''' -Vd. supra: ''Gemenii''.
* '''[[Geminide]]''' - [[ploaie de meteori]] provocată de un [[Obiect astronomic|obiect]] denumit [[3200 Phaethon]], care se presupune că ar fi o [[cometă stinsă]]. Meteorii din acest roi pot fi observați de obicei între 7 și 17 decembrie, cu un vârf de activitate la [[14 decembrie]]. Meteorii acestei ploi au [[radiant]]ul în [[Gemenii (constelație)|constelația Gemenii]], cam din dreptul [[stea|stelei]] [[Castor (stea)|Castor]].
* '''[[geocentrism]]''' - vechi model geometric potrivit căruia [[Pământ]]ul s-ar afla imobil, în centrul [[Univers]]ului. Această teorie datează din [[Antichitate]] și a fost apărată îndeosebi de [[Aristotel]] și [[Ptolemeu]]. 
* '''[[Stea gigantă|gigantă]]''' - [[stea]] de [[Clasificare stelară#După Clasificarea spectrală Yerkes|clasă de luminozitate]] '''II''' sau '''III'''.
::- '''[[gigantă albastră]]''' - [[stea]] foarte caldă, foarte strălucitoare și foarte masivă (mai mult de 18 [[masă solară|mase solare]]), de culoare albastră și de [[Clasificarea stelelor|tip spectral]] '''O''' sau '''B'''.
::- '''[[Stea gigantă luminoasă|gigantă luminoasă]]''' - [[stea]] de ''clasă de luminozitate'' II.  
::- '''[[gigantă roșie]]''' - [[stea]] care a evoluat dincolo de [[secvența principală]], devenind astfel gigantă, însă de mai mică talie decât [[Gigantă albastră|gigantele albastre]].
* '''[[Glitch (astronomie)|glitch]]''' - variația bruscă a [[Perioadă sinodică|perioadei de revoluție]] a unui [[pulsar]] după încetinirea treptată a rotației acestuia.
* '''grafic de luminozitate''' - diagramă în care sunt reprezentate, pentru toate zilele [[lună (timp)|lunii]], orele [[răsărit]]ului și [[apus]]ului [[Soare]]lui și [[Lună|Lunii]], durata [[crepuscul]]ului; vezi și ''[[luminozitate]]''.
* '''[[granulație solară]]''' - structură de grăunți strălucitori și calzi, la suprafața Soarelui (pe [[fotosferă]]), înconjurați de zone mai întunecate și înguste.
* '''[[gravitație]]''' sau '''interacțiune gravitațională''' - una dintre cele patru [[Interacțiune fundamentală|interacțiuni fundamentale]] care acționează în [[Univers]]; este interacțiunea fizică responsabilă de atracția corpurilor masive.
* '''[[grosisment (optică)|grosisment optic]]''' -  o [[mărime adimensională]] definită ca raportul dintre unghiul <math>\alpha_2</math> sub care este văzută imaginea formată de sistemul optic și unghiul <math>\alpha_1</math> sub care este văzut obiectul.
* '''gunoi spațial''' - Vd. infra: '''resturi spațiale'''.

{{cuprinscompact}}

== H ==
* '''[[H-alfa]]''' - adesea notată cu '''Hα''', în [[astronomie]] și în [[fizică]], este o anumită [[Linie spectrală|linie de emisie]] (sau de absorbție) a [[hidrogen]]ului, la o [[lungime de undă]] de 6562,81 [[Ångström|Å]], echivalentă cu 656,281 [[Nanometru|nm]] care este o unitate a [[Sistemul internațional de unități]] (SI).
* '''[[halou]]''' - [[cerc]] luminos (și colorat) care, din pricina unor condiții [[atmosfera Pământului|atmosferice]], apare uneori în jurul unui [[astru]]; alte denumiri: ''aură'', ''aureolă''.
* '''[[halou al materiei întunecate]]''' (în {{en|Dark matter halo}}) - component ipotetic al unei [[Galaxie|galaxii]] care înconjoară [[Disc galactic|discul galactic]], întinzându-se cu mult dincolo de limitele vizibile ale galaxiei. 
* '''[[harta cerului|hartă a cerului]]''' -  hartă folosită pentru determinarea pozițiilor ''corpurilor cerești''.
* '''[[heliocentrism]]''' - teorie fizică, opusă [[geocentrism]]ului, care plasează [[Soare]]le (și nu [[Pământ]]ul) în centrul [[Univers]]ului. Potrivit variantelor mai moderne, Soarele nu se află în centrul ''Universului'', ci este un punct relativ în jurul căruia se organizează propriul nostru [[Sistemul Solar|Sistem Solar]]. Chiar dacă sensul acestei afirmații a variat de la primele teorii heliocentrice, acest model rămâne global acceptat pentru descrierea Sistemului Solar.
* '''heliometru''' - [[instrument optic]] pentru măsurarea [[distanță unghiulară|distanțelor unghiulare]] mici dintre [[corp ceresc|aștri]], precum și a diametrului aparent al [[Soare]]lui și al altor corpuri cerești.
* '''[[heliopauză]]''' -  limita în care ''[[vânt solar|vântul solar]]'' (produs de Soare) este oprit de [[Mediu interstelar|mediul interstelar]].
* '''helioscop''' - aparat adaptat la o [[Lunetă astronomică|lunetă]], care permite observarea [[Fotosferă|fotosferei]] Soarelui, protejând vederea.
* '''[[heliosferă]]''' - zonă în formă de ''bulă'' alungită în spațiu, produsă de ''vânturile solare''. Limita sa este ''[[heliopauză|heliopauza]]'', care delimitează zona de influență a vânturilor solare, când acestea întâlnesc mediul interstelar.
* '''[[helioseismologie]]''' - știința care se ocupă cu studiul propagării [[Oscilație|oscilațiilor]] în [[Soare]].
* '''[[Hiade]]''' - [[roi de stele]] deschis, cel mai aproape de ''Sistemul Solar'' și unul dintre cele mai bine studiate, situat în [[Taurul (constelație)|constelația Taurul]]; este constituit din 300 până la 400 de ''stele'' care au caracteristici comune (vârstă, [[compoziție chimică]]).
* '''[[hipernovă]]''' (mai recent, '''supernovă superluminoasă''', [[Abreviere|abreviat]] '''SNSL''') - o [[explozie]] care ar elibera [[energie|energia]] a peste {{nombre|100|de supernove}}, adică circa {{unitate|{{unitate||10|46}} de |[[joule|jouli]]}}. Ar fi vorba de cele mai puternice explozii din [[Univers]]ul nostru după ''[[Big Bang]]''. De la sfârșitul [[anii 1990|anilor 1990]], termenul desemnează mai specific prăbușirea unei ''stele'' excepțional de [[Masă|masive]], la sfârșitul vieții acesteia. 

{{cuprinscompact}}

== I ==
* '''iarnă''' - perioadă a [[an solar|anului solar]] cuprinsă, în [[emisfera nordică]], între [[solstițiu]]l din decembrie și [[echinocțiu]]l din martie, iar în [[emisfera sudică]] între solstițiul din iunie și echinocțiul din septembrie.
* '''IAU''' - [[acronim]]ul denumirii în [[limba engleză]] (''International Astronomical Union'') a '''[[Uniunea Astronomică Internațională|Uniunii Astronomice Internaționale]]'''.
* '''[[1566 Icarus|Icarus]]''' - [[asteroid]] a cărui [[orbită (astronomie)|orbită]] se apropie la [[periheliu]] de două ori mai mult de [[Soare]] decât [[Mercur (planetă)|Mercur]]. Orbita sa foarte [[excentricitate orbitală|excentrică]] intersectează orbitele planetelor ''Mercur'', [[Venus]], [[Pământ]] și [[Marte (planetă)|Marte]].
* '''imersiune''' - pătrundere a unui [[corp ceresc]] în conul de umbră al unui alt astru sau în dreptul acestuia și pe care se proiectează.
* '''[[imponderabilitate]]''' - starea în care [[greutate]]a obiectelor este (aproape) nulă, percepută în cazul [[Zbor spațial|zborurilor spațiale]] sau în [[cădere liberă]]; vezi și ''microgravitație''.
* '''inel de diamant''' - vezi '''perlele lui Baily'''.
* '''[[inel planetar]]''' - inel constituit din [[praf cosmic]] și alte particule mici ce orbitează în jurul unei [[Planetă|planete]] și au aspectul unor discuri subțiri.
* '''[[inflație cosmică]]''' sau '''inflație cosmologică''' - expansiunea exponențială teoretică a [[Univers]]ului de la sfârșitul marii epoci de unificare, la 10<sup>-36</sup> de secunde după [[Big Bang]].
* '''International Astronomical Union''' - denumirea în limba engleză a '''[[Uniunea Astronomică Internațională|Uniunii Astronomice Internaționale]].'''.
* '''instrument de pasaj''' - vezi ''lunetă meridiană''.
* '''instrument universal''' - instrument utilizat atât la măsurarea unghiurilor din planul orizontal (ca [[teodolit]]ul) cât și a unghiurilor din planurile verticale (''distanțe zenitale''), fiind util pentru măsurători [[astronomie|astronomico]]-[[geodezie|geodezice]] de [[timp]] și de [[longitudine|longitudini]], de [[latitudine|latitudini]] și de [[azimut]].
* '''[[interacțiune fundamentală]]''' - Patru '''interacțiuni fundamentale''' sunt responsabile de toate fenomenele fizice observate în [[Univers]], fiecare manifestându-se prin câte o forță denumită '''forță fundamentală'''. Acestea sunt: 1.[[interacțiunea tare]] / forța nucleară tare, 2. [[Electromagnetism|interacțiunea electromagnetică]], 3. [[interacțiunea slabă]] / forța nucleară slabă, 4. [[gravitație|gravitația]] /  interacțiunea gravitațională.
* '''interval lunar''' - intervalul de [[timp]] dintre momentul trecerii [[Lună|Lunii]] prin [[meridian]]ul locului și cel al [[maree]]i înalte.
* '''iradianță''' - vezi ''emitanță''. 

{{cuprinscompact}}

== Î ==
* '''[[împingător dipol]]''' - o zonă din vecinătate [[Calea Lactee|Căii Lactee]], care exercită o forță de respingere față de Marele [[Atractorul Shapley|Atractor Shapley]].
* '''Înălțimea''' este unghiul dintre direcția vizată în raport cu orizontala. Înălțimea și [[Azimut|azimutul]] constitue [[Coordonate astronomice orizontale|sistemul de coordonate orizontale]].
* '''înălțime deasupra orizontului''' - [[coordonate|coordonată]] orizontală egală cu [[distanță unghiulară|distanța unghiulară]] de la un [[corp ceresc|astru]] până la proiecția sa pe planul [[orizont]]ului.
* '''[[înălțime (unghi)]]''' - în astronomie, este [[unghi]]ul pe care îl face direcția vizată în raport cu orizontala.
* '''[[înclinație orbitală]]''' - [[unghi]]ul dintre un plan de referință și un alt plan sau axa de direcție.


{{cuprinscompact}}

== J ==
* '''[[Jupiter]]''' - o planetă [[Gigant gazos|gigantă gazoasă]], cea mai mare planetă din [[Sistemul Solar]], mai voluminoasă și mai masivă decât toate celelalte planete luate la un loc; a cincea planetă de la Soare (după [[Mercur (planetă)|Mercur]], [[Venus]], [[Terra]] și [[Marte (planetă)|Marte]]).

{{cuprinscompact}}

== K ==
* '''Kaus Australis''' - steaua ''ε Sagitarii''.
* '''Kochab''' - Vd. supra: '''Beta Ursae Minoris''' (steaua ''β Ursae Minor'').

{{cuprinscompact}}

== L ==
* '''[[latitudine]]''' - distanța unghiulară față de [[ecuator]] a unui punct oarecare de pe [[Terra|glob]], măsurată pe [[meridian]]ul care trece prin acest punct și exprimată în [[Grad sexagesimal|grade]], [[Minut de arc|minute]] și [[Secundă de arc|secunde]].
:* '''latitudine cerească''' - distanța unghiulară de la un [[astru]] la [[ecliptică]], măsurată pe cercul de pe [[Sferă cerească|sfera cerească]] ce trece prin astru și prin polii [[ecliptică|eclipticei]]. 
:* '''latitudine geomagnetică''' - arc de [[meridian]] [[geomagnetism|geomagntic]], cuprins între [[ecuator]]ul geomagnetic și un punct dat.
* '''[[legea lui Hubble]]''' enunță că galaxiile se îndepărtează unele de altele cu o viteză aproximativ proporțională cu distanța dintre ele.
* '''[[legea Stefan-Boltzmann]]''' sau '''legea Stefan''' definește relația între [[Radiație termică|radiația termică]] și temperatura unui obiect considerat drept un [[corp negru]].
* '''[[legile lui Kepler]]''' descriu proprietățile principale ale mișcării planetelor în jurul ''Soarelui''.
* '''[[lentilă gravitațională]]''' - curbarea razelor de [[lumină]] din apropierea unui [[corp ceresc]] de masă foarte mare.
* '''[[Leonide]]''' - un roi de [[Ploaie de meteori|meteori]] care se poate observa, în general, în jurul datei de 17 noiembrie. Corpul părinte este ''cometa'' [[55P/Tempel-Tuttle|Tempel-Tuttle]].  Radiantul Leonidelor se află în ''constelația'' '''Leul'''. Vd. infra.  
* '''[[Leul (constelație)|Leul]]''' (în [[latină]], '''Leo''') - constelație de pe [[ecliptică]], traversată de ''Soare'', între [[10 august]] și [[16 septembrie]]. Simbolul ei zodiacal este [[Fișier:Leo.svg|15px]] (Unicode: ♌).
* '''Leo''' - denumirea latină a constelației '''Leul'''
* '''Libra''' - denumirea latină a constelației ''[[Balanța (constelație)|Balanța]]''.
* '''[[librație]]''' - [[oscilație]] lentă, reală sau aparentă, a unui [[Satelit natural|satelit]], așa cum este văzută de pe corpul ceresc în jurul căruia [[Orbită (astronomie)|orbitează]].
::- '''[[Librația lunară|librație lunară]]''' - balansare aparentă a [[Lună|Lunii]], datorată [[orbită (astronomie)|orbitei]] [[elipsă|eliptice]] pe care o descrie în jurul [[Pământ]]ului. Librația permite îndeosebi unui observator aflat la suprafața Pământului să vadă mai mult de 50 % din suprafața Lunii.
* '''[[lift spațial]]''' -  structură pentru lansările spațiale care nu implică o [[rachetă]], proiectată pentru a transporta materiale de pe suprafața [[Corp ceresc|corpurilor cerești]] în [[spațiul cosmic]].
* '''[[Limb (astronomie)|limb]]''' - marginea discului unui ''astru''.
::- '''limb lunar''' - marginea discului Lunii.
* '''[[limita Chandrasekhar]]''' - [[masă|masa]] maximă posibilă a unei [[stea|stele]] reci stabile, peste care aceasta trebuie să sufere un colaps formând o [[gaură neagră]].
* '''linia apsidelor''' -  [[Dreaptă|dreapta]] care unește ''periapsida'' cu ''apoapsida'' unei orbite date.
* '''linia echinocțiilor''' sau '''linia echinocțială''' - dreapta de intersecție a planului eclipticii (care este același cu cel al [[Mișcarea de revoluție a Pământului|orbitei Pământului]]) cu planul ecuatorului ceresc (care este același cu cel al [[Ecuator|ecuatorului terestru]]). Ea este perpendiculară pe ''linia solstițiilor'' sau ''linia solstițială''.
* '''linia nodurilor''' - dreapta intersecției planului unei orbite cu un plan de referință, de exemplu ''planul eclipticii''. Vd. infra.
* '''[[Linie de îngheț (astronomie)|linie de îngheț]]''' - distanța față de o [[stea]] la care temperaturile sunt suficient de scăzute pentru ca anumite compuși [[volatilitate|volatili]], precum [[apă|apa]], [[amoniac]] și [[metan]]ul să condenseze în formă [[solid]]ă.
* '''[[Lira (constelație)|Lira]]''' - ''constelație'' mică situată în [[emisfera boreală]].
* '''[[Lobul lui Roche]]''' - o regiune a spațiului din jurul unei stele, componentă a unui sistem binar, în cadrul căreia materialul orbitant este legat gravitațional de această stea.
* '''Luceafărul''' - denumire populară, românească, a planetei '''[[Venus]]'''.
* '''[[lumina cerului nocturn]]''' - foarte slabă emisie de lumină (cu surse cosmice diferite) vizibilă prin atmosfera terestră, care împiedică (astfel) ca noaptea să fie un întuneric absolut.
* '''[[lumină antisolară]]''' - pată foarte slab luminoasă care se vede [[noapte]]a pe [[cer]], în locul opus [[Soare]]lui. 
* '''[[lumină zodiacală]]''' - pată luminoasă care, în [[emisfera nordică]], se vede [[toamnă|toamna]] spre est, înainte de [[răsărit]]ul Soarelui, și [[primăvară|primăvara]] spre vest, după [[apus]]ul [[Soare]]lui.
* '''[[luminozitate]]''' - strălucire a [[stea|stelelor]], exprimată fie prin emisiunea totală de [[energie luminoasă]], fie în raport cu [[luminozitate solară|luminozitatea Soarelui]]; vezi și ''grafic al luminozității''.
:* '''[[luminozitate solară]]''' -  unitatea de ''[[luminozitate]]'' folosită, în mod convențional, în [[astrofizică]], pentru exprimarea strălucirii [[stea|stelelor]]. Este egală cu luminozitatea [[Soare]]lui. [[Simbol]]ul acestei unități și valoarea sa sunt: ''L''<sub>☉</sub> = 3,846×10<sup>26</sup> [[watt|W]], unde <math>\odot</math> este simbolul astronomic al Soarelui.
* '''[[lunație]]''' - intervalul de timp care separă două [[Lună nouă|Luni noi]] consecutive.
* '''[[lună lunară]]''' - [[unitate de timp]] care corespunde duratei dintre două ocurențe a unei poziții relative a ''Lunii'' și a ''Soarelui''.
::- '''lună anomalistică''' -  intervalul de timp dintre două '''perigee''' ale Lunii. 
::- '''lună draconitică''' - perioada dintre două treceri ale Lunii la același [[Nod lunar|nod]] al orbitei sale.
::- '''lună siderală''' - timpul necesar ca Luna să efectueze o revoluție completă a orbitei, măsurate într-un [[sistem de referință]] fix;
::- '''lună sinodică''' - Vd. supra: '''lunație'''.
::- '''lună tropică''' - timpul necesar ca Luna  să-și regăsească aceeași [[Coordonate astronomice ecliptice|longitudine ecliptică]].
* '''[[lunetă astronomică]]'''  - [[instrument optic]], alcătuit din mai multe [[lentilă|lentile]], montate într-un tub optic, care permite creșterea mărimii aparente și a [[Luminozitate|luminozității]] [[Obiect ceresc|obiectelor cerești]] în timpul observării lor. 
* '''[[Lupul (constelație)|Lupul]]''' - constelație din emisfera sudică, situată pe [[Calea Lactee]], între constelațiile ''[[Scorpionul (constelație)|Scorpionul]]'' și ''[[Centaurul (constelație)|Centaurul]]''. 
* '''[[Lyride]]''' - importantă ''ploaie de meteori'' activă între 16 aprilie și 26 aprilie, în fiecare an. Are ''[[radiant]]ul'' în constelația [[Lyra]] / '''Lira''' (vd. supra), corpul părinte fiind cometa [[C/1861 G1 (Thatcher)]].
{{cuprinscompact}}

== M ==
* '''[[magnetopauză]]''' - granița dintre [[magnetosferă]], care este dominată de [[câmpul magnetic al Pământului]], și ''[[spațiul interplanetar]]'', care este dominat de [[Vânt solar|vântul solar]].
* '''[[magnitudine absolută]]''' (notată cu ''mag.abs.'') - mărime egală cu ''magnitudinea aparentă'' a unui obiect dacă acesta ar fi situat la distanța standard de 10 [[parsec]]i de [[Pământ]].
* '''[[magnitudine aparentă]]''' (notată cu ''m'') - mărime care caracterizează strălucirea unui [[corp ceresc]] așa cum apare el unui observator uman.
*'''[[Maratonul Messier]]''' - competiție între astronomi (mai ales amatori).  Scopul este observarea, într-o singură noapte, a unui număr cât mai mare din cele 110 obiecte recenzate în [[Catalogul Messier]], cu ajutorul unui [[telescop]] sau al unei [[Lunetă astronomică|lunete astronomice]] (fără folosirea unor softuri informatice).
* '''[[Marea Istorie]]''' - disciplină academică care examinează [[istorie|istoria]] de la formarea [[Univers]]ului ([[Big Bang]]) până la epoca actuală.
*  '''Marea nebuloasă Andromeda''' - vechea denumire, utilizată până în [[anii 1920]], a [[Andromeda (galaxie)|Galaxiei Andromeda]].
* '''[[Marele Magnet]]''' sau '''Marele Atractor''' - o [[anomalie]] gravitațională situată în spațiul intergalactic, la o distanță de aproximativ 65 de [[parsec|Megaparseci]] sau 250 de milioane de ani-lumină, în constelația [[Echerul (constelație)|Echerul]].
* '''[[Marele Nor al lui Magellan]]''' - ''galaxie pitică'' din ''Grupul Local'', situată în constelațiile [[Peștele de Aur (constelație)|Peștele de Aur]] și [[Platoul (constelație)|Platoul]]. Este un [[Galaxie satelit|satelit]] al ''Căii Lactee''.
* '''Marele Vid''' - Vd. infra: '''Vidul din Boarul'''.
* '''[[Marte (planetă)|Marte]]''' -  a patra planetă de la Soare, în ordine crescătoare, și a doua ca [[masă]], tot în ordine crescătoare, din cele opt planete ale Sistemului Solar; una din cele patru ''planete telurice'', alături de ''Mercur'', ''Venus'' și ''Pământ''. 
* '''[[masă joviană]]''' - [[Sistemul astronomic de unități|unitate de masă]] egală cu {{unitate|1,8986|e=27|kg}} (masa [[Jupiter|planetei Jupiter]]), utilizată pentru a exprima [[masă|masa]] obiectelor substelare.
* '''[[masă solară]]''' (notată cu de obicei cu <math>M_{\odot}</math>, uneori cu  <math>M_S</math>, iar alteori cu <math>S</math>) este o [[mărime fizică]], în același timp [[Tabel al constantelor și parametrilor astrofizici|constantă astronomică]] și [[Unitate de măsură|unitate de masă]] a [[Sistemul astronomic de unități|Sistemului astronomic de unități]] al [[Uniunea Astronomică Internațională|Uniunii Astronomice Internaționale]]. ''Masa solară'' este utilizată în [[astronomie]] și [[astrofizică]] pentru a compara [[masă|masele]] [[stea|stelelor]] și ale altor obiecte astronomice mari (de exemplu [[Galaxie|galaxii]]). Ea este egală cu masa [[Soare]]lui și este de {{formatnum|332946}} de ori masa [[Pământ]]ului.
* '''[[masă terestră]]''' (sau '''masa Pământului''') - (notată cu M<sub>⊕</sub> sau M<sub>T</sub>) [[mărime fizică]] și [[Unități de măsură în astronomie|unitate de masă]] utilizată în ''astronomie''. Valoarea sa este estimată la  5,9736×10<sup>24</sup> [[Kilogram|kg]].
* '''[[materia întunecată]]''' - o categorie ipotetică a [[materie]]i care nu poate fi observată în mod direct, deoarece, spre deosebire de materia cunoscută, nu ar emite radiații electromagnetice și s-ar manifesta numai prin efectele gravitaționale.
* '''[[maximum solar]]''' - perioada cu cele mai multe activități solare în [[ciclul solar]] al [[Soare|stelei noastre]].
** '''[[maximul modern]]''' -  perioada actuală de activitate solară relativ ridicată, începută în jurul anului [[1950]]. 
* '''Mânzul''' - vezi '''Calul mic'''.
* '''[[mecanică cerească]]''' -  termen care desemnează mișcarea [[corp ceresc|obiectelor astronomice]], precum sunt stelele, planetele, asteroizii și cometele, cu ajutorul teoriilor [[Fizică|fizicii]] și [[Matematică|matematicii]].
* '''mecanică spațială''' - Vd. supra: '''astrodinamică'''.
* '''mediu intergalactic''' (sau '''spațiu intergalactic''') - aranjări ale [[materie]]i situate în afara [[Galaxie|galaxiilor]]. 
* '''[[Mediul interplanetar|mediu interplanetar]]''' - [[materie|materia]] care umple [[sistemul solar]] și prin care trec toate [[corp ceresc|corpurile cerești]] ale acestuia.
* '''[[mediu interstelar]]''' - materia care, într-o [[galaxie]], umple spațiul dintre [[Stea|stele]] și se integrează în ''mediul intergalactic'' înconjurător. Este un amestec de [[gaz]]e (ionizate, atomice și moleculare), de raze cosmice și praf. 
* '''[[Mercur (planetă)|Mercur]]''' - planeta cea mai aproape de Soare și cea mai puțin masivă din Sistemul Solar; una dintre cele patru planete telurice, alături de ''Marte, ''Venus'' și ''Pământ''.
* '''meridian ceresc''' - vezi ''cerc orar''.
*  '''Messier 45''' / '''M 45''' - Vd. infra: ''Pleiadele''.
* '''[[meteorit]]''' - obiect solid de origine extraterestră care [[Intrare în atmosferă|traversând atmosfera terestră]] nu și-a pierdut întrega [[masă]] și care atingând suprafața solidă nu s-a volatilizat în întregime la [[impact]]ul cu această suprafață.
* '''[[meteoroid]]''' - un [[Obiect mic din sistemul solar|mic corp din Sistemul Solar]] provenind din dezagregarea (în general parțială) a unui [[asteroid]] sau a nucleului unei [[Cometă|comete]]. La contactul cu [[Atmosferă|atmosfera]] ([[Atmosfera terestră|terestră]]), prin frecare cu aceasta, micile corpuri dau naștere fenomenului optic numit ''meteor'' — o dâră luminoasă denumită uneori „stea căzătoare”. Unele din micile corpuri nu ard complet până ajung pe suprafața terestră, resturile nearse fiind denumite [[Meteorit|meteoriți]].
* '''metoda aliniamentelor''' - trecere de la poziția unei [[constelație|constelații]] la aceea a celorlalte prin prelungiri de [[dreaptă|linii]], pentru găsirea și recunoașterea poziției unei alte [[stea|stele]].
* '''[[metoda dinamică]]''' - tehnică utilizată pentru a determina [[masă|masele]] [[corp ceresc|corpurilor cerești]] pe baza [[Legile lui Newton|legilor mișcării]] și a influențelor [[gravitație|gravitaționale]] reciproce.
* '''microgravitație''' - condiția în care un obiect sau un individ se află într-un mediu în care [[gravitație|gravitația]] este prezentă, dar efectul ei este foarte redus; acest lucru poate fi experimentat pe [[Orbita joasă a Pământului|orbita Pământului]] sau în condiții în care o [[navă spațială]] se află în [[cădere liberă]]; vezi și ''[[imponderabilitate]]''.
* '''[[micronovă]]''' -  tip de [[Fuziune nucleară|explozie termonucleară]] pe suprafața unei [[pitică albă|pitice albe]] cu aproximativ o milionime din puterea unei [[Novă|nove]].
* '''[[Micul Nor al lui Magellan]]''' - ''galaxie pitică'' din ''Grupul Local'', situată în constelația [[Tucanul (constelație)|Tucanul]]. Satelit al ''Căii Lactee'', este o ''galaxie neregulată'' înrudită cu o ''galaxie spirală magellanică'' a cărei bară este vizibilă, însă al cărei braț spiral este foarte dispersat. 
* '''[[Minimul lui Dalton]]''' -  perioadă de [[Variație solară|activitate solară]] scăzută, care a avut loc între 1790 și 1830.
* '''[[Minimul lui Maunder]]''' - epocă situată aproximativ între anii 1645 și 1715, în timpul căreia numărul de ''pete solare'' a fost, în mod semnificativ, mai slab decât azi. Această epocă este corespunzătoare mijlocului unei perioade denumite [[mica eră glaciară]], în care climatul terestru era destul de friguros, cel puțin în [[Europa]], în [[America de Nord]], în [[Africa de Nord]] și în [[China]].
* '''[[minimum solar]]''' - perioada cu cele mai puține activități solare în [[ciclul solar]] al [[Soare|stelei noastre]].
* '''misiune spațială''' - operațiune planificată și executată pentru a trimite [[Navă spațială|nave spațiale]], [[Sondă spațială|sonde]] sau ''echipaj uman'' în [[Spațiul cosmic|spațiu]] pentru a realiza anumite obiective științifice, de [[cercetare]], [[Explorarea spațiului|explorare a spațiului]] sau alte activități specifice; vezi și ''[[zbor spațial]]''.
* '''[[mișcare aparentă]]''' -  [[Mișcare (fizică)|mișcarea]] [[Obiect ceresc|aștrilor]] pe [[sfera cerească]], rezultat al compunerii mișcării astrului studiat și cea a [[Terra|Pământului]].
* '''mișcare progradă''' - Un corp ceresc are o ''mișcare progradă'' (sau '''directă'''), dacă efectuează o [[Perioadă de revoluție|revoluție]] în jurul corpului său de referință, în [[Sens trigonometric|sensul trigonometric]], când sunt privite de la Polul [[Nord]] al planului de revoluție.
* '''mișcare retrogradă''' - Un corp ceresc are o ''mișcare retrogradă'', adică inversă mișcării prograde, dacă efectuează o [[Perioadă de revoluție|revoluție]] în jurul corpului său de referință în [[Sens orar|sensul acelor ceasornicului]], când sunt privite de la Polul [[Nord]] al planului de revoluție.
* '''[[Mizar]]''' - (''ζ Ursae Majoris'') sistem cvadruplu de stele din [[Ursa Mare]], aflat la circa 80 [[an-lumină|ani lumină]] de [[Soare]] și care, aparent, se află în apropierea lui ''Alcor'', cele două sisteme formând o [[stea dublă]] optică.
* '''[[montură altazimutală]]''' sau '''[[montură azimutală]]''' - sistem mecanic care susține instrumentul astronomic și permite orientarea acestuia în mișcări paralele cu orizontul ([[azimut]]ul) sau perpendicular pe acesta (înălțime).
* '''[[montură ecuatorială]]''' - montură folosită pentru [[Lunetă astronomică|lunetele astronomice]], [[telescop|telescoape]] și camere astronomice, care compensează rotația Pământului,  având o singură axă de rotație, paralelă cu axa de rotație a Terrei. 
* '''[[motor cu reacție]]''' - [[motor]] în care forța de propulsie este obținută datorită evacuării unui flux de [[gaz]]e (''jet reactiv''); poate fi de două feluri: ''motor aeroreactor'' și ''motor-rachetă''.
* '''[[motor ionic]]''' - [[motor]] care își produce forța de [[propulsie]] accelerând [[ion]]i la foarte mare viteză. 
* '''[[motor-rachetă]]''' - [[motor cu reacție]] folosit ca propulsie în atmosfera rarefiată sau în [[spațiul cosmic]], la care [[combustibil]]ul este un amestec de ''carburant'' și ''comburant'', acesta din urmă fiind: [[oxigen]] lichid, [[acid azotic]] etc.

{{cuprinscompact}}

== N ==
* '''[[Nadir]]''' - punctul de pe sfera cerească reprezentativ al direcției verticale descendente, adică punctul de pe sfera cerească aflat chiar dedesubtul observatorului. Este opusul [[Zenit]]ului.
* '''navă cosmică''' (sau '''spațială''') - vezi ''[[astronavă]]''.
* '''navigație spațială''' - vezi ''astronavigație''.
* '''[[Nebuloasa Cap de Cal]]''' -  cunoscută oficial sub numele de '''Barnard 33''' ([[IC 434]] desemneză ''nebuloasa de emisie'' din ultimul plan), este o ''nebuloasă obscură'' din ''constelația Orion''. Este situată chiar sub [[Zeta Orionis|Alnitak]] (ζ Ori), steaua cea mai la est a ''Centurii lui Orion''.
* '''[[Nebuloasa Orion]]''' - cunoscută ca '''[[Messier 42|M42]]''' sau '''NGC 1976''', este un nor [[Nebuloasă difuză|difuz]] care strălucește în ''emisie'' și în ''reflexie'', în centrul constelației cu [[Orion (constelație)|același nume]].
* '''[[Nebuloasa Sacul cu Cărbuni]]''' este regiunea cea mai întunecată a ''Căii Lactee''. Este o ''nebuloasă obscură'', un nor de ''gaz și de ''praf interstelar'' care se prăbușesc pe ele însele, când masa lor este suficientă, formându-se ''stele''.
* '''[[Nebuloasa solară]]''' - [[nor molecular]] interstelar din care s-a format [[Sistemul Solar]] acum 4,5 miliarde de ani.
* '''[[nebuloasă]]''' - ''obiect ceresc'' compus din [[gaz]] rarefiat, [[ion]]izat sau din [[Mediu interstelar|praf interstelar]].
::-  '''nebuloasă de absorbție''' - Vd. infra: ''nebuloasă obscură''.
::- '''[[nebuloasă de emisie]]''' - nor de ''gaz'' [[ion]]izat în [[Mediu interstelar|mediul interstelar]] care absoarbe ''lumina'' unei stele calde apropiate și care o reemite sub forma unor culori variate cu energii mai joase.
::- '''[[nebuloasă de reflexie]]''' - nor de ''praf interstelar'' care reflectă ''lumina'' unei sau mai multor stele vecine.
::- '''nebuloasă întunecată''' - Vd. infra: ''nebuloasă obscură''.
::- '''[[nebuloasă obscură]]''' - regiune în care ''praful interstelar'' pare că se concentrează în nori mari care apar în regiuni sărace ''în stele''. Nebuloasele obscure pot fi văzute dacă întunecă o parte a unei ''nebuloase de emisie'' sau ''de reflexie'' (cum este  ''nebuloasa Cap de Cal'', din ''constelația Orion''), sau dacă blochează lumina emisă de stele din ultimul plan (cum este ''nebuloasa Sacul cu Cărbuni'', din ''constelația Crucea Sudului''). Alte denumiri: ''nebuloasă întunecată'' și ''nebuloasă de absorbție''. 
::- '''[[nebuloasă planetară]]''' - ''nebuloasă de emisie'' constituită dintr-o cochilie de gaz în expansiune ejectat de o stea la sfârșitul vieții, în tranziție de la starea de ''gigantă roșie'' la starea de ''pitică albă'' în timpul [[Ramura gigant asimptotică|ramurii asimptotice a gigantelor]]. 
* '''NGC 1432/35''' - Vd. infra: ''Pleiadele''.
* '''[[Neptun]]''' - cea de-a opta [[planetă]] a [[Sistemul solar|Sistemului Solar]], situată la o distanță medie de 4,4967 miliarde km de [[Soare]] și circa 4,347 miliarde km de [[Pământ]].
* '''[[nod (astronomie)|nod]]''' - punct de intersecție al orbitei unui [[corp ceresc]] cu [[plan (matematică)|planul]] principal al [[sistem de referință|sistemului de referință]] (de regulă [[ecliptica]]).
** '''[[nod lunar]]''' -  punct pe [[orbită (astronomie)|orbita]] [[Luna|Lunii]], în care acesta traversează [[ecliptică|ecliptica]].
** '''nod ascendent''' - punctul în care [[traiectorie|traiectoria]] aparentă unui [[astru]] traversează [[ecliptică|ecliptica]] din [[emisferă|emisfera]] cerească sudică spre emisfera nordică.
** '''nod descendent''' - punctul în care traiectoria aparentă unui [[astru]] traversează [[ecliptică|ecliptica]] de la [[nord]] la [[sud]].
* '''nopți albe''' - [[noapte|nopți]] luminoase, caracteristice zonelor subpolare (situate între 50 și 65° N și S), unde, în perioada [[solstițiu]]lui de [[vară]], nu se produce noaptea o întunecare completă, deoarece [[Soare]]le nu coboară prea mult sub orizont.
* '''[[nor interstelar]]''' - denumirea generică dată acumulărilor de gaz și praf din Galaxia Noastră.
** '''[[nor molecular]]''' - [[nebuloasă]] interstelară care are o [[densitate]] și o talie suficientă pentru a permite formarea de H<sub>2</sub>, [[Dihidrogen|hidrogen molecular]].
* '''[[Norul Interstelar Local]]''' - nor interstelar, în care se deplasează [[Sistemul Solar]]. Măsoară circa 30 de [[An-lumină|ani-lumină]].
* '''[[Norul lui Hills]]'''- vastă mulțime sferică ipotetică de corpuri din ''norul lui Oort'', aflat dincolo de orbita [[Planetă|planetelor]] cunoscute și de [[centura Kuiper]] și care ar fi situat între 100 și {{unitate|3000|[[Unitate astronomică|de unități astronomice]]}} (frontiera internă) și {{unitate|2-3|e=4|unități}} astronomice (frontiera externă) de la [[Soare]]. 
* '''[[Norul lui Oort]]''' - vastă mulțime sferică ipotetică de corpuri situată aproximativ de la {{formatnum|20000}} - {{formatnum|30000}} de [[Unitate astronomică|unități astronomice]] până la peste {{formatnum|100000}} <abbr>ua</abbr>, cu mult dincolo de orbitele planetelor cunoscute și [[Centura Kuiper]].
* '''[[Norul molecular complex din Orion]]''' -  mare [[nebuloasă]] situată în [[Constelație|constelația]] [[Orion (constelație)|Orion]]; altă denumire: ''complexul din Orion''.
* '''[[novă]]''' - stea care devine, pe neașteptate, extrem de strălucitoare. Această luminozitate puternică nu durează decât câteva zile, după care steaua își reia apoi, în mod treptat, strălucirea inițială.  
* '''[[novă pitică]]''' - un tip de [[stea variabilă]] [[variabilă cataclismică|cataclismică]] constituită dintr-un sistem strâns de stele binare, dintre care una din componente este o pitică albă, care acretează materia companionului său.
* '''[[nucleosinteză stelară]]''' - procesul prin care [[element chimic|elementele chimice]] mai grele decât [[hidrogen]]ul și [[heliu]]l sunt formate în interiorul [[stea|stelelor]] prin [[Reacție nucleară|reacții nucleare]]; joacă un rol esențial în evoluția și compoziția [[Univers]]ului.
* '''nucleul''' unei [[Cometă|comete]] este partea solidă a acestui corp ceresc. În general este format din apă înghețată, roci, praf, gaze înghețate.
* '''[[numărul Wolf]]''' (cunoscut și ca '''Numărul Zürich''') - metodă de determinare a numărului de [[Pată solară|pete solare]] și a grupurilor de pete solare de pe suprafața [[Soare]]lui.
* '''Nunki''' - steaua ''σ Sagitarii''.

{{cuprinscompact}}

== O ==
* '''obiect astronomic''' - Vd. supra: ''astru''.
* '''[[obiect ceresc]]''' - Vd. supra: ''astru''.
* ''' [[Planetă#Obiecte de masă planetară|obiect de masă planetară]]''' sau '''corp planetar''' este un obiect ceresc cu o [[masă]] care se încadrează în domeniul definiției unei planete. 
* '''[[obiect de câmp]]''' - [[obiect ceresc]] care nu aparține niciunui grup sau roi, în particular niciunui [[roi de stele]] sau unei [[Asociație de stele|asociații de stele]].
* '''[[obiect detașat]]''' - ''obiect transneptunian'' din ''Sistemul Solar'' al cărui ''periheliu'' este suficient de distant de influența gravitațională a planetelor gigante, îndeosebi a planetei Neptun, pentru a avea un comportament ''detașat'', de influențele acestora.
* '''[[obiecte din apropierea Pământului|obiect din apropierea Pământului]]''' - [[obiect cosmic]] cu [[orbită (astronomie)|orbita]] în apropierea [[Terra|Terrei]], cu o distanță a [[periheliu]]lui mai mică de 1,3 [[unitate astronomică|unități astronomice]] față de Pământ; vezi și ''[[Double Asteroid Redirection Test]]''.
* '''[[Catalogul Messier|obiect Messier]]''' - unul din cele 110 obiecte astronomice care sunt incluse în [[Catalog astronomic|catalogul]] întocmit de astronomul [[Charles Messier]].
* '''[[obiect mic din Sistemul Solar]]''' - ''corp ceresc'' din Sistemul Solar, care orbitează în jurul Soarelui și care nu este nici ''planetă'', nici ''planetă pitică''.
* '''[[obiect transneptunian]]''' - orice obiect din ''Sistemul Solar'' a cărui orbită se află, în întregime sau în cea mai mare parte, dincolo de orbita planetei [[Neptun]].
* '''[[observator astronomic]]''' - loc amenajat și destinat observațiilor astronomice.
* '''[[ochiul liber]]''' - termen care se referă la evenimentele astronomice care pot fi observate fără vreun [[instrument optic]] ([[telescop]], [[lunetă]] etc.).
* '''[[Aldebaran|Ochiul-Taurului]]''' - unul din numele celei mai strălucitoare [[stea|stele]], din [[Taurul (constelație)|constelația Taurului]], [[Alpha Tauri]], '''Aldebaran'''.
* '''[[ocultație]]''' - ascundere temporară a unui obiect ceresc îndărătul altui corp ceresc, față de un observator aflat pe alt corp ceresc.
::- '''ocultație solară''' - vezi: '''Eclipsă de Soare'''.
* '''Omul cu Șarpele''' - Vd. infra: '''Ophiuchus'''.
* '''[[Ophiuchus]]''' sau '''Ofiucus''', cunoscută și cu denumirea de '''Omul cu Șarpele''', este o [[constelație]] din emisfera nordică; este traversată de [[Soare]] din 29 noiembrie până în 18 decembrie.
* '''[[opoziție (astronomie)|opoziție]]''' -  termen utilizat în ''astronomie'' când două ''obiecte cerești'', văzute de pe un al treilea, se află pe partea opusă a [[sferă cerească|sferei cerești]], unul față de celălalt.
* '''[[Orbită (astronomie)|orbită]]''' - traiectoria urmată de un corp  prin [[spațiu]]l cosmic, în jurul unui alt corp sub efectul [[gravitație]]i. 
::- '''[[orbită circulară]]''' - orbită a cărei traiectorie este sub formă de [[cerc]].
::- '''[[orbită geocentrică]]''' - orbită a unui corp în revoluție în jurul Pământului.
:::- '''[[orbită geostaționară]]''', abreviat '''GEO''' (în [[engleză]], ''geostationary orbit'') - orbită circulară în jurul Pământului, caracterizată printr-o [[înclinație orbitală]] nulă și o [[viteză orbitală]] identică cu aceea a Pământului.
::::- '''[[orbită de transfer geostaționară]]''' - [[orbită]] intermediară care permite plasarea sateliților pe [[Orbită geostaționară|orbita geostaționară]].
::::- '''[[orbită geosincronă]]''' - orbită a cărei perioadă este egală cu o [[zi siderală]]. Aceasta implică o [[altitudine]] de circa {{formatnum|35786}} <abbr>km</abbr>.
::- '''[[orbită heliocentrică]]''' - orbită a unui corp în revoluție în jurul Soarelui.
::- '''[[Orbită (astronomie)#Orbită kepleriană|orbită kepleriană]]''' -  orbita unui corp în interacțiune gravitațională cu un singur alt corp, fiecare corp fiind asimilabil unui punct.
::- '''[[orbită selenocentrică]]'''  -  orbită a unui corp în rotație directă în jurul Lunii.
* '''[[Orbita joasă a Pământului]]''' sau '''Orbita terestră joasă''' - zonă a orbitei terestre, situată între [[Atmosfera terestră|atmosferă]] și [[centura lui Van Allen]].
* '''[[orbită osculatoare|Orbita osculatoare]]''' a unui obiect din spațiu, la un moment dat, este  [[Orbită (astronomie)#Orbită kepleriană|orbita kepleriană]] gravitațională (eliptică sau conică) pe care acest obiect ''ar fi avut-o'' în raport cu corpul central în absența perturbațiilor.
* '''[[Orion (constelație)|Orion]]''' - cunoscută și drept ''Vânătorul'', este o [[constelație]] în emisfera nordică.
* '''[[orizont]]''':
::-  linie care delimitează aparent [[sferă cerească|sfera cerească]] de suprafața [[Terra|globului pământesc]];
::- porțiune a suprafeței [[Terra|globului terestru]] vizibilă pe un [[teren]] deschis.
* '''[[orizont de evenimente]]''' - limită a unei [[gaură neagră|găuri negre]].
* '''{{ill|en|oscilație Chandler|Chandler wobble}}''' - tip de [[nutație]] a [[Pământ]]ului cu o periodicitate de circa 14 luni, care face să varieze lungimea [[zi]]lei.

{{cuprinscompact}}

== P ==
*  '''paleoastronomie''' - Vd. supra: '''arheoastronomie'''.
* '''[[Parametrul gravitațional standard]]''' al unui corp - produsul [[Constanta gravitațională planetară|constantei planetare gravitaționale]] cu [[Masă|masa]] acelui corp.
* '''[[Parametrul lui Tisserand]]''' - în raport cu o planetă P, este un parametru fără dimensiuni, care caracterizează influența gravitațională a planetei P asupra unei planete minore.  
* '''[[Parker (sondă spațială)]]''' - '''Sonda solară ''Parker''''' (în engleză ''Parker Solar Probe'', abreaviat '''PSP''') este un observator solar spațial dezvoltat de NASA, a cărui lansare a avut loc la [[12 august]] [[2018]]. Obiectivul misiunii este studierea ''coroanei solare''.
* '''[[Parsec]]''' (simbol: '''pc''') - [[unitate de măsură]] a lungimii definită ca distanța de la care 1 [[Unitate astronomică|UA]] se vede sub unghiul de 1" sau [[Pământ]]ul are o mișcare de [[paralaxă]] de 1".
* '''[[pată solară]]''' - o regiune întunecată pe suprafața [[Soare]]lui ([[fotosferă]]) care este marcată de o temperatură inferioară celei a mediului înconjurător și de o intensă activitate magnetică. 
* '''[[Pământ]]''' -  planetă a [[Sistemul Solar|Sistemului Solar]], a treia de la Soare și a cincea cea mai mare, ca talie și masă, din acest [[sistem planetar]], fiind cea mai masivă dintre ''planetele telurice''. Altă denumire: '''Terra'''.
* '''[[Părul Berenicei (constelație)|Părul Berenicei]]''' (în [[latină]], ''Coma Berenices'') - constelație puțin luminoasă care se află chiar la est de constelația [[Leul (constelație)|Leul]].
* '''[[Pegas (constelație)|Pegas]]''' - constelație din emisfera nordică, situată la sud de constelația ''[[Andromeda (constelație)|Andromeda]]'', la nord de constelația ''[[Peștii (constelație)|Peștii]]'' și la nord-vest de constelația ''[[Vărsătorul (constelație)|Vărsătorul]]''. Este a șaptea constelație de pe cer, ca întindere. 
* '''periaps''', '''periapsis''', '''periapsidă''', '''pericentru''' sau '''apsidă inferioară''' - punctul de pe ''orbita'' unui ''obiect ceresc'', în care distanța este minimă în raport cu focarul acestei orbite.
* '''perilunar''' - vezi ''circumlunar''.
* '''perioadă''' - interval de [[timp]] care se scurge între cele două momente în care se reproduce un [[fenomen]] astronomic; interval de timp după care un [[astru]], în mișcarea sa, se află în aceeași situație relativă față de un anumit reper.
* '''periorbital''' - vezi ''circumorbital''.
* '''peripolar''' - vezi ''circumpolar''.
* '''periscop solar''' - [[periscop]] special cu care se fotografiază poziția față de [[orizont]] a discului solar. 
* '''periterestru''' - vezi ''circumterestru''.
* '''[[perlele lui Baily]]''' (uneori '''mărgelele lui Baily''', ori '''boabele lui Baily''') - fenomen optic care poate fi observat în timpul unei ''eclipse totale de Soare''; cu puțin înainte sau după totalitate, timp de câteva secunde, apar puncte luminoase pe limbul lunar, așa cum sunt înșirate [[Perlă|perlele]] pe un colier. '''Diamantul''' (sau '''inelul de diamant''') este un caz particular al ''perlelor lui Baily'', când pe limb se observă doar un singur punct foarte strălucitor.
* '''[[Perseide]]''' - ''ploaie de meteori'' al cărei corp părinte este [[cometa Swift-Tuttle]]. Radiantul Perseidelor se află în constelația '''Perseu'''. Vd. infra. 
* '''[[Perseu (constelație)|Perseu]]''' - [[constelație]] din [[emisfera nordică]], relativ întinsă, care posedă multe [[stea|stele]] strălucitoare, dintre care o [[stea variabilă]], [[Beta Persei|Algol]] (β&nbsp;Persei); denumire populară: ''Barda''.
* '''[[pilot automat]]''' - sistem de comandă, bazat pe principiul [[giroscop]]ului, care conduce automat o [[navă spațială]] și care îndeplinește o parte din funcțiile [[pilot]]ului uman.
* '''[[Pi Puppide]]''' - [[ploaie de meteori]] al cărei [[radiant]] este situat în [[Constelație|constelația]] [[Pupa (constelație)|Pupa]], la câteva grade spre sud de [[stea]]ua [[Pi Puppis]]. Ploaia de meteori este vizibilă în jurul datei de [[23 aprilie]], însă doar în anii din vecinătatea datei trecerii la [[periheliu]] a ''corpului părinte'', [[Cometă periodică|cometa periodică]] [[26P/Grigg-Skjellerup]].
* '''[[pitică albă]]''' - [[stea]] rece stabilă, susținută de repulsia dintre [[electron]]i datorată [[principiul de excluziune|principiului de excluziune]].
* '''[[pitică cenușie]]''' -  obiect substelar a cărui masă adevărată este inferioară masei minime necesare [[Fuziune nucleară|fuziunii termonucleare]] a [[hidrogen]]ului, dar superioară celei necesare fuziunii termonucleare a [[deuteriu]]lui, corespunzând unei mase situate între 13 ''M''<sub>J</sub> și 75 ''M''<sub>J</sub>. Mai simplu, este vorba de un obiect insuficient de masiv pentru a fi considerat o stea, însă mai masiv decât o planetă gigantă.
* '''[[pitică galbenă]]''' - stea de tip G V (citit: „G cinci”), adică stea galbenă din [[secvența principală]], având clasa de luminozitate V și fiind de [[Clasificarea stelelor|tip spectral]] G (stea galbenă). [[Masă|Masa]] unei pitice galbene este cuprinsă între 0,8 și 1,2 <math>M_{\odot}</math>. [[Soare]]le este un exemplu tipic de stea pitică galbenă.
* '''[[pitică neagră]]''' - evoluția ipotetică a unei stele pitice albe, care s-a răcit suficient pentru a nu mai emite [[Spectru vizibil|lumină vizibilă]].
* '''[[pitică roșie]]''' - stea din secvența principală, de tip spectral M <abbr>V</abbr> (citit: „M cinci”), adică este de tip spectral M (stea roșie), clasa de luminozitate <abbr>V</abbr>. 
::- '''pitică orange''' - stea de tip K <abbr>V</abbr> (citit: „K cinci”), adică stea care aparține secvenței principale (clasă de luminozitate <abbr>V</abbr>) de tip spectral K (stea orange), denumită târzie (pitice orange, cele mai reci); aceste stele sunt uneori incluse printre piticele roșii. Ele se situează între piticele galbene (analoage Soarelui) și piticele roșii.
* '''[[placa Pioneer]]''' - denumirea a două plăci metalice, plasate la bordul navelor [[Programul Pioneer|Pioneer]], care conțin un [[mesaj]] simbolic gravat și care poate fi descoperit de o eventuală formă inteligentă de [[viață extraterestră]].
* '''[[plajă solară]]''' - regiune luminoasă din [[cromosfera]] [[Soare]]lui, de obicei întâlnită în regiunile de lângă [[Pată solară|petele solare]].
* '''plan meridian''' - plan definit de verticala locului și de axa lumii.
* '''[[Planeta Nouă]]''' - o ''ipotetică planetă gigantă'', cu o masă de aproximativ 10 ori mai mare ca cea a Pământului, aflată la marginea Sistemului Solar.
* '''[[planetarium]]''' - încăpere (sală) cu tavanul sub formă de ''[[cupolă]]'' pe care sunt prezentate [[cer]]ul cu ''corpurile cerești'', cu ajutorul unui ''proiector''; prin [[metonimie]], proiectorul specific care permite simularea cerului pe un ecran emisferic, ca și sala unde funcționează proiectorul, chiar și structura organizată în jurul său.
* '''[[planetă]]''' - [[corp ceresc]] care [[orbită (astronomie)|orbitează]] în jurul [[Soare]]ui sau în jurul unei alte [[stea|stele]], care posedă o [[masă]] suficientă pentru ca [[gravitate]]a sa să o mențină în [[echilibru hidrostatic]], adică sub o formă aproape [[Sferă|sferică]], nu suferă în interiorul său reacții de [[fuziune nucleară]] și și-a eliminat orice „corp rival” care se deplasase pe orbita sa sau pe o orbită apropiată.
:* '''[[planetă de carbon]]''' -  ''planetă ipotetică'' ai cărei compuși de [[carbon]] ([[carbură|carburi]] și [[carbonat|carbonați]]) sunt principalii constituenți.
:* '''planetă extrasolară''' - Vd. supra: '''exoplanetă'''.
:* '''[[Gigant gazos|planetă gazoasă]]''' -  planetă gigantă compusă îndeosebi din [[gaz]]e ușoare, adică din [[hidrogen]] și din [[heliu]]. Uneori este denumită '''gigant gazos''', '''planetă joviană''', sau '''planetă gigantă'''.
:* '''[[planetă inferioară]]''' - planetă a cărei [[Orbită (astronomie)|orbită]] se află între Soare și orbita Pământului: [[Mercur (planetă)|Mercur]] și [[Venus]].
:* '''[[planetă minoră]]''' - [[obiect astronomic]] care orbitează direct în jurul [[Soare]]lui și care nu este nici o [[planetă]] dominantă și nu a fost nici inițial clasificată ca o [[cometă]].
:* '''[[planetă pitică]]''' - ''obiect ceresc'' din Sistemul Solar, de clasă intermediară între o ''planetă'' și un [[obiect mic din sistemul solar]].
:* '''[[planetă superioară]]''' - planetă a cărei orbită este mai îndepărtată de Soare decât orbita Pământului: [[Marte (planetă)|Marte]], [[Jupiter]], [[Saturn]], [[Uranus]] și [[Neptun]].
:* '''[[planetă telurică]]''' - planetă compusă îndeosebi din roci și metal care posedă, în general, trei învelișuri concentrice (''miez'' sau [[Straturile Pământului|nucleu]], [[Straturile Pământului|manta]] și [[Scoarța terestră|scoarță]] sau ''crustă''). Uneori este denumită '''planetă terestră'''.
:* '''[[planete transneptuniene |planetă transneptuniană]]''' - ''planetă'' din ''sistemul solar'' a cărei ''orbită'' este dincolo de orbita lui ''Neptun''.
* '''[[planetezimal]]''' - [[corp ceresc]] constituit într-un [[disc protoplanetar]].
* '''[[Planet Hunters]]''' - proiect științific public de descoperire a [[exoplanete]]lor cu ajutorul [[ochi]]lor umani.
* '''planul eclipticii''' - planul de referință al [[coordonate astronomice|sistemului de coordonate cerești]] denumit [[coordonate astronomice ecliptice|sistem de coordonate ecliptice]].
[[Fișier:Ring of fire.jpg|thumb|100px|[[Soare]]le este un ''bulgăr de plasmă''.]]
* '''[[plasmă]]''' - o [[stare de agregare|stare a materiei]], precum sunt starea solidă, starea lichidă sau starea gazoasă, deși nu este o [[trnsformare de fază|transformare bruscă]] pentru trecerea de la una dintre aceste stări la plasmă sau reciproc. 
:* '''[[plasmă astrofizică]]''' - ''plasmă'' situată în exteriorul [[Sistemul solar|Sistemului solar]] și studiată de [[astrofizică]].
* '''[[Pleiadele]]''' (denumit și '''Messier 45''' / '''M 45''' precum și '''NGC 1432/35''') - ''roi deschis de stele'' care face parte din constelația '''Taurul'''. Vd. infra.
* '''[[ploaie de meteori]]''' -  eveniment ceresc în care mai mulți [[Meteor|meteori]] (fenomen luminos) sunt observați pe cerul nopții, aparent radiind dintr-un punct fix (numit [[radiant]]).
* '''ploaie de stele''' - vd. '''ploaie de meteori'''. 
* '''Plușul Local''' - Vd. [[Norul Interstelar Local]].
* '''[[Pluto]]''' (''134340 Pluto'') - ''planetă pitică'', cea mai voluminoasă cunoscută din Sistemul Solar și a doua cea mai masivă după [[Eris (planetă pitică)|Eris]]. Deseori este denumită ''Pluton''.
* '''[[pol geografic|pol]]''' - fiecare dintre cele două extremități ale axei [[Pământ]]ului.
* '''pol ceresc''' - fiecare dintre cele două puncte în care [[bolta cerească]] pare să fie intersectată de axa în jurul căreia se efectuează mișcarea diurnă a [[astru|aștrilor]].
* '''polară (variabilă cataclismică)''' - sistem binar [[Variabilă cataclismică|variabil cataclismic]] care posedă un puternic [[câmp magnetic]].
* '''[[Polaris]]''' - steaua cea mai strălucitoare din constelația [[Ursa Mică]], cunoscută prin faptul că indică direcția [[Pol ceresc|polului nord ceresc]], cu o bună precizie, fapt ce i-a conferit denumirea de [[Steaua Polară]].  Este cunoscută și sub denumirea de ''Alpha Ursae Minoris''. Denumirea '''Polaris''' a fost adoptată de [[Uniunea Astronomică Internațională]], în 2016, ca denumire oficială.
* '''[[Pollux (stea)|Pollux]]''' (''Beta Geminorum'', ''β Gem / β Geminorum'') - steaua cea mai strălucitoare din constelația ''Gemenii'' și una dintre cele mai strălucitoare de pe cerul nocturn. Pollux este și prima stea vizibilă cu ochiul liberă cunoscută că posedă o ''exoplanetă'' pe orbită.
* '''populație de stele''' - ansamblu de [[stea|stele]] grupate după vârstă, poziție, compoziție chimică.
* '''[[principiul antropic]]''' - concepție conform căreia [[Univers]]ul este vizibil în forma cunoscută, în caz contrar omenirea nu ar exista pentru a-l observa.
* '''[[prismă Amici]]''' - numită după inventatorul său, astronomul italian [[Giovanni Battista Amici]], este un tip de [[prismă]] dispersivă compusă care este utilizată pe scară largă în [[Spectrometru|spectrometrie]] precum și ca redresoare a imaginii.
* '''prismă Koss''' - [[prismă]] pentagonală montată pe un [[sextant]], pentru măsurarea depresiunii [[orizont]]ului și [[Refracție|refracției]] terestre.
* '''[[proces s]]''' - mulțime de procese [[Astrofizică|astrofizice]] care conduc la [[Nucleosinteză|nucleosinteza]] a circa jumătate din [[Element chimic|elementele chimice]] cu [[număr atomic]] superior celui al [[fier]]ului.
* '''proeminență solară''' - Vd. infra: '''protuberanță solară'''.
* '''proiecție terestră a unui astru''' - punct în care dreapta [[astru]]-centrul [[Pământ]]ului intersectează sfera terestră; sinonim: ''punct subastral''.
* '''[[propergol]]''' - amestec de substanțe capabil de reacții chimice puternic [[Reacție exotermă|exoterme]], utilizat drept [[combustibil]] în motoarele [[rachetă|rachetelor]]. 
* '''[[protocoale post-detectare]]''' - set de reguli pe care [[Guvern|entitățile guvernamentale]] sau alte organizații intenționează să le urmeze pentru detectarea, analiza, verificarea, anunțul și răspunsul la semnale confirmate din partea unor [[Viață extraterestră|civilizații extraterestre]].
* '''[[protuberanță solară]]''' - nor de [[gaz]] incandescent care apare pe fondul coroanei solare în forma unor limbi de [[foc]].
* '''[[Proxima Centauri]]''' - ''pitică roșie'' cunoscută ca fiind cea mai apropiată ''stea'' de ''Sistemul nostru Solar'', la 4,23 de [[an-lumină|ani-lumină]] de [[Terra]],  în constelația [[Centaurul (constelație)|Centaurul]]. Vd. supra: ''Alpha Centauri C''.
* '''Puful Local''' - Vd. [[Norul Interstelar Local]].
* '''[[pulsar]]''' - ''obiect astronomic'' care produce un semnal periodic mergând de la o milisecundă la câteva zeci de secunde.
* '''punct autumnal''' - punct de pe [[ecliptică]] prin care trece [[Soare]]le la [[echinocțiu]]l de [[toamnă]]; vezi și ''[[punct vernal]]''.
* '''[[punct Lagrange]]''' - poziție din spațiu, în care [[gravitație|câmpul de gravitație]] a două corpuri aflate în mișcare [[orbită (astronomie)|orbitală]], unul în jurul celuilalt, și de mase importante, săvârșesc exact [[forță centripetă|forța centripetă]] cerută pentru ca acest punct din spațiu să însoțească simultan mișcarea orbitală a celor două corpuri. Este notat de la L<sub>1</sub> la L<sub>5</sub>. 
* '''punct echinocțial''' - unul dintre cele două puncte de intersecție ale liniei echinocțiale cu [[Sferă cerească|sfera cerească]]; vezi și ''punct autumnal''.
* '''punct subastral''' - vezi ''proiecție terestră a unui astru''.
* '''[[punct subsolar]]''' - punctul în care [[Soare]]le este perceput ca fiind chiar deasupra capului (la [[zenit]]).
* '''[[punct vernal]]''' - punctul de intersecție a ''eclipticii'' cu ''ecuatorul ceresc''.

{{cuprinscompact}}

== Q ==
* '''Quadrantide''' -Vd. supra: '''Cvadrantide'''.

{{cuprinscompact}}

== R ==
* '''[[rachetă]]''' - [[navă spațială|vehicul spațial]] propulsat cu ajutorul unui [[motor cu reacție]] și la care carburantul necesar [[ardere|arderii]] este amestecat sau cuprins în [[combustibil]]ul folosit.
* '''[[radiant]]''' - termen care desemnează punctul de pe bolta cerească de unde, printr-un [[Iluzie optică|efect optic]], esențialul „[[Ploaie de stele|stelelor căzătoare]]” par să provină din același roi.
* '''[[radiația de fond]]''' - [[radiație]] ionizantă de mică intensitate, prezentă la nivelul [[sol (strat al Pământului)|solului]] și în [[atmosfera terestră|atmosferă]], ca urmare a [[radiație cosmică|radiațiilor cosmice]] și a [[radioactivitate|radioactivității]] naturale a [[rocă|rocilor]] și a [[sol (strat al Pământului)|solului]].
* '''[[radiație cosmică]]''' - flux de nuclee atomice și de particule de înaltă enegie care circulă în ''mediul interstelar''. Sursa acestei radiații se situează, după caz, în [[Soare]], în interiorul sau în exteriorul [[Calea Lactee|Galaxiei Noastre]]., care produc fenomene de ionizare în atmosfera înaltă.
* '''radiație de fond de microunde''' - [[radiație]] provenită de la strălucirea [[Univers]]ului timpuriu fierbinte, acum [[deplasare spre roșu|deplasată spre roșu]], încât apare sub formă de [[microunde]].
* '''[[radiație solară]]''' - [[radiație|radiații]] emise de [[Soare]]: [[radiație electromagnetică|electromagnetice]] ([[undă|unde]] în intervalul de la [[raze gamma]], până la [[unde radio]]) și corpusculare ([[proton]]i și [[electron]]i).
* '''radiație terestră''' - [[radiație|radiația]] termică ([[infraroșu|infraroșie]]) a suprafeței terestre, având [[lungime de undă|lungimea de undă]] cuprinsă între 3 și 80 [[micrometru (unitate)|µm]]; vezi și ''[[bilanțul de radiație terestru]]''.
* '''[[radiotelescop]]''' - telescop specific utilizat în [[radioastronomie]] pentru captarea [[Unde radio|undelor radioelectrice]] emise de aștri.
* '''rampă de lansare''' - platformă prevăzută cu dispozitive de orientare și ghidare, folosite pentru lansarea [[rachetă|rachetelor]]. 
* '''[[Ramura gigant asimptotică]]''' - regiune a [[Diagrama Hertzsprung-Russell|diagramei Hertzsprung-Russell]] ocupată de stele de masă mică până la medie.
* '''Rată Orară Zenitală''' (în [[engleză]]: '''Zenithal Hourly Rate''', [[Abreviere|abreviat]]:  '''ZHR''') - valoarea maximă a numărului de [[meteor]]i pe care un observator ideal i-ar putea vedea (într-o [[oră]]) dacă [[radiant]]ul s-ar situa la [[zenit]]ul acestuia, sub un cer perfect transparent.
* '''[[Raza Schwarzschild]]''' -  raza orizontului unei [[Gaură neagră Schwarzschild|găuri negre Schwarzschild]], care este o [[gaură neagră]] ale cărei [[sarcină electrică]] și [[moment cinetic]] sunt nule.
* '''[[rază verde]]''' - [[fotometeor]] rar care poate fi observat la [[răsărit]]ul și la [[apus]]ul [[Soare]]lui și care ia forma unui punct [[verde]] vizibil câteva [[Secundă|secunde]] deasupra imaginii [[Corp ceresc|astru]]lui, în timp ce acesta se află, în mare parte, sub [[orizont]]. 
* '''rămășiță de supernovă''' - Vd. infra: '''rest de supernovă'''.
* '''[[răsărit heliacal]]''' - momentul în care o stea devine vizibilă la Răsărit deasupra orizontului, în zori, după o perioadă în care era „ascunsă” sub orizont sau era chiar deasupra orizontului, însă „înecată” de luminozitatea Soarelui.
* '''reacție gravitațională''' - modificare a direcției și a [[modul]]ului [[vector]]ului [[viteză]], caracteristic unei [[navă spațială|nave spațiale]] care trece prin apropierea unui [[corp ceresc]], datorită [[câmp gravitațional|câmpului gravitațional]] al acestuia.
* '''recesie''' - îndepărtare de [[Sistemul solar]] a obiectelor extragalactice ([[galaxie|galaxii]], [[nebuloasă|nebuloase]]) ca urmare a [[Expansiunea universului|expansiunii Universului]]. 
* '''[[reflectanță]]''', denumită și '''factor de reflexie''' - proporția luminii reflectate de suprafața unui material.
* '''[[refracție]] astronomică''' - deviere a razei de [[lumină]] a unui [[corp ceresc|astru]] de la direcția rectilinie, datorită [[refracție]]i sale în [[atmosfera Pământului|atmosfera terestră]].
* '''Regina-stelelor''', denumire populară a stelei '''[[Vega]]''', cea mai strălucitoare stea din constelația [[Lira (constelație)|Lira]].
* '''[[Regiunea de tranziție]]''' este o regiune a atmosferei solare situată între [[cromosferă]] și [[coroană solară|coroană]].
* '''regresiune''' - mișcare a unui [[corp ceresc]] în sens opus mișcării aparente a [[Soare]]lui.
* '''[[teoria relativității generale|relativitate generalizată]]''' - [[teorie]] a lui [[Einstein]] bazată pe ideea că legile [[știință|științei]] sunt aceleași pentru toți observatorii, indiferent de deplasarea acestora; explică relația dintre forța de [[gravitație]] și curbura [[spațiu-timp|spațiului-timp]] cvadridimensional.
* '''[[relativitate specială]]''' -  [[teorie]] a lui [[Einstein]] bazată pe ideea că legile [[știință|științei]] sunt aceleași pentru toți observatorii care se mișcă liber, indiferent de [[viteză|viteza]] acestora.
* '''[[rest de supernovă]]''' - materia ejectată în timpul unei explozii a unei [[Stea|stele]] în [[supernovă]]. Sinonimie: '''rămășiță de supernovă''', '''remanent de supernovă'''.
* '''[[gunoi spațial|resturi spațiale]]''' sau '''rămășițe spațiale''' - obiecte reziduale ale unei misiuni spațiale care se găsesc pe orbită sau pe suprafața unui astru. Sinonimie: '''gunoi spațial'''.
* '''revoluție''' - [[mișcare de rotație]] a unui [[corp ceresc]] în jurul altuia.
::- '''[[mișcarea de revoluție a Pământului]]''' - mișcare care se conjugă cu '''rotația Pământului''' și care poate fi definită, în primă aproximare, ca o mișcare de translație eliptică a Pământului în jurul Soarelui.
* '''[[Rigel]]''' (''β Orionis'')  - cea mai strălucitoare stea din constelația [[Orion (constelație)|Orion]] și una dintre cele mai strălucitoare stele de pe cer cu [[Magnitudine aparentă|magnitudine vizuală]] de 0,12.
* '''[[rotația Pământului]]''' - o mișcare a Pământului care poate fi definită, în primă aproximare, ca mișcarea de rotație a Pământului în jurul axei polilor geografici, care unește [[Polul Nord]] de [[Polul Sud]]. 

{{cuprinscompact}}

== S ==
* '''[[Sabia lui Orion]]''' - ''asterism'' în ''constelația Orion'', compus din trei stele ([[42 Orionis]], [[Theta Orionis]] și [[Iota Orionis]]), sub proeminentul asterism, ''centura lui Orion''. 
* '''Sabik''' - steaua ''η Ophiuchi''.
* '''Sagittarius''' - denumirea latină a constelației ''[[Săgetătorul (constelație)|Săgetătorul]]''.
* '''[[Sagittarius A]]''' (abreviat '''Sgr A''') - o sursă radio / radiosursă complexă situată în centrul Galaxiei Noastre.
* '''[[Sagittarius A*]]''' (abreviat '''Sgr A*''') - o sursă intensă de unde radio și foarte compactă din Centrul Galactic al Căii Lactee; radiosursa Sgr A* este considerată ca fiind asociată unei găuri negre supermasive de circa 4,152 de milioane de [[Masă solară|mase solare]].
* '''[[Sarcină utilă (astronautică)|sarcină utilă]]''' -  în astronautică, element (sau ansamblu de elemente), pe care îl poate transporta un vehicul spațial și care este destinat să îndeplinească obiectivele misiunii.
* '''[[satelit]]''' - [[corp ceresc]] care se rotește în jurul altui corp ceresc, însoțindu-l în cursul mișcării lui de revoluție.
:* '''[[satelit artificial]]''' - obiect fabricat de o ființă omenească, trimis în spațiu cu ajutorul unui lansator și care gravitează în jurul unei ''planete'' sau în jurul unui ''satelit natural'', cum este [[Luna]].
:* '''[[satelit coorbital]]''' - [[satelit natural]] al unei [[planetă|planete]], aflat pe aceeași [[orbită]] cu un alt satelit al aceleiași planete.
:* '''[[satelit de telecomunicații]]''' - satelit artificial plasat în spațiu în scopuri de [[telecomunicații]]. 
:* '''[[satelit minor]]''' - [[satelit natural]] deosebit de mic care orbitează o [[planetă]], o planetă [[Planetă pitică|pitică]] sau o altă [[planetă minoră]].
:* '''[[satelit natural]]''' - ''obiect ceresc'' care ''orbitează'' în jurul unei ''planete'' sau în jurul unui alt obiect ceresc, mai mare decât el, care nu este creat de oameni, în opoziție cu [[Satelit artificial|sateliții artificiali]].
:* '''[[satelit păstor]]''' - mic ''[[satelit natural]]'' care curăță un gol din materialul unui ''[[inel planetar]]'' sau păstrează particulele într-un inel.
* '''sateloid''' - aparat de zbor orbital, cu [[motor-rachetă]] de mică tracțiune, constituind un intermediar între un [[avion]] și un [[satelit artificial]] și care se rotește pe o [[orbită]] apropiată de [[Pământ]].
* '''[[Saturn]]''' - a șasea planetă a Sistemului Solar, în ordinea crescătoare a distanței de la Soare și a doua, după ''Jupiter'', ca talie. Este o [[Gigant gazos|gigantă gazoasă]], alături de ''Jupiter'', ''Uranus'' și ''Neptun''.  
* '''[[Săgetătorul (constelație)|Săgetătorul]]''' - [[constelație]] din [[Emisfera australă]] (și semn [[zodie|zodiacal]] cu simbolul [[Fișier:Sagittarius.svg|15px]]) compusă din 146 de stele vizibile cu ochiul liber, având stelele ''Kaus Australis'' și ''Nunki''; denumire [[latină]]: ''Sagittarius'', denumire populară: ''Arcașul''.
* '''[[scut termic]]''' - dispozitiv destinat protejării părții anterioare a une [[Navă spațială|nave spațiale]] contra încălzirii cinetice.
* '''scintilație''' - modificare de [[intensitate luminoasă|intensitate]] și de colorație a luminii stelare, datorită [[refracție]]i sale neregulate în [[atmosfera Terrei|atmosferă]]; sclipire a unei [[stea|stele]].
* '''[[Scorpionul (constelație)|Scorpionul]]''' (în [[latină]] '''Scorpio''') - constelație [[zodiac]]ală traversată de [[Soare]] din 20 noiembrie până în 29 noiembrie. Este situată între constelațiile [[Balanța (constelație)|Balanța]] la vest și [[Ophiuchus (constelație)|Ophiuchus]] la est. Aparține emisferei cerești sudice, iar cea mai mare parte a sa se află sub [[ecliptică]]. Scorpionul era una dintre cele 48  de constelații identificate de [[Ptolemeu]]. Simbolul constelației este [[Fișier:Scorpio.svg|15px]] (unicode ♏).
* '''[[Scutul (constelație)|Scutul]]''' - constelație mică, în apropierea [[ecuatorul ceresc|ecuatorului ceresc]]; uneori este denumită ''Scutul lui Sobieski'', în onoarea regelui polon. Denumirea latină este ''Scutum''.
* '''Scutul lui Sobieski''' - Vd. supra: '''Scutul'''.
* '''Scutum''' - Vd. supra: '''Scutul'''.
* '''[[secundă-lumină]]''' - [[distanță|distanța]] parcursă de [[lumină]] într-o [[secundă]] (vezi și ''[[an-lumină]]'').
* '''[[secvența Hubble]]''' - clasificare a tipurilor de ''galaxii'' bazată pe criterii morfologice, dezvoltată în [[1936]] de [[Edwin Hubble]].
* '''[[secvența principală]]''' -  o bandă continuă și foarte distinctă de ''stele'' care apar pe diagrame, în care [[abscisă|abscisa]] este ''indicele de culoare'' ''B-V''{{exp|&nbsp;}}, iar ''[[Ordonată|ordonata]]'' ''luminozitatea'' sau, în sens invers, ''magnitudinea absolută'' a stelelor. Aceste ''diagrame culoare-luminozitate'' sunt cunoscute sub numele de „diagrame Hertzsprung-Russell”, după coinventatorii lor, [[Ejnar Hertzsprung]] și [[Henry Norris Russell]].
* '''[[sednoid]]''' -  '''obiect transneptunian''' din ''Sistemul Solar'' al cărui ''periheliu'' se află dincolo de 50 de unități astronomice de la ''Soare'' și a cărui ''semiaxă majoră'' este cuprinsă între 150 și 1.500 de unități astronomice. Sednoidele formează o [[Mulțime|submulțime]] a ''obiectelor detașate''. 
* '''[[semiaxa majoră]]''' (notată: '''<math>a</math>''') - jumătatea distanței care separă [[Periapsidă|pericentrul]] de [[Apoapsidă|apocentru]] (cel mai mare diametru al elipsei). Acest parametru definește marimea absolută a orbitei. 
* '''[[Axa mică#Semiaxa minoră|semiaxa minoră]]''' (notată: '''<math>b</math>''') - jumătatea axei mici; se întinde din centrul [[Elipsă|elipsei]] până la unul sau la celălalt punct dintre punctele cele mai apropiate de pe aceasta.
* '''[[senzor]]''' - în teledetecție, instrument care culege energia radiantă din scena dorită și furnizează un semnal electric corespunzător pentru măsurare. 
* '''[[sextant]]''': 
::- [[instrument optic]] format dintr-un arc gradat egal cu o șesime de [[cerc]], prevăzut cu două [[oglindă|oglinzi]] și cu o [[lunetă]] mică, care se întrebuințează la măsurarea [[distanță unghiulară|distanței unghiulare]] dintre două puncte și se folosește în [[astronomie]], [[navigație]] și [[aviație]].
::- arc sau sector de cerc egal cu 60°.
* '''[[sferă armilară]]''' - ansamblu de [[cerc]]uri concentrice reprezentând [[cer]]ul și mișcarea [[astru|aștrilor]] și având în centru un glob ce reprezintă [[Pământ]]ul.
* '''[[sferă cerească]]''' - sferă imaginară, cu [[rază]] arbitrară, al cărei centru este originea sistemului [[coordonate astronomice|de coordonate de referință cerești]] luat în considerare. Pozițiile obiectelor cerești și, dacă este cazul, traiectorile lor aparente pe cer, sunt marcate pe suprafața internă (concavă) a sferei. Vd.supra: '''Boltă cerească'''.
* '''[[Shoemaker-Levy 9]]''' (oficial '''D/1993 F2''', iar [[Abreviere|abreviat]] '''SL9''') - [[cometă]] care s-a dislocat la apropierea sa de planeta [[Jupiter]], apoi a intrat în [[coliziune]] cu aceasta, în luna [[iulie]] [[1994]].
* '''[[singularitate gravitațională]]''' - un punct în [[spațiu-timp]] în care [[curbură|curbura]] acestuia tinde către [[infinit]].
* '''singularitate nudă''' - o ''[[singularitate gravitațională|singularitate]]'' a [[spațiu-timp|spațiu-timpului]] care nu este înconjurată de o [[gaură neagră]].
* '''sistem anagalactic''' - sistem astral care se află în afara [[galaxie]]i noastre, a [[Calea Lactee|Căii-Lactee]].
* '''[[sistem asteroidal]]''' - ansamblu de [[asteroid|asteroizi]] care gravitează împreună în jurul [[Centru de masă|centrului de masă]] comun, într-un mod analog [[Stea multiplă|stelelor multiple]].
* '''[[Alcor și Mizar|Sistemul Mizar-Alcor]]''' este un [[sistem stelar]] sextuplu din [[Ursa Mare|constelația nordică Ursa Mare]].
* '''[[sistem planetar]]''' - un sistem compus din planete și din alte corpuri cerești (asteroizi, comete ș.a.) care gravitează în jurul unei ''stele''. ''Sistemul Solar'' este un exemplu de sistem planetar.
* '''[[Sistemul Internațional de Referință Cerească]]''' - [[sistem de coordonate]] care acoperă întreaga [[sfera cerească|sferă cerească]] și care se bazează pe elementele: [[centru de greutate|baricentrul]] [[Sistemul Solar|Sistemului Solar]], axa de [[Rotația Pământului|rotație a Pământului]], [[punct vernal|punctul vernal]] etc.
* '''[[Sistemul Solar]]''' - sistemul nostru planetar, compus dintr-o [[stea]], [[Soare]]le, și [[Obiect ceresc|obiectele cerești]] definite care [[Orbită (astronomie)|gravitează în jurul lui]]: cele opt [[planetă|planete]] confirmate și cei 175 de [[Satelit natural|sateliți naturali]], cele cinci [[Planetă pitică|planete pitice]] și miliardele de mici corpuri cerești (marea majoritate [[asteroid|asteroizi]] și alte [[Planetă minoră|planete minore]], [[Cometă|cometele]], praful interplanetar etc.) Sistemul Solar face parte din [[Galaxie|galaxia]] denumită [[Calea Lactee]] și este situat la 8 [[Parsec|kpc]] de [[Centru Galactic|centrul galactic]].
* '''[[sizigie]]''' -  poziție a trei (sau a mai multor) obiecte cerești, în care sunt în '''conjuncție''' sau în '''opoziție'''. Vd. supra.
* '''[[SkySat]]''' - [[constelație]] de [[satelit artificial|sateliți]] de observare a [[Pământ]]ului cu rezoluție submetrică, deținută de ''Planet Labs'', care oferă servicii de imagini, video și de analiză de înaltă definiție.
* '''[[Sloan Digital Sky Survey]]''' (abreviat: '''SDSS''') - program de cercetare și de supraveghere a obiectelor cerești care folosește un [[Telescop|telescop optic]] situat la [[Observatorul Apache Point]].
* '''[[Soare]]''' - [[astru]]l central al ''sistemului nostru planetar'', care face parte din categoria ''stelelor'', în jurul căruia gravitează [[planetă|planetele]], [[asteroid|asteroizii]], [[cometă|cometele]].
:* '''Soare adevărat''' - ''[[Soare]]le'' real (vizibil), care nu se mișcă (aparent) uniform în jurul [[Pământ]]ului și deci nu este indicat a fi folosit pentru măsurarea [[timp]]ului.
:* '''[[Soare mediu]]''' - ''[[Soare]]'' fictiv care se mișcă uniform în planul [[Ecuator]]ului în același interval de timp [[an]]ual cu ''Soarele adevărat''; vezi și ''[[timp solar]]''.
* '''[[Solar Orbiter]]''' ('''SOLO''') - satelit de observare a Soarelui, dezvoltat de [[Agenția Spațială Europeană]] (ESA) cu participarea NASA, care a fost lansat în [[2020]] și-și va începe observațiile în [[2023]]. 
* '''[[solstițiu]]''' - fiecare dintre cele două momente ale [[an]]ului (în mod obișnuit, [[21 iunie]] și [[22 decembrie]]) când [[Soare]]le se află la cea mai mare înălțime față de [[ecuator]].
* '''[[sondă spațială]]''' - [[satelit artificial]] sau [[vehicul]] spațial fără oameni, lansat în [[spațiul cosmic]] pentru [[cercetare]]a directă a acestuia.
* '''spațiu intergalactic''' - Vd. supra: '''mediu intergalactic'''.
* '''[[spectrograf]]''' - un instrument care separă lumina într-un spectru de frecvențe și înregistrează semnalul cu ajutorul unei camere de luat vederi.
* '''[[spectrograf astronomic]]''' - aparat pentru înregistrarea și studierea [[Spectru electromagnetic|spectrelor]] corpurilor cerești.
* '''[[spectroscopie astronomică]]''' - descompunerea spectrului vizibil al unui obiect (stea, planetă, asteroid, cometă sau nebuloasă de emisie) cu ajutorul unei rețele de difracție sau a unei [[Prismă (optică)|prisme]] și observarea sau fotografierea [[Linie spectrală|liniilor de absorbție]] cu scopul de a le identifica ''a posteriori'' și deci a deduce compoziția chimică a corpului observat.
* '''[[spectru electromagnetic]]''' -  totalitatea [[radiație electromagnetică|radiațiilor electromagnetice]] clasate prin [[frecvență]], [[lungime de undă]] sau [[energie]].
* '''[[Spectrum (rachetă)|Spectrum]]''' - [[vehicul de lansare|vehicul de lansare spațială]] în curs de dezvoltare de către compania spațială [[Bavaria|bavareză]] ''Isar Aerospace'', fiind destinat lansării unor [[satelit artificial|sateliți]] modulari.
* '''[[Spicule solare|spicúlă solară]]''' sau '''spicúl solar''' - jet efemer de gaz, care se înalță cu mare viteză, cu [[diametru]]l de circa 500 km, aflat în ''[[cromosferă]]''. 
* '''[[spirala lui Parker]]''' - forma [[câmp magnetic|câmpului magnetic]] al [[Soare]]lui, determinată de mișcarea de [[rotație stelară]] a acestuia și mișcarea radială a particulelor din [[vântul solar|vântul solar]].
* '''[[Starlink]]''' - [[constelație]] de [[satelit artificial|sateliți artificiali]] construită de [[SpaceX]] pentru a oferi acces la [[internet prin satelit]].
* '''[[stea]]''' - [[corp ceresc]], cu [[lumină]] proprie, care poate fi văzut [[noapte]]a sub forma unui punct luminos. 
::- '''[[stea Be]]''' - de [[Clasificare spectrală|tip spectral]] B, prezintă și [[Linie spectrală|linii spectrale]] de emisie. Au o foarte mare [[Rotație stelară|viteză de rotație]]; în jurul lor au un disc responsabil de liniile de emisie.
::- '''[[stea binară]]''' - un tip de [[Sistem binar (astronomie)|sistem binar]] compus din două stele care orbitează în jurul unui [[centru de masă|centru de gravitate]] comun; altă denumire: ''stea dublă''.
:::- '''stea binară în contact''' - stea ale cărei componente umplu, în întregime, [[Lobul lui Roche|lobii lor Roche]].
:::- '''stea binară spectroscopică''' - pereche de stele a căror mișcare orbitală este pusă în evidență prin variația  vitezei radiale a uneia sau  a celor două componente; această viteză este măsurată cu ajutorul unui [[spectrograf]].  
:::- '''stea binară detașată''' - stea ale cărei componente sunt suficient de îndepărtate una de cealalta în așa fel încât niciuna dintre ele să nu-și umple [[Lobul lui Roche]].
::- '''stea dublă''' - vezi ''[[stea binară]]''.
::- '''[[stea eruptivă]]''' - [[stea variabilă]]  [[pitică roșie]] sau  [[pitică cenușie]], care poate manifesta o creștere spectaculoasă cât și imprevizibilă a luminozității, de o durată foarte variabilă (de la câteva minute la câteva ore). 
::- '''[[stea gigantă]]''' - Vezi: '''gigantă'''.
:::- '''[[stea gigantă luminoasă]]''' - Vezi: '''gigantă luminoasă'''.
::- '''stea hiperdensă''' - [[stea]] cu [[densitate]] mult mai mare decât a celor considerate normale. 
::- '''[[stea neutronică]]''' - stea de dimensiuni foarte mici, hiperdensă, al cărei nucleu este constituit dintr-un amestec de [[neutron]]i, [[proton]]i și alte [[particulă subatomică|particule]] grele.
::- '''stea optic dublă''' - două stele fără legătură fizică între ele, dar care par apropiate, fiind observate de pe Terra.
::- '''[[stea pitică]]''' - o stea este numită „pitică” atunci când clasa sa de ''luminozitate'' este ''V'' (citit: „cinci”). Acest lucru semnifică faptul că steaua este tânără și se află, în [[Diagrama Hertzsprung-Russell|diagrama HR]], încă în ''secvența principală''.
::- '''[[stea polară]]''' - termen generic care desemnează o stea vizibilă cu ochiul liber, care se găsește aproximativ pe aliniamentul [[Axă de rotație|axei de rotație]] a unei [[Planetă|planete]]; în cazul particular al planetei [[Pământ]], ''Steaua Polară'' este [[Polaris]], cunoscută ca  ''Alpha Ursae Minoris''. (Vd. supra.)
::-  '''[[stea variabilă]]''' - o stea a cărei ''luminozitate'' variază în cursul unor perioade mai lungi sau mai scurte.
:::- '''[[stea variabilă Beta Cephei]]''' (denumită uneori '''stea variabilă Beta Canis Majoris''')  - un tip de stea variabilă pulsatorie: variațiile ei de strălucire sunt cauzate de pulsațiile suprafeței stelei.
:::- '''[[stea variabilă cataclismică]]''' - un tip de stea binară constituită dintr-o primară pitică albă și o secundară care-i transferă [[Masă|masa]] sa. 
::::-  '''[[Polară (variabilă cataclismică)|stea variabilă cataclismică magnetică]]''' - un sistem binar variabil cataclismic care posedă un puternic [[câmp magnetic]].
:::- '''[[stea variabilă luminoasă albastră]]''' ([[Abreviere|abreviat]]: '''LBV''') - stea variabilă [[hipergigantă]] albastră și foarte luminoasă, care prezintă schimbări lente de [[luminozitate]].
:::- '''[[stea variabilă Mira]]''' - clasă de ''stele variabile'', [[gigantă roșie|gigante roșii]], cu perioade de pulsație mai mari de 100 de zile și cu amplitudini ale luminozității superioare unei magnitudini, care se află în ultimele lor etape de evoluție stelară. Standardul acestor stele este steaua [[Mira (stea)|Mira]] (''Omicron Ceti''), din constelația [[Balena (constelație)|Balena]].
:::-  '''[[stea variabilă RR Lyrae]]'''  - stea variabilă al cărei prototip, [[RR Lyrae]], este utilizat drept standard.
:::-  '''[[stea variabilă neregulată]]''' - stea variabilă ale cărei variații de luminozitate nu prezintă o periodicitate definită.
:::-  '''[[stea variabilă semiregulată]]''' - stea gigantă roșie sau stea supergigantă de [[Clasificare stelară#Tipuri de stele în spectru|tip spectral]] intermediar sau tardiv, care prezintă o periodicitate marcată în variația sa de luminozitate, însoțită sau uneori întreruptă de diverse perioade neregulate.  
::- '''[[stea zombi]]''' - rezultatul ipotetic al unei [[Supernovă de tip Ia#Iax|supernove de tip Iax]] care lasă în urmă o [[Stea compactă|stea rămășiță]], în loc să disperseze complet masa stelară.
* '''[[Steaua Polară]]''' - Vd. ''Polaris''.
* '''strat inversant''' - strat de la baza regiunii atmosferei solare, numită ''[[cromosferă]]'', în apropierea ''[[fotosferă|fotosferei]]'', care produce, la începutul și la sfârșitul [[Eclipsă de Soare|eclipselor totale de Soare]], „spectrul-fulger”, în care [[Linie spectrală|liniile]] obișnuit întunecate ale spectrului solar apar inversate, adică luminoase.
* '''[[supergranulație]]''' - model particular de celule de [[convecție]] care se formează la suprafața Soarelui, denumite „supegranule”.
* '''[[supernovă]]''' - mulțimea de fenomene care rezultă din [[implozie|implozia]] unei [[Evoluția stelelor|stele aflate la sfârșitul vieții]], îndeosebi o gigantică explozie însoțită de o creștere scurtă, dar fantastic de mare a [[luminozitate|luminozității]] sale. Văzută de pe [[Terra]], o supernovă apare adesea ca o nouă stea, în timp ce în realitate ea corespunde dispariției unei stele.
::- '''supernovă superluminoasă''', abreviat '''SNSL''' - Vd. supra: '''hipernovă'''.

{{cuprinscompact}}

== T ==
* '''[[Taurul (constelație)|Taurul]]''' (în [[latină]]: '''Taurus''') - ''constelație'' din emisfera cerească nordică, tăiată de planul [[ecliptică|eclipticii]]; face parte din constelațiile zodiacale, simbolul său fiind capul stilizat al unui taur [[File:Taurus.svg|14px]] (Unicode ♉).
* '''Taurus''' - denumirea în limba latină a constelației '''Taurul'''.
* '''[[telescop]]''' - [[instrument optic]] care utilizează fenomenul [[reflexia luminii|reflexiei luminii]] pe o [[oglindă concavă]], folosit în [[astronomie]] pentru observarea [[corp ceresc|aștrilor]].
::- '''[[telescop newtonian]]''' - un tip de '''telescop''' inventat de omul de știință [[Englezi|englez]] Sir [[Isaac Newton]] (1642–1727), compus, în principal, dintr-o ''oglindă primară concavă'' și o ''oglindă secundară plată''.
:::- '''[[telescop Dobson]]''' - ''telescop newtonian'' așezat pe o [[montură azimutală]] simplificată, foarte folosit de [[Astronomie de amatori|astronomii amatori]] din America și Europa.
::- '''[[telescop solar]]''' - telescop special folosit pentru a studia [[Soare]]le.
::- '''[[telescop spațial]]''' - un telescop plasat dincolo de atmosferă. Telescopul spațial prezintă avantajul, în raport cu omologul său terestru, că nu este perturbat de [[Atmosfera Pământului|atmosfera terestră]] care deformează razele luminoase [[Spectru vizibil|vizibile]].
* '''Tellus''' - una din denumirile în [[limba latină]] a planetei '''[[Pământ]]'''.
* '''Terra''' - denumire în limba latină a planetei '''Pământ'''.
* '''[[tetradă lunară]]''' - serie de patru [[Eclipsă de Lună|eclipse totale de Lună]] care se produc la un interval de câte șase [[Lunație|lunații]], în doi ani consecutivi.
* '''[[timp]]''' - formă fundamentală de existență a [[materie]]i, care indică simultaneitatea sau succesiunea [[eveniment]]elor și care, la început, se măsura folosind cele mai simple fenomene astronomice, cum ar fi mișcarea [[Pământ]]ului și a [[Luna|Lunii]].
:* '''[[timp sideral]]''' - ''[[timp]]'' măsurat prin [[Rotația Pământului|rotația Pământului în jurul axei]], în raport cu un [[reper inerțial]], cum ar fi [[stea|stelele]] foarte îndepărtate (considerate fixe); vezi și ''[[an sideral]]''.
:* '''[[timp solar]]''' - ''[[timp]]'' măsurat prin [[Mișcarea de revoluție a Pământului|rotația Pământului față de Soare]], fiind o măsură a poziției aparente a Soarelui pentru un observator plasat într-un anumit punct; vezi și ''Soare mediu''.
:* '''[[Timpul Universal]]''' - {{ill-wd|Q6313217|3=standard de timp}} definit prin {{ill-wd|Q818557|3=observații astronomice}} și reprezintă o măsură a poziției [[Pământ]]ului în [[Rotația Pământului|mișcarea sa de rotație]] (adică este în esență un [[unghi]]).
* '''[[tranzit astronomic]]'''  - interpunerea unui [[corp ceresc]] (astru) între observator și un al doilea corp ceresc, atunci când corpul mai apropiat de observator are dimensiune aparentă mai mică, astfel încât acoperirea corpului mai depărtat este doar parțială.
::-  '''[[Tranzitul lui Mercur]]''' se produce atunci când [[Planetă|planeta]] [[Mercur (planetă)|Mercur]] se situează între [[Pământ]] și [[Soare]].
:::- '''[[Tranzitul lui Mercur de pe Marte]]''' se produce, văzut de pe Marte, când Mercur trece direct între Soare și Marte, întunecând o mică parte a discului solar.
:::- '''[[Tranzitul lui Mercur de pe Venus]]''' se produce, văzut de pe [[Venus (planetă)|Venus]], când Mercur trece direct printre Soare și Venus, întunecând o mică parte din discul solar.
::-  '''[[Tranzitul lui Venus]]''' se produce atunci când planeta [[Venus]] se situează între [[Pământ]] și [[Soare]].
* '''teorema singularității''' - [[teoremă]] care susține că o [[singularitate gravitațională|singularitate]] trebuie să existe în anumite condiții și că începutul [[Univers]]ului constă într-o singularitate.
* '''topocentru''' - locul de observație considerat ca punct de origine.
* '''[[Triunghiul de Toamnă]]''' - [[asterism]] „călare” pe [[ecuatorul ceresc]], format de trei stele relativ strălucitoare: [[Alpha Arietis|Hamal]] (α Arietis), [[Diphda]] (β Ceti) și [[Alpheratz]] (α Andromedae). 
* '''[[troian (asteroid)]]''' - 
:: - ''asteroid'' a cărei orbită heliocentrică este în rezonanță de 1:1 cu cea a planetei Jupiter și care se află în apropierea unuia dintre cele două [[Punct Lagrange|puncte stabile Lagrange]] (L<sub>4</sub> sau L<sub>5</sub>) al perechii Soare-Jupiter, adică se află la 60° în avans sau în urmă pe ''orbita'' acestuia.
::- prin extensiune, '''troian''' este un obiect a cărui ''orbită heliocentrică'' este în rezonanță de 1:1 cu aceea a oricărei ''planete'' din ''Sistemul Solar'', și care este situat aproape de unul dintre cele două ''puncte stabile Lagrange'' (L<sub>4</sub> sau L<sub>5</sub>) al perechii Soare-planetă.
::- tot prin extensiune, un '''troian''' este un ''asteroid'' sau un satelit natural care posedă aceeași orbită cu o planetă sau un alt satelit mai masiv, dar care nu intră în coliziune cu acea planetă sau satelit dată fiind poziția sa aproape de unul din cele două ''puncte stabile Lagrange'' (L<sub>4</sub> sau L<sub>5</sub>).
* '''tsunami solar''' - Vd. infra: '''undă Moreton'''.

{{cuprinscompact}}

== U ==
* '''[[Ulysses (sondă spațială)|Ulysses]]''' - ''sondă spațială'' dezvoltată conjunct de [[NASA]] și de [[Agenția Spațială Europeană]] care avea drept obiectiv studiul [[in situ]] al regiunilor vecine Soarelui ([[heliosfera]]) de la ecuator la cei doi poli pe durata unui [[ciclu solar]]. Lansată în 1990, misiunea, prelungită în două rânduri, s-a încheiat în 2009. 
* '''[[undă gravitațională]]''' -  [[oscilație]] în curbura [[spațiu-timp]] care [[Propagarea undelor|se propagă]] la mare distanță de punctul său de formare. Existența ''undelor gravitaționale'' a fost confirmată în [[2016]].
* '''[[undă Moreton]]''' - un fel de undă de șoc pe cromosfera Soarelui; adesea este descrisă ca un fel de [[tsunami]] solar.
* '''[[unitate astronomică]]''' (notată cu '''ua''', '''au''', '''UA''', '''AU''') - [[unitate de măsură]] a [[Distanță euclidiană|distanței]] egală cu ''semiaxa majoră'' a [[orbita Pământului|orbitei Pământului]], egală cu aproximativ 150 milioane km.
* '''[[Uniunea Astronomică Internațională]]''' (abreviat: '''UAI''') - asociație internațională neguvernamentală care grupează astronomi profesioniști, pornind de la nivelul de doctorat, activi în cercetarea profesionistă și în educația astronomică.
* '''[[Univers]]''' - [[mulțime]]a a tot ce există, condusă de un anumit număr de [[Lege|legi]].
::- '''[[Universul observabil]]''' - totalitatea materiei (galaxii și alte obiecte cosmice) ce pot fi observate de pe Pământ în momentul de față.
* '''[[Uranometria]]''' - titlul scurt al [[Catalog stelar|atlasului constelațiilor]] realizat de astronomul german [[Johann Bayer]], publicat în [[1603]], la [[Augsburg]], de Christophorus Mangus. Titlul complet al lucrării este: în {{la|Uranometria: omnium asterismorum continens schemata, nova methodo delineata, aereis laminis expressa}} (în {{ro|„Uranometria, conținând hărțile tuturor constelațiilor, desenate potrivit unei noi tehnici și gravate pe plăci de cupru”}}).
* '''[[Uranus]]''' - a șaptea [[planetă]] a [[Sistemul Solar|Sistemului Solar]], aflată între [[Saturn]] și [[Neptun]].
* '''[[Ursa Mare]]''' - [[constelație]] [[stea circumpolară|circumpolară]], formată, în principal, din 7 stele mai strălucitoare, printre care și sistemul [[Alcor și Mizar]]; denumire populară: ''Carul Mare''.
* '''[[Ursa Mică]]''' - constelație circumpolară, care cuprinde [[Steaua Polară]] / [[Polaris]]; denumire populară: ''Carul Mic''.
* '''[[Urside (astronomie)|Urside]]''' - [[ploaie de meteori]] vizibilă pe cerul nocturn, al cărei [[radiant]] se află în apropierea stelei [[Beta Ursae Minoris]] / [[Kochab]], din constelația [[Ursa Mică]]. Este izvorâtă din urmele trecerii [[Cometă|cometei]] [[8P/Tuttle]] și este observabilă, în fiecare an, între 17 și 26 decembrie. 
{{cuprinscompact}}

== V ==
* '''[[Valul Radcliffe]]''' - cea mai mare structură gazoasă coerentă din [[Calea Lactee]], compusă din pepiniere stelare interconectate, pe o lungime de aproximativ 8.800 de [[ani-lumină]].
* '''[[vară]]''' - perioadă a [[an solar|anului solar]] cuprinsă, în [[emisfera nordică]], între [[solstițiu]]l din iunie și [[echinocțiu]]l din septembrie, iar în [[emisfera sudică]] între solstițiul din decembrie și echinocțiul din martie.
* '''variabilă luminoasă albastră''' - Vezi: '''stea variabilă luminoasă albastră'''.
* '''variabilă Mira''' - vezi: '''stea variabilă Mira'''.  
* '''variabilă RR Lyrae''' - vezi: '''stea variabilă RR Lyrae'''.
* '''[[Variație solară|Variațiile solare]]''' reprezintă schimbările în cantitatea de radiații emise de Soare și în distribuția spectrală a acestuia de-a lungul anilor/mileniilor.
* '''[[Văcarul (constelație)|Văcarul]]''' - denumire populară a constelației '''[[Boarul (constelație)|Boarul]]'''.
* '''[[Vărsătorul (constelație)|Vărsătorul]]''' - [[constelație]] [[zodie|zodiacală]] parcursă de [[Soare]] în a doua jumătate a lunii [[februarie]] și începutul lunii [[martie]]. Denumirea [[latină]] a constelației este '''Aquarius'''. 
* '''Vânătorul''' - denumire populară a constelației  '''[[Orion (constelație)|Orion]]'''.
* '''[[vânt solar]]''' -  flux de [[Plasmă (astrofizică)|plasmă]] constituit îndeosebi din [[ion]]i și din [[electron]]i care sunt ejectați din [[atmosferă stelară|atmosfera]] superioară a [[Soare]]lui.
* '''[[Vega]]''' - [[stea]]ua ''α Lyrae'', de [[magnitudine (astronomie)|magnitudine]] 0,03.
* '''[[vehicul de lansare]]''' - [[rachetă balistică]] utilizată pentru a transporta încărcături utile, cum ar fi [[satelit artificial|sateliți artificiali]], [[Sondă spațială|sonde spațiale]] sau ''echipaj uman'', de pe [[Pământ]] în [[Spațiul cosmic|spațiu]]. 
* '''[[Venus]]''' -  a doua planetă de la [[Soare]], a șasea ca [[masă]] și ca mărime, una din cele patru ''planete telurice'' din Sistemul Solar. alături de ''Mercur'', ''Terra'' și ''Marte''.
* '''[[Vidul din Boarul]]''' - regiune sferoidă din spațiul intergalactic, de foarte mare dimensiune, care conține foarte puține ''galaxii'', situată în ''constelația'' '''Boarul'''. Centrul său se situează aproximativ la 14<sup>h</sup> 50<sup>m</sup> ''ascensie dreaptă'' și la 46° ''declinație''. Este cunoscut și sub denumirea de '''Marele Vid'''.
* '''[[Vidul Local]]''' - regiune din spațiu lipsită de [[galaxie|galaxii]] și de [[materie întunecată]] în apropierea [[Calea Lactee|Căii Lactee]].
* '''[[viteză areolară]]''' - mărime care exprimă limita raportului creșterii infinitezimale a unei arii măturate de raza vectoare a unui mobil pe o creștere infinitezimală de timp. 
* '''[[viteză orbitală]]''' - viteza cu care un [[obiect ceresc]] (''planetă'', ''satelit natural'', ''asteroid'', ''satelit artificial'', ''cometă'' sau ''stea binară'') [[Orbită (astronomie)|orbitează]] în jurul baricentrului unui sistem format din două corpuri, fie, cel mai adesea, în jurul unui corp mai masiv.
* '''[[viteză radială]]''' - componenta [[viteză|vitezei]] a unui [[corp ceresc]] în direcția dreptei care unește corpul cu observatorul.
* '''[[Vizitiul (constelație)|Vizitiul]]'''  (în latină: '''Auriga''') - constelație boreală a cărei cea mai luminoasă stea este [[Capella]].
* '''[[Vulcanoid (asteroid)|vulcanoid]]''' - ''asteroid'' ipotetic care poate orbita ''Soarele'' într-o zonă de stabilitate dinamică, în interiorul orbitei planetei '''Mercur'''. Vd. supra.

{{cuprinscompact}}

== W ==
* '''[[WikiSky]]''' - [[hartă]] interactivă a [[cer]]ului care acoperă peste o jumătate de miliard de [[Corp ceresc|obiecte cerești]].
* '''[[William Hyde Wollaston|Wollaston]], prismă''' - [[prismă (optică)|prismă]] [[refracție dublă|birefrigerentă]] folosită la unele [[sextant]]e pentru observații nocturne; are proprietatea de a dubla imaginea [[astru]]lui, iar pentru a determina o înălțime este suficient a aduce [[orizont]]ul între cele două imagini.

{{cuprinscompact}}

== Z ==
* '''[[zbor spațial]]''' - mișcarea unei [[Navă spațială|nave spațiale]] în [[spațiul cosmic]]; este folosit în cadrul [[Explorarea spațiului|explorării spațiale]] (fiind parte a unei ''misiuni spațiale''), în anumite activități comerciale (cum ar fi [[Turism spațial|turismul spațial]]) sau pentru plasarea de [[Satelit de telecomunicații|sateliții de telecomunicații]].
* '''[[zenit]]''' - punct al [[sferă cerească|sferei cerești]], opus [[nadir]]ului, aflat la intersecția dintre verticala locului și emisfera cerească superioară.
* '''[[zi iuliană|Ziua iuliană]]''' este baza unui sistem de datare constând în socotirea zilelor și fracțiilor de zi scurse de la o dată convențională fixată la [[1 ianuarie]] -4712, la ora 12.
* '''[[zi siderală]]''' - perioada scursă între două treceri la meridian succesive ale [[Punct vernal|punctului vernal]].
* '''[[zodiac]]''' - regiune a [[cer]]ului din apropierea [[ecliptică|eclipticii]], împărțită în 12 [[constelație|constelații]] zodiacale și care sunt parcurse aparent de [[Soare]] de-a lungul [[an]]ului.
* '''[[zonă convectivă]]''' sau '''zonă de convecție''' - strat al unei ''stele'' care este termodinamic instabil. Energia este în principal sau parțial transportată prin [[convecție]] din parcele în interiorul acestei regiuni, contrar [[radiație]]i, în care energia este transportată prin radiația emisă și prin [[conducție]]. 
* '''[[zonă radiativă]]''' - strat al unei ''stele'', care înconjoară [[Nucleul Soarelui|nucleul]] și prin care trece energia spre exterior. Se situează aproximativ între 0,25 și 0,7 [[Rază solară|<math>R_{\odot}</math>]].
* '''Zuben el Genubi''' - [[stea dublă|steaua dublă]] ''α Libræ'', de [[magnitudine aparentă|magnitudine]] +2,74, din [[constelație|constelația]] [[Balanța (constelație)|Balanța]].

{{cuprinscompact}}

== Vezi și ==
* [[Glosar de geografie]]

== Bibliografie ==
* ''Dicționar de astronomie și astronautică'', Editura Științifică și Enciclopedică, București 1977

{{DER 1962}}

[[Categorie:Glosare|Astronomie]]
[[Categorie:Liste astronomie]]