Vizualizare sursă pentru „Gaz cu efect de seră”

[[Fișier:Greenhouse Effect (2017 NASA data).svg|right|thumb|[[Efect de seră|Efectul de seră]] arată emisiile de [[energie]] între [[Spațiul cosmic|spațiu]], [[Atmosfera Pământului|atmosferă]] și [[Pământ|suprafața]] Pământului. [[Emitanță|Afluxul de enegie și emitanță]] sunt exprimate în [[Watt|wați]] pe [[metru pătrat]] (W/m<sup>2</sup>).]]
Un '''gaz cu efect de seră''' este un [[gaz]] care absoarbe și emite energie radiantă în gama cu [[Infraroșu|infraroșu termic]]. Creșterea emisiilor de gaze cu efect cauzează un [[efect de seră]].<ref name="IPCC AR4-SYR">{{cite web|url=http://www.ipcc.ch/pdf/assessment-report/ar4/syr/ar4_syr_appendix.pdf|title=IPCC AR4 SYR Appendix Glossary|format=PDF|accessdate=14 December 2008|archive-date=2018-11-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20181117121314/http://www.ipcc.ch/pdf/assessment-report/ar4/syr/ar4_syr_appendix.pdf|dead-url=yes}}</ref> Principalele gaze cu efect de seră în [[atmosfera Pământului]] sunt [[Abur|vapori de apă]], [[dioxid de carbon]], [[metan]], [[Protoxid de azot|oxid de azot]] și [[ozon]]. Fără gaze cu efect de seră, temperatura medie de la [[Pământ|suprafața Terrei]] ar fi aproximativ cu -18°C,<ref>{{Cite web|url=http://www.giss.nasa.gov/research/briefs/ma_01/|title=NASA GISS: Science Briefs: Greenhouse Gases: Refining the Role of Carbon Dioxide|website=www.giss.nasa.gov|access-date=2016-04-26|archive-date=2016-05-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20160503215012/http://www.giss.nasa.gov/research/briefs/ma_01/|dead-url=yes}}</ref> mai degrabă decât în media actuală de 15°C.<ref>{{cite journal|year=2003|title=Modern global climate change|url=http://www.sciencemag.org/cgi/content/abstract/302/5651/1719|journal=Science|volume=302|issue=5651|pages=1719–23|bibcode=2003Sci...302.1719K|doi=10.1126/science.1090228|pmid=14657489|vauthors=Karl TR, Trenberth KE}}</ref><ref>{{cite book|url=http://www.ipcc.ch/pdf/assessment-report/ar4/wg1/ar4-wg1-chapter1.pdf|title=Historical overview of climate change science.|author1=Le Treut H.|author2=Somerville R.|author3=Cubasch U.|author4=Ding Y.|author5=Mauritzen C.|author6=Mokssit A.|author7=Peterson T.|author8=Prather M.|accessdate=14 December 2008|archive-date=2018-11-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20181126204443/http://www.ipcc.ch/pdf/assessment-report/ar4/wg1/ar4-wg1-chapter1.pdf|dead-url=yes}} in {{harvnb|IPCC AR4 WG1|2007}}</ref><ref name="h2o">{{cite web|url=http://nasascience.nasa.gov/earth-science/oceanography/ocean-earth-system/ocean-water-cycle|title=NASA Science Mission Directorate article on the water cycle|publisher=Nasascience.nasa.gov|accessdate=2010-10-16|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090117143544/http://nasascience.nasa.gov/earth-science/oceanography/ocean-earth-system/ocean-water-cycle|archivedate=17 January 2009|df=dmy-all}}</ref> De asemenea, atmosferele de pe [[Venus]], [[Marte (planetă)|Marte]] și [[Titan]] conțin gaze cu efect de seră.

Activitățile umane de la începutul [[Revoluția industrială|Revoluției Industriale]] încă din [[1750]] au produs o creștere cu 40% a concentrației atmosferice de [[dioxid de carbon]] (CO<sub>2</sub>), de la 280 în [[1750]] la 406 [[ppm|părți pe milion]] la începutul anului [[2017]].<ref>{{cite web|url=https://www.esrl.noaa.gov/gmd/ccgg/trends/global.html|title=Trends in Atmospheric Carbon Dioxide}}</ref>
Această creștere a avut loc în ciuda absorbției a mai mult de jumătate din emisiile provenite de la diferite "disipări" naturale implicate în [[circuitul carbonului în natură]].<ref name="cdiac">{{cite web|url=http://cdiac.ornl.gov/pns/faq.html|title=Frequently asked global change questions|publisher=[[Carbon Dioxide Information Analysis Center]]|accessdate=2018-09-11|archive-date=2011-08-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20110817044713/http://cdiac.ornl.gov/pns/faq.html|dead-url=yes}}</ref>
Marea majoritate a emisiilor antropice de [[dioxid de carbon]] (adică emisiile produse de activitățile umane) provine din arderea combustibililor fosili, în principal [[cărbune|cărbunele]], [[petrol|petrolul]] și [[gaze naturale]], cu contribuții suplimentare provenite de la [[Defrișare|defrișări]], [[alunecare de teren|alunecări de teren]], [[eroziunea solului]] și [[agricultura]].<ref>{{cite web|url=https://www.epa.gov/ghgemissions/global-greenhouse-gas-emissions-data|title=Global Greenhouse Gas Emissions Data - US EPA|first=US|last=EPA,OA|website=US EPA}}</ref>
În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră vor continua la rata lor în 2017, temperatura suprafeței Pământului ar putea depăși valorile istorice începând cu 2047, cu efecte potențial dăunătoare asupra ecosistemelor, biodiversității și mijloacelor de subzistență umană.<ref>{{cite web|url=http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20180301STO98928/emisiile-de-gaze-cu-efect-de-sera-pe-tari-si-pe-sectoare-infografic|title=Emisiile de gaze cu efect de seră pe țări și pe sectoare (infografic)|publisher=EuropeanParl.|website=europarl.europa.eu|date=2018-03-08}}</ref>

==Gaze în atmosfera Pământului==
[[Fișier:Atmospheric Transmission.png|right|thumb|Absorbția și dispersia atmosferică la diferite [[lungimi de undă]] ale undelor electromagnetice. Cea mai mare bandă de absorbție a dioxidului de carbon nu este departe de maximul emisiei termice de la sol și se apropie parțial de fereastra de transparență a apei; prin urmare, efectul său major.]]

===Gaze cu efect de seră===
Gazele cu efect de seră sunt cele care absorb și emit radiații infraroșii în gama de lungimi de undă emise de Pământ.<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.ipcc.ch/pdf/assessment-report/ar4/syr/ar4_syr_appendix.pdf |title=Annex II |editor=Alfons P. M. Baede |work=Intergovernmental Panel on Climate Change |page=82 |accessdate=2018-09-11 |archive-date=2018-11-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181117121314/http://www.ipcc.ch/pdf/assessment-report/ar4/syr/ar4_syr_appendix.pdf |dead-url=yes }}</ref> În ordine, cele mai abundente gaze cu efect de seră din atmosfera Pământului sunt:
*[[vapori de apă|vaporii de apă]] (H<sub>2</sub>O);
*[[dioxid de carbon|dioxidul de carbon]] (CO<sub>2</sub>);
*[[metan]]ul (CH<sub>4</sub>);
*[[Protoxid de azot|Protoxid de azot]] (N<sub>2</sub>O);
*[[ozon]]ul (O<sub>3</sub>);
*clorofluorocarburile (freonii);
*hidrofluorocarburile.

Concentrațiile atmosferice sunt determinate de echilibrul dintre surse (emisiile de gaze rezultate din activitățile umane și sistemele naturale) și disipările (îndepărtarea gazului din atmosferă prin conversia la un [[compus chimic]] diferit sau prin absorbția corpurilor din [[apă]])<ref name="IPCC_WG1_AR4_Ch7">{{cite news |title= FAQ 7.1 |p= 14}} in {{harvnb|IPCC AR4 WG1|2007}}</ref>.

===Gaze fără efect de seră===
Componentele atmosferice majore, [[azot]]ul (N<sub>2</sub>), [[oxigen]]ul (O<sub>2</sub>) și [[argon]]ul (Ar) nu sunt gaze cu efect de seră, deoarece moleculele care conțin doi atomi din același element precum N<sub>2</sub> și O<sub>2</sub> nu au o schimbare netă în distribuția sarcinilor lor electrice când vibrează, iar gazele monatomice, cum ar fi argonul nu au moduri vibraționale. Prin urmare, ele sunt aproape în totalitate neafectate de radiațiile infraroșii.

===Efecte radiative indirecte===
[[Fișier:Mopitt first year carbon monoxide.jpg|thumb|Așa-zisele culori din această imagine reprezintă concentrații de [[monoxid de carbon]] în atmosferă inferioară, de la aproximativ 390 părți per miliard (pixeli maro închis), la 220 de părți per miliard (pixeli roșii), până la 50 de părți per miliard (pixeli albastri).]]

Unele gaze au efecte radiative indirecte (indiferent dacă sunt sau nu gaze cu efect de seră). Acest lucru se întâmplă în două moduri principale. O modalitate este aceea că, atunci când se descompun în atmosferă, produc un alt gaz cu efect de seră. De exemplu, [[metan]]ul  și [[monoxid de carbon|monoxidul de carbon]] (CO) sunt oxidate pentru a rezulta [[dioxid de carbon]] (de asemenea, oxidarea metanului mai produce și [[vapori de apă]]). Oxidarea CO la CO<sub>2</sub> produce direct o creștere neechivocă a forțării radiative, deși motivul este subtil.

Vârful emisiei termice infraroșii de pe suprafața Pământului este foarte aproape de o bandă puternică de absorbție vibrațională de CO<sub>2</sub> (15 microni sau 667 cm-1). Pe de altă parte, acea bandă singulară de vibrații CO absoarbe IR doar la [[lungimi de undă]] mult mai scurte (4,7 microni sau 2145 cm-1), unde emisia de energie radiantă de pe suprafața Pământului este cel puțin un factor mai mic cu zece.

Un al doilea tip de efect indirect se întâmplă atunci când reacțiile chimice din atmosferă care implică aceste gaze modifică concentrațiile de gaze cu efect de seră. De exemplu, distrugerea compușilor organici volatili nemetanici (NMVOC) în atmosferă poate produce [[ozon]]. Mărimea efectului indirect poate depinde cât de ferm de locul și momentul producerii gazului.<ref name="forsteretal">{{cite book |url=http://www.ipcc.ch/publications_and_data/ar4/wg1/en/ch2s2-10-3.html |contribution=2.10.3 Indirect GWPs |title=Changes in Atmospheric Constituents and in Radiative Forcing |series=Contribution of Working Group I to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change |publisher=Cambridge University Press |year=2007 |author=Forster, P. |accessdate=2012-12-02 |display-authors=etal |archive-date=2012-10-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121012045503/http://www.ipcc.ch/publications_and_data/ar4/wg1/en/ch2s2-10-3.html |dead-url=yes }}</ref>

Metanul are efecte indirecte în plus față de formarea dioxidului de carbon. Principalul produs chimic care reacționează cu [[metan]]ul din [[atmosferă]] este radicalul hidroxilic (OH), astfel încât mai mult [[metan]] se presupune că concentrația de OH scade. Efectiv, [[metan]]ul își mărește propria viață atmosferică și, prin urmare, efectul radiativ global. Oxidarea [[metan]]ului poate produce atât [[ozon]] cât și [[apă]] și este o sursă majoră de [[vapori de apă]] în stratosfera normală uscată. CO și NMVOC produc gaz de CO<sub>2</sub> atunci când sunt oxidate. Acestea elimină OH din [[atmosferă]], ceea ce duce la concentrații mai ridicate de metan. Efectul surprinzător al acestui lucru este că potențialul de [[încălzire globală]] de CO este de trei ori mai mare decât cu cel al dioxidului de carbon (CO<sub>2</sub>).<ref name=maccartyetal>{{cite web|last=MacCarty|first=N.|title=Laboratory Comparison of the Global-Warming Potential of Six Categories of Biomass Cooking Stoves|url=http://www.scscertified.com/lcs/docs/Global_warming_full_9-6-07.pdf|publisher=Approvecho Research Center|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131111144703/http://www.scscertified.com/lcs/docs/Global_warming_full_9-6-07.pdf|archivedate=11 November 2013|df=dmy-all}}</ref>

===Contribuția unor nori la efectul de seră pe Pământ===
Principalul contribuitor de non-gaze la efectul de seră al Pământului, precum [[nor]]ii, absoarbe și emite radiații infraroșii și astfel are un efect asupra proprietăților radiative ale gazului cu efect de seră. Norii sunt alcătuiți în [[ploaie|picături de apă]] sau cristale de [[gheață]] suspendate în atmosferă.<ref name="realclimate.org">{{cite web| url=http://www.realclimate.org/index.php?p=142| date=6 April 2005| title=Water vapour: feedback or forcing?| publisher=RealClimate| accessdate=1 May 2006}}</ref>

==Impacturi asupra întregului efect de seră==
[[Fișier:Attribution of individual atmospheric component contributions to the terrestrial greenhouse effect, separated into feedback and forcing categories (NASA).png|right|thumb|Schmidt a analizat modul în care componentele individuale ale atmosferei contribuie la efectul total de seră. Ei au estimat că [[Vapori de apă|vaporii de apă]] reprezintă aproximativ 50% din efectul de seră al Pământului, adică norii contribuind cu 25%, [[dioxid de carbon]] cu 20%, iar gazele cu [[efect de seră]] și [[aerosol]]ii minusculi reprezintă restul de 5%. În cadrul studiului,
referința modelului atmosferei este pentru condițiile din 1980.<ref>{{citation | author=Lacis, A. | date=October 2010 | title=NASA GISS: CO<sub>2</sub>: The Thermostat that Controls Earth's Temperature | url=http://www.giss.nasa.gov/research/briefs/lacis_01/ | publisher=NASA GISS | location=New York}}</ref>]]
Contribuția fiecărui gaz la efectul de seră este determinată de caracteristicile acestui gaz, de abundența acestuia și de orice efecte indirecte pe care le poate provoca. De exemplu, efectul radiativ direct al unei mase de [[metan]] este de aproximativ 84 de ori mai puternic decât aceeași masă de [[dioxid de carbon]] într-un interval de timp de 20 de ani,<ref>{{cite web
 | title= Appendix 8.A
 | publisher=
 | work=
 | accessdate=
 | url=http://www.ipcc.ch/pdf/assessment-report/ar5/wg1/WG1AR5_Chapter08_FINAL.pdf
}}</ref> dar este prezent în concentrații mult mai mici, astfel încât efectul său radiativ direct total este mai mic, datorită duratei sale mai scurte de viață.

Atunci când sunt clasificate prin contribuția lor directă la efectul de seră, cele mai importante sunt:

{| class="wikitable" style="text-align:center" id-"GHG-ranking"
|-
! [[Compus chimic]]<br /> &nbsp;
! style="text-align:left;"| Formulă chimică <br /> &nbsp;
! Concentrație în <br />[[Atmosfera Pământului]]<ref>{{cite web
 | title=Climate Change Indicators: Atmospheric Concentrations of Greenhouse Gases
 | publisher=United States Environmental Protection Agency
 | work=Climate Change Indicators | accessdate=2017-01-20
 | url=http://www3.epa.gov/climatechange/science/indicators/ghg/ghg-concentrations.html
}}</ref> ([[ppm]])
! Contribuții <br /> (%)
|-
| '''[[Vapori de apă]] și nori''' || H<sub>2</sub>O || 10–50,000<sup>(A)</sup> || '''36–72%''' &nbsp;
|-
| '''[[Dioxid de carbon]]''' || CO<sub>2</sub> || ~400 || '''9–26%'''
|-
| '''[[Metan]]''' || CH<sub>4</sub> || ~1.8 || '''4–9%''' &nbsp;
|-
| '''[[Ozon]]''' || O<sub>3</sub> || 2–8<sup>(B)</sup> || '''3–7%''' &nbsp;
|-
! colspan=4 style="font-size: 0.85em; padding: 5px 2px 5px 10px; text-align: left; font-weight: normal;" | '''Note:'''<br>
<sup>(A)</sup> Vaporii de apă variază puternic pe plan local.<ref>Wallace, John M. and Peter V. Hobbs. Atmospheric Science; ''An Introductory Survey''. Elsevier. Second Edition, 2006. {{ISBN|978-0127329512}}. Chapter 1</ref><br />
<sup>(B)</sup> Concetrații în stratosferă. Aproximativ 90% din [[ozon]] în [[Atmosfera Pământului]] este captat în [[stratosferă]].
|}

===Proporția efectelor directe la un anumit moment===
Nu este posibil să se afirme că un anumit gaz provoacă un procent exact din efectul de seră. Acest lucru se datorează faptului că unul dintre gaze absoarbe și emite radiații la aceleași frecvențe ca și altele, astfel încât efectul de seră întreg să nu fie pur și simplu o sumă a influenței fiecărui gaz. Capetele superioare ale intervalelor menționate sunt pentru oricărui singur gaz; iar capetele inferioare se suprapun cu celelalte gaze.<ref name="realclimate.org"/>

===Durata vieții atmosferice===
În afară de vaporii de apă, care au un timp de rezidență de aproximativ nouă zile<ref>{{cite web|url=http://www.eso.org/gen-fac/pubs/astclim/espas/pwv/mockler.html |title=AGU Water Vapor in the Climate System |publisher=Eso.org |date=27 April 1995 |accessdate=2011-09-11}}</ref>, gazele de seră majore sunt bine amestecate și necesită mulți ani pentru a fi preluate din atmosferă.<ref name="betts">{{cite book|url=http://www.grida.no/publications/other/ipcc%5Ftar/?src=/climate/ipcc_tar/wg1/218.htm|contribution=6.3 Well-mixed Greenhouse Gases|title=Chapter 6 Radiative Forcing of Climate Change|series=Working Group I: The Scientific Basis IPCC Third Assessment Report – Climate Change 2001|publisher=UNEP/GRID-Arendal – Publications|year=2001|author=Betts|accessdate=2010-10-16|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110629043240/http://www.grida.no/publications/other/ipcc_tar/?src=%2Fclimate%2Fipcc_tar%2Fwg1%2F218.htm|archivedate=29 June 2011|df=dmy-all}}</ref> Deși nu este ușor să se cunoască cu precizie cât timp necesită gaze cu efect de seră pentru a părăsi atmosfera, există estimări pentru principalele gaze cu efect de seră. Jacob definește durata de viață în ''tau'' ( <math>\tau</math>) a unei specii atmosferice X într-un model cu o singură compartiment ca timpul mediu în care o moleculă de X rămâne în compartiment.

Din punct de vedere matematic, ''tau'' se poate defini ca raportul dintre unitatea de masă <math>m</math> (în kg) a lui X în compartiment și rata de îndepărtare, care este suma fluxului X din cutie
(<math>F_ {out}</math>), pierderea chimică din (<math>L</math>), apoi depunerea lui X (<math>D</math>) în kilograme: <math>\tau = \frac{m}{F_{out}+L+D}</math>.<ref name=JacobDJ1999>{{cite book |last= Jacob |first= Daniel |title= Introduction to atmospheric chemistry |publisher= [[Princeton University Press]] |year= 1999 |url= http://www-as.harvard.edu/people/faculty/djj/book/ |isbn= 978-0691001852 |pages= 25–26 |deadurl= yes |archiveurl= https://web.archive.org/web/20110902182732/http://www-as.harvard.edu/people/faculty/djj/book/ |archivedate= 2 September 2011 |df= dmy-all }}</ref>

Durata de viață a unei specii măsoară, prin urmare, timpul necesar pentru restabilirea echilibrului după o creștere bruscă sau o scădere a concentrației sale în atmosferă. Atomii sau moleculele individuale pot fi pierdute sau depozitate spre bazine, cum ar fi [[sol]]ul, [[ocean]]ele și alte ape sau [[vegetație|vegetația]] și alte sisteme biologice, reducând concentrațiile excesului în fond. Timpul mediu necesar pentru realizarea acestui lucru este durata medie de viață.

=== Forțarea radiantă ===
Pământul absoarbe o parte din energia radiantă primită de la [[Soare]], reflectă o parte din ea ca fiind lumină și reflectă sau radiază restul înapoi în spațiu sub formă de căldură. Temperatura suprafeței [[Pământ]]ului depinde de acest echilibru între energia de intrare și cea de ieșire. Dacă acest echilibru energetic este schimbat, suprafața Pământului devine mai caldă sau mai rece, ceea ce duce la o varietate de schimbări climatice globale.<ref>
{{citat web| year = 2010| publisher = U.S. Environmental Protection Agency (EPA)| title =  Climate Change Indicators in the United States
| at= Greenhouse Gases: Figure 1. The Annual Greenhouse Gas Index, 1979–2008: Background| url = http://www.epa.gov/climatechange/science/indicators/ghg/climate-forcing.html
}}. [http://www.epa.gov/climatechange/science/indicators/download.html PDF] (p. 18)
</ref>

==Rolul vaporilor de apă==
[[Fișier:BAMS climate assess boulder water vapor 2002.png|thumb|upright=1.6|Creșterea nivelului de vapori de apă în stratosferă la Boulder.]]
Vaporii de apă reprezintă cel mai mare procent din efectul de seră, între 36% și 66% pentru condițiile cerului proaspăt și între 66% și 85% atunci când norii sunt vizibili. Concentrațiile de [[vapori de apă]] fluctuează la nivel regional, însă activitatea umană nu afectează în mod direct concentrațiile de vapori de apă, cu excepția câmpurilor locale, cum ar fi câmpurile irigate în apropiere. În mod indirect, activitatea umană care sporește temperaturile globale va crește concentrațiile de [[vapori de apă]], un proces cunoscut drept reacție de fuzionare a vaporilor de apă.<ref>Held, I.M. and Soden, B.J., 2000. Reacție de fuzionare al vaporilor de apă. Analiza anuală a energiei și a mediului, pp.441–475.</ref>
Timpul mediu de ședere al unei molecule de [[apă]] în [[atmosferă]] este de numai aproximativ nouă zile, comparativ cu ani sau secole pentru alte gaze cu [[efect de seră]], cum ar fi CH<sub>4</sub> și CO<sub>2</sub>.<ref>{{cite web | url=http://www.epa.gov/climatechange/Downloads/ghgemissions/US-GHG-Inventory-2012-Main-Text.pdf | title=Inventory of U.S. Greenhouse Gas Emissions and Sinks: 1990–2010 | date=15 April 2012 | publisher=U.S. Environmental Protection Agency | accessdate=2 June 2012 | page=1.4}}</ref>

==Emisii de gaze cu efect de seră directe==
În perioada [[1970]] până în [[2004]], emisiile de gaze cu efect de seră (măsurate în CO<sub>2</sub>) au crescut cu o medie de 1,6% pe an, adică emisiile de CO2 generate de utilizarea combustibililor fosili crescând cu 1,9% pe an.<ref>{{cite book |title=Executive Summary |chapter=Introduction |url=http://www.ipcc.ch/publications_and_data/ar4/wg3/en/ch1s1-es.html |access-date=2018-09-16 |archive-date=2018-11-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181102233849/http://www.ipcc.ch/publications_and_data/ar4/wg3/en/ch1s1-es.html |dead-url=yes }} in {{harvnb|Rogner|Zhou|Bradley|Crabbé|2007}}</ref> Emisiile antropice totale au fost estimate până la sfârșitul anului [[2009]] la 49,5 gigatone echivalent cu dioxidul de carbon.<ref>{{citation| date = November 2011| title = Bridging the Emissions Gap: A UNEP Synthesis Report| url = http://www.unep.org/pdf/UNEP_bridging_gap.pdf| format = PDF| publisher = United Nations Environment Programme (UNEP)| location = [[Nairobi]], [[Kenya]]| isbn = 978-9280732290| access-date = 2018-09-16| archive-date = 2011-11-26| archive-url = https://swap.stanford.edu/20111126075241/http://www.unep.org/pdf/UNEP_bridging_gap.pdf| dead-url = yes}}</ref>

În prezent, sursa primară de emisii de CO2 este arderea [[cărbune]]lui, a gazelor naturale și a [[petrol]]ului pentru [[electricitate]] și [[căldură]].<ref>{{cite web |url=http://www.epa.gov/climatechange/ghgemissions/global.html | title=Global Greenhouse Gas Emissions Data | work=[[EPA]] | accessdate=4 March 2014 | quote=The burning of coal, natural gas, and oil for electricity and heat is the largest single source of global greenhouse gas emissions.}}</ref>

== Note ==
<references/>

==Bibliografie==
* {{citation
 | title=Carbon Dioxide Information Analysis Center (CDIAC)
 | year=2012
 | url=http://cdiac.ornl.gov/
 | location=Oak Ridge, TN
}}
* {{Citation
 |year=2001
 |author=IPCC TAR WG1
 |author-link=IPCC
 |title=Climate Change 2001: The Scientific Basis
 |series=Contribution of Working Group I (WG1) to the [[IPCC Third Assessment Report|Third Assessment Report]] (TAR) of the Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC)
 |editor=Houghton, J.T.
 |editor2=Ding, Y.
 |editor3=Griggs, D.J.
 |editor4=Noguer, M.
 |editor5=van der Linden, P.J.
 |editor6=Dai, X.
 |editor7=Maskell, K.
 |editor8=Johnson, C.A.
 |publisher=Cambridge University Press
 |url=http://www.grida.no/publications/other/ipcc%5Ftar/?src=/climate/ipcc_tar/wg1/index.htm
 |isbn=978-0521807678
 |deadurl=yes
 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20160330214626/http://grida.no/publications/other/ipcc_tar/?src=%2Fclimate%2Fipcc_tar%2Fwg1%2Findex.htm
 |archivedate=30 March 2016
 |df=
 |ref=harv
}} (pb: {{ISBNT|0-521-01495-6}})
* {{citation |year=2007 |author-link=IPCC |last1=Rogner |first1=H.-H. |first2=D. |last2=Zhou |first3=R. |last3=Bradley |first4=P. |last4=Crabbé |first5=O. |last5=Edenhofer |first6=B. |last6=Hare |first7=L. |last7=Kuijpers |first8=M. |last8=Yamaguchi |title=Climate Change 2007: Mitigation. Contribution of Working Group III to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change |editor1=B. Metz |editor2=O.R. Davidson |editor3=P.R. Bosch |editor4=R. Dave |editor5=L.A. Meyer |url=http://www.ipcc.ch/publications_and_data/ar4/wg3/en/ch1s1-3.html#1-3-1 |publisher=Cambridge University Press |isbn=978-0521880114 |access-date=2018-09-11 |archive-date=2012-01-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120121013117/http://www.ipcc.ch/publications_and_data/ar4/wg3/en/ch1s1-3.html#1-3-1 |dead-url=yes }}
* {{Citation
 |year   = 2007
 |author = IPCC AR4 WG1
 |author-link = IPCC
 |title  = Climate Change 2007: The Physical Science Basis - Contribution of Working Group I (WG1) to the Fourth Assessment Report (AR4) of the Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC)
 |editor = Solomon, S. |editor2=Qin, D. |editor3=Manning, M. |editor4=Chen, Z. |editor5=Marquis, M. |editor6=Averyt, K.B. |editor7=Tignor, M. |editor8=Miller, H.L.
 |publisher = Cambridge University Press
 |url  = http://www.ipcc.ch/publications_and_data/ar4/wg1/en/contents.html
 |isbn = 978-0521880091
 |ref=harv
}} (pb: {{ISBNT|978-0521705967}})
* {{cite journal |author1=Van Dijk, P. |author2=Zhang, J. |author3=Jun, W. |author4=Kuenzer, C. |author5=Wolf, K.H. |title=Assessment of the contribution of in-situ combustion of coal to greenhouse gas emission; based on a comparison of Chinese mining information to previous remote sensing estimates |journal=International Journal of Coal Geology |volume=86 |issue=1 Special Issue RS/GIS |pages=108–19 |year=2011 |doi=10.1016/j.coal.2011.01.009 }}
* Zhou, Yiqin (2011). ''Compar[ison of] Fresh or Ensiled Fodders (e.g., Grass, Legume, Corn) on the Production of Greenhouse Gases Following Enteric Fermentation in Beef Cattle''. Rouyn-Noranda, Qué.: Université du Québec en Abitibi-Témiscamingue. ''N.B''.: Research report.
* {{citation
 | title=Current Greenhouse Gas Concentrations
 | author=Blasing, T.J.
 | doi=10.3334/CDIAC/atg.032
 | date=February 2013
 | url=http://cdiac.ornl.gov/pns/current_ghg.html
 | ref=harv
 | access-date=2018-09-11
 | archive-date=2011-07-16
 | archive-url=https://web.archive.org/web/20110716073547/http://cdiac.ornl.gov/pns/current_ghg.html
 | dead-url=yes
 }}

==Vezi și==
* [[Efect de seră]]
* [[Modificarea climei]]
* [[Alunecare de teren]]
* [[Defrișare]]
* [[Război meteorologic]]

==Legături externe==
* {{commons category-inline}}
* [http://unfccc.int/ghg_data/ghg_data_unfccc/time_series_annex_i/items/3814.php The official greenhouse gas emissions data of developed countries]
* {{dmoz|Science/Environment/Global_Change/}}
* [http://www.cmdl.noaa.gov/aggi/ Annual Greenhouse Gas Index (AGGI)]
* [http://www.spectralcalc.com/ Atmospheric spectra of GHGs and other trace gases] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130325100504/http://spectralcalc.com/ |date=2013-03-25 }}
* [http://tonto.eia.doe.gov/energy_in_brief/greenhouse_gas.cfm How Much Greenhouse Gas Does the United States Emit?] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100604183648/http://tonto.eia.doe.gov/energy_in_brief/greenhouse_gas.cfm |date=2010-06-04 }}
*[http://fizica.unibuc.ro/Fizica/Studenti/Cursuri/doc/VFilip/MEIM/Efectul_de_sera_in_atmosfera_terestra.pdf Efectul de seră în atmosfera terestră]

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Gaze cu efect de seră| ]]
[[Categorie:Săptămâna accesului deschis 2022]]