Vizualizare sursă pentru „Dovadă (filosofie)”

[[Fișier:Oameni_la_BIAS_2014_(14495218155).jpg|miniatura|Aceste {{Ill-wd|Q207546|3=dâre}} la un [[spectacol aerian]] oferă dovezi privind traiectoria de zbor a aeronavei, precum și condițiile meteorologice.]]

O '''dovadă''' pentru o [[Propoziție (filozofie)|propoziție]] este ceea ce susține propoziția respectivă, fiind de obicei înțeleasă ca o indicație că aceasta este [[Adevăr|adevărată]]. Rolul și modul în care dovada este definită diferă de la un domeniu la altul.

În [[epistemologie]], dovada reprezintă [[teoria justificării|justificarea]] [[Credință|credințelor]] sau ceea ce face [[Raționalitate|rațională]] adoptarea unei anumite atitudini [[wiktionary:doxastic|doxastice]]. De exemplu, o experiență perceptivă a unui copac poate constitui dovada că există un copac. În acest context, dovada este de obicei înțeleasă ca o stare mentală privată. Aspecte esențiale în acest domeniu includ natura acestor stări mentale, de exemplu, dacă trebuie să fie propoziționale și dacă stările mentale înșelătoare pot fi considerate dovezi.

În [[fenomenologie]], dovada se referă la cunoașterea intuitivă ce oferă acces imediat la adevăr și este considerată inatacabilă. Aceasta servește ca justificare ultimă pentru principiile filozofice de bază, transformând astfel [[Filosofie|filozofia]] într-o știință riguroasă. Totuși, este foarte dezbătut dacă dovada poate îndeplini aceste cerințe.

În [[filozofia științei]], dovada este ceea ce ''[[Metodă științifică|confirmă]]'' sau ''infirmă'' [[Ipoteză|ipotezele științifice]]. De exemplu, ,ăsurătorile [[Orbită (astronomie)|orbitei]] „anormale” a lui Mercur sunt considerate dovezi care confirmă [[teoria relativității generale]] a lui [[Albert Einstein|Einstein]]. Pentru a acționa ca arbitru neutru între teorii concurente, este esențial ca dovezile științifice să fie publice și obiective, astfel încât susținătorii diferitelor teorii să poată conveni asupra relevanței dovezilor. Acest lucru este asigurat prin [[Metodă științifică|metoda științifică]] și tinde să conducă la un consens științific pe baza acumulării de dovezi. Doi factori problematici sunt [[Subdeterminare|subdeterminarea]] (dovezile pot susține teorii concurente în mod egal) și [[Încărcătură de teorie|încărcarea teoretică]] (ceea ce este considerat dovadă poate depinde de anumite ipoteze teoretice).

În alte domenii, precum [[Știință|științele]] și [[Drept|dreptul]], se pune accent pe natura publică a dovezilor (de exemplu, oamenii de știință analizează modul de generare a [[Inferență statistică|datelor statistice]]).<ref name="Deborah">{{Citat revistă|nume=Mayo|prenume=Deborah G.|dată=2000-09-01|titlu=Experimental Practice and an Error Statistical Account of Evidence|url=https://www.journals.uchicago.edu/doi/10.1086/392819|journal=Philosophy of Science|volum=67|pagini=S193–S207|issn=0031-8248|doi=10.1086/392819}}</ref> 

Pentru ca ceva să fie dovadă pentru o ipoteză, trebuie să existe o relație adecvată între ele, denumită în [[Filosofie|filozofie]], „relația probatorie”. Există mai multe teorii asupra acestei relații: abordările probabiliste sugerează că o dovadă crește probabilitatea ipotezei susținute; [[Model ipotetico-deductiv|ipotetico-deductivismului]] susține că dovada constă în consecințele [[Observare|observabile]] ale ipotezei; iar abordarea instanței pozitive afirmă că o propoziție de observație este [[Dovadă (logică)|dovadă]] pentru o ipoteză universală dacă descrie o instanță pozitivă a acesteia.

Relația probatorie variază ca intensitate – de la dovezi directe pentru o ipoteză, până la dovezi indirecte, cum ar fi [[Probă circumstanțială|probelor circumstanțiale]]. În [[drept]], [[Dovadă (drept)|regulile probatorii]] guvernează tipurile de dovezi [[probe admisibile|admise]] într-un proces. Tipurile de probe includ [[Mărturie|mărturiile]], [[Evidenta documentara|documentele]] și [[Dovezi reale|probele materiale]].<ref>American College of Forensic Examiners Institute. (2016). ''The Certified Criminal Investigator Body of Knowledge''. Boca Raton, Florida: CRC Press. pp.&nbsp;112–113. {{ISBN|978-1-4987-5206-0}}</ref> Aspectele necontestate sunt cunoscute ca „fapte ale cazului”, iar un judecător sau juriu decide asupra celorlalte aspecte, bazându-se pe dovezi și pe reguli pentru a rezolva disputele de fapt. În unele cazuri, cum sunt [[Pedeapsa cu moartea|infracțiunile capitale]], dovezile trebuie să fie mai convingătoare decât în alte situații (de exemplu, disputele civile), influențând astfel calitatea și cantitatea dovezilor necesare pentru a lua o decizie.

== Natura dovezilor ==

=== Noțiune ===
Înțeleasă în sensul său cel mai larg, o ''dovadă'' pentru o [[Propoziție (filozofie)|propoziție]] este ceea ce susține propoziția respectivă. Într-un sens tradițional, termenul este uneori folosit cu o semnificație mai restrânsă, referindu-se la cunoașterea intuitivă a faptelor considerate inatacabile.<ref name="Sandkühler">{{Citat carte|prenume=Hans Jörg|nume=Sandkühler|titlu=Enzyklopädie Philosophie|capitol=Evidenz|dată=2010|editură=Meiner|url=https://meiner.de/enzyklopadie-philosophie-14071.html}}</ref><ref name="Mittelstraß">{{Citat carte|prenume=Jürgen|nume=Mittelstraß|titlu=Enzyklopädie Philosophie und Wissenschaftstheorie|capitol=Evidenz|dată=2005|editură=Metzler|url=https://www.springer.com/de/book/9783476021083|data-accesării=4 April 2022|archive-date=2021-10-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20211020080039/https://www.springer.com/de/book/9783476021083|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Ill-wd|Q84800|3=Rudolf Eisler}}: Art. [http://www.textlog.de/3979.html ''Evidenz''], in: Wörterbuch der philosophischen Begriffe, 1904.</ref> În acest sens, se folosește doar forma de singular, specifică în special fenomenologiei, unde dovada este ridicată la rang de principiu fundamental al filozofiei, oferind astfel justificările ultime care transformă filozofia într-o știință riguroasă.<ref name="Brand">{{Citat carte|prenume=Gerd|nume=Brand|titlu=Welt, Ich und Zeit|capitol=Der Rückgang auf das Welterfahrende Leben|pagini=1–53|dată=1955|editură=Springer Netherlands|doi=10.1007/978-94-011-9616-1_1|isbn=978-94-011-9616-1|limbă=de|url-capitol=https://link.springer.com/chapter/10.1007%2F978-94-011-9616-1_1}}</ref><ref name="Mittelstraß" /><ref>{{Citat revistă|nume=Stenger|prenume=Georg|dată=1996|titlu=Das Phänomen der Evidenz und die Evidenz des Phänomens|url=https://www.jstor.org/stable/24360376|journal=Phänomenologische Forschungen|volum=1|număr=1|pagini=84–106|issn=0342-8117|jstor=24360376}}</ref> În uzul modern, apare și forma de plural. În cadrul discursului academic, dovezile joacă un rol central în [[epistemologie]] și în [[filozofia științei]], dar sunt de asemenea discutate în diverse domenii, cum ar fi știința, dreptul, istoria, jurnalismul și comunicarea cotidiană.<ref name="DiFate">{{Citat web|url=https://iep.utm.edu/evidence/|nume=DiFate|titlu=Evidence|accessdate=11 June 2021|first1=Victor|lucrare=Internet Encyclopedia of Philosophy}}</ref><ref name="Kelly">{{Citat web|url=https://plato.stanford.edu/entries/evidence/|nume=Kelly|titlu=Evidence|publisher=Metaphysics Research Lab, Stanford University|date=2016|accessdate=11 June 2021|first1=Thomas|lucrare=The Stanford Encyclopedia of Philosophy}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://plato.stanford.edu/entries/evidence-legal/|nume=Ho|titlu=The Legal Concept of Evidence|publisher=Metaphysics Research Lab, Stanford University|date=2015|accessdate=11 June 2021|first1=Hock Lai|lucrare=The Stanford Encyclopedia of Philosophy}}</ref> 

Diferite abordări au încercat să conceptualizeze natura dovezilor. Aceste încercări pornesc de la intuiții legate de un domeniu specific sau de un anumit rol teoretic jucat de dovezi, continuând cu generalizarea acestora pentru a ajunge la o definiție universală a dovezilor.<ref name="DiFate" /><ref name="Kelly" /><ref name="Conee">{{Citat carte|nume=Conee|prenume=Earl|nume2=Feldman|prenume2=Richard|titlu=Epistemology: New Essays|dată=2008|editură=Oxford University Press|url=https://philpapers.org/rec/CONE|capitol=Evidence}}</ref>  

O perspectivă importantă este aceea că dovada este ceea ce [[teoria justificării|justifică]] [[Credință|credințele]]. Această idee este predominantă în epistemologie și tinde să descrie dovezile în termeni de stări mentale private, de exemplu, experiențe, credințe sau cunoștințe. Această interpretare este legată de ideea că raționalitatea cuiva depinde de modul în care răspunde la dovezi.<ref name="DiFate" /><ref name="Kelly" /><ref>{{Citat web|url=https://plato.stanford.edu/entries/epistemology/|nume=Steup|titlu=Epistemology|publisher=Metaphysics Research Lab, Stanford University|date=2020|accessdate=15 June 2021|first1=Matthias|last2=Neta|first2=Ram|lucrare=The Stanford Encyclopedia of Philosophy}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://iep.utm.edu/evidenti/|nume=Mittag|titlu=Evidentialism|accessdate=15 June 2021|first1=Daniel M.|lucrare=Internet Encyclopedia of Philosophy}}</ref><ref name="Gage">{{Citat carte|nume=Gage|prenume=Logan Paul|titlu=Objectivity and Subjectivity in Epistemology: A Defense of the Phenomenal Conception of Evidence|capitol=1. Introduction: Two Rival Conceptions of Evidence|dată=2014|editură=Baylor University|url=https://philpapers.org/rec/GAGOAS|tip=PhD Thesis}}</ref> O altă perspectivă, mai influentă în filozofia științei, vede dovezile ca elemente care confirmă ipotezele științifice și arbitrează între teoriile concurente.<ref name="Crupi">{{Citat web|url=https://plato.stanford.edu/entries/confirmation/|nume=Crupi|titlu=Confirmation|publisher=Metaphysics Research Lab, Stanford University|date=2021|accessdate=13 June 2021|first1=Vincenzo|lucrare=The Stanford Encyclopedia of Philosophy}}</ref> Din acest unghi, este esențial ca dovezile să fie publice, pentru a permite mai multor oameni de știință să acceseze aceleași dovezi. Fenomenele publice observabile, precum obiectele și evenimentele fizice, sunt preferate în această viziune, spre deosebire de stările mentale private.<ref name="DiFate" /><ref name="Kelly" /><ref name="Gage" /> 

Există o problemă majoră în aceste abordări: definițiile dovezilor variază semnificativ, atât în interiorul unui domeniu, cât și între domenii, și sunt adesea incompatibile. De exemplu, nu este clar ce au în comun un cuțit însângerat și o experiență perceptivă, deși ambele sunt tratate ca dovezi în diferite discipline. Acest fapt sugerează că nu există un concept unitar care să corespundă diverselor roluri teoretice atribuite dovezilor, ceea ce înseamnă că nu se înțelege întotdeauna același lucru prin „dovadă”.<ref name="DiFate" /><ref name="Kelly" /><ref name="Conee" />   

=== Caracteristici ===
Aristotel, fenomenologii și alți savanți acceptă că există mai multe grade de dovezi.<ref>{{Citat web|url=https://www.worldcat.org/title/9648601809|titlu=Rafael CORAZÓN GONZÁLEZ, Filosofía del conocimiento, Eunsa («Iniciación Filosófica », 21), Pamplona 2002, 212 pp., 17 x 24, ISBN 84-313-2001-X {{!}} WorldCat.org|accessdate=2023-05-27|lucrare=www.worldcat.org|limbă=es}}</ref> De exemplu, rezultatul unei ecuații complexe poate deveni evident pentru un matematician după o analiză îndelungată, dar o formulă mai simplă poate părea evidentă de la bun început.

Riofrio a identificat anumite caracteristici comune dovezilor evidente, care devin mai prezente odată cu creșterea gradului de evidență. Aceste caracteristici intrinseci ale dovezilor sunt:<ref name=":0">{{Citat revistă|nume=Riofrio|prenume=Juan Carlos|dată=2019|titlu=Evidence and its Proof: Designing a Test of Evidence|url=https://journals.law.uj.edu.pl/forum_prawnicze/article/view/219|journal=Forum Prawnicze|volum=3|număr=53|language=en|issn=2081-688X|doi=10.32082/fp.v3i53.219}}</ref>

# '''Adevărul''' este evident, în timp ce falsitatea, deși poate părea evidentă uneori, nu se bazează pe dovezi reale.
# '''Coerența''' cu alte adevăruri; orice incoerență semnificativă poate indica prezența unei erori.
# '''Raționamentul necesar''' ca bază a adevărurilor evidente.
# '''Simplitatea''' — adevărurile mai simple sunt de obicei mai evidente și se explică de la sine.
# '''Autojustificarea''' — adevărurile evidente sunt inatacabile și nu necesită justificare suplimentară.
# '''Claritatea''' — ele sunt ușor de înțeles și transparente.

Există și patru caracteristici externe sau subiective ale evidenței:

# '''Certitudinea''' — adevărurile evidente inspiră certitudine și oferă un sentiment de securitate cunoscătorului.
# '''Naturalitatea''' — adevărurile evidente sunt percepute ca naturale și fără efort.
# '''Acceptarea comună''' — adevărurile evidente tind să fie recunoscute de majoritate, fiind corelate cu bunul simț.
# '''Fundamentul pentru alte cunoștințe''' — ele constituie o bază solidă pentru dezvoltarea altor domenii de cunoaștere.

Aceste zece caracteristici ale dovezilor evidente au permis lui Riofrio să elaboreze un test pentru a detecta nivelul de certitudine sau evidență al unui argument.<ref name=":0" />

== Diferite abordări ale dovezilor ==
Teoreticieni importanți ai dovezilor includ [[Bertrand Russell]], [[Willard Van Orman Quine]], [[Neopozitivism|pozitiviștii logici]], {{Ill-wd|Q984380|3=Timothy Williamson}}, Earl Conee și Richard Feldman.<ref name="Kelly"/> Russell, Quine și pozitiviștii logici aparțin tradiției empirice și susțin că dovezile constau în date senzoriale, stimularea receptorilor senzoriali și afirmații de observație, respectiv.<ref name="Huemer">{{Citat web|url=https://plato.stanford.edu/entries/sense-data/|nume=Huemer|titlu=Sense-Data|publisher=Metaphysics Research Lab, Stanford University|date=2019|accessdate=15 June 2021|first1=Michael|lucrare=The Stanford Encyclopedia of Philosophy}}</ref> Williamson argumentează că toate cunoștințele constituie dovezi.<ref name="Williamson">{{Citat carte|nume=Williamson|prenume=Timothy|url=https://oxford.universitypressscholarship.com/view/10.1093/019925656X.001.0001/acprof-9780199256563-chapter-10|titlu=Evidence|editură=Oxford University Press|an=2002|isbn=978-0-19-159867-8|doi=10.1093/019925656X.001.0001}}</ref> Conee și Feldman, în schimb, susțin că doar stările mentale curente ale unei persoane ar trebui considerate dovezi.<ref name="Conee"/>

=== În epistemologie ===
Intuiția centrală din epistemologie este că dovezile sunt ceea ce justifică [[Credință|credințele]].<ref name="DiFate"/><ref name="Kelly"/> De exemplu, experiența auditivă a lui Phoebe a muzicii îi justifică credința că difuzoarele sunt pornite. Pentru a putea juca acest rol, dovezile trebuie să fie deținute de persoana care crede.<ref name="Conee"/> Astfel, experiențele lui Phoebe îi justifică credințele proprii, dar nu și pe ale altora. Unii filozofi susțin că doar stările mentale conștiente, precum datele senzoriale, constituie dovezi.<ref name="Kelly" /> Totuși, această perspectivă ar face multe credințe de zi cu zi nejustificate. O viziune mai comună este că toate tipurile de stări mentale, inclusiv credințele inconștiente stocate, pot funcționa ca dovezi.<ref>{{Citat carte|nume=Conee|prenume=Earl|nume2=Feldman|prenume2=Richard|titlu=Epistemology: New Essays|dată=2008|editură=Oxford University Press|url=https://philpapers.org/rec/CONE|capitol=Evidence}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Piazza|prenume=Tommaso|dată=2009|titlu=Evidentialism and the Problem of Stored Beliefs|url=https://philpapers.org/rec/PIAEAT|journal=Philosophical Studies|volum=145|număr=2|pagini=311–324|doi=10.1007/s11098-008-9233-1}}</ref> Aceasta sugerează că justificarea unei credințe trebuie să fie bazată pe o stare mentală capabilă să o susțină, adică credința trebuie să fie legată de starea mentală care o justifică.<ref name="Conee" /><ref>{{Citat carte|nume=Audi|prenume=Robert|titlu=The Architecture of Reason: The Structure and Substance of Rationality|dată=2001|editură=Oxford University Press|pagină=19|url=https://philpapers.org/rec/AUDTAO-3}}</ref>

Unii teoreticieni susțin că doar stările mentale propoziționale pot juca acest rol, o poziție numită „propoziționalism”.<ref name="Williamson"/><ref>{{Citat carte|nume=Dougherty|prenume=Trent|titlu=Evidentialism and its Discontents|capitol=In Defense of Propositionalism about Evidence|an=2011|pagini=226–232|editură=Oxford University Press|doi=10.1093/acprof:oso/9780199563500.003.0015|isbn=978-0-19-172868-6|url-capitol=https://oxford.universitypressscholarship.com/view/10.1093/acprof:oso/9780199563500.001.0001/acprof-9780199563500-chapter-15}}</ref> O stare mentală este propozițională dacă este orientată către un conținut propozițional, exprimată de verbe precum „a crede” în structuri de tipul „Robert crede că magazinul vinde lapte”.<ref>{{Citat web|url=https://www.britannica.com/topic/philosophy-of-mind/Propositional-attitudes|titlu=Philosophy of mind - Propositional attitudes|accessdate=2 April 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20200719083018/https://www.britannica.com/topic/philosophy-of-mind/Propositional-attitudes|lucrare=Encyclopedia Britannica|limbă=en|archivedate=19 July 2020}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.rep.routledge.com/articles/thematic/propositional-attitudes/v-1|nume=Oppy|titlu=Propositional attitudes|accessdate=2 April 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210304193042/https://www.rep.routledge.com/articles/thematic/propositional-attitudes/v-1|first1=Graham|lucrare=www.rep.routledge.com|limbă=en|archivedate=4 March 2021}}</ref> O astfel de viziune neagă că impresiile senzoriale pot fi dovezi, deși acestea sunt adesea considerate astfel.<ref name="DiFate"/><ref name="Huemer"/> Propoziționalismul este uneori combinat cu ideea că doar credințele față de propozițiile adevărate constituie dovezi.<ref name="Williamson" /> Împotriva acestei poziții, s-a argumentat că dovezile pot fi înșelătoare și totuși pot fi considerate dovezi.<ref name="Conee"/> <ref name="Kelly"/>

Această abordare este adesea combinată cu ideea că dovezile, propoziționale sau de alt tip, determină [[Raționalitate|raționalitatea]] credințelor noastre.<ref name="Kelly"/><ref name="DiFate"/> Totuși, este posibil să fie rațional să ai o credință falsă<ref>{{Citat revistă|nume=Audi|prenume=Robert|dată=2003|titlu=Précis of the Architecture of Reason|url=https://philpapers.org/rec/AUDPOT|journal=Philosophy and Phenomenological Research|volum=67|număr=1|pagini=177–180|doi=10.1111/j.1933-1592.2003.tb00031.x}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Audi|prenume=Robert|dată=9 March 2002|titlu=The Architecture of Reason: The Structure and Substance of Rationality|url=https://ndpr.nd.edu/reviews/the-architecture-of-reason-the-structure-and-substance-of-rationality/|language=en|access-date=15 June 2021}}</ref> atunci când dovezile disponibile sunt înșelătoare. De exemplu, în [[Matrix|filmul Matrix]], Neo avea motive să creadă că trăia în secolul al XX-lea datorită dovezilor aparent clare, deși acestea erau parte dintr-o realitate simulată. Raționalitatea ne cere nu doar să credem dacă avem dovezi decisive pentru, ci și să nu credem atunci când avem dovezi împotrivă și să suspendăm credința când ne lipsesc dovezile clare.<ref name="Kelly" /><ref name="DiFate" /><ref name="Conee"/>

=== În fenomenologie ===
În fenomenologie, „dovadă” se referă specific la cunoașterea intuitivă sau „datul de sine” ({{Lang|de|selbst-gegeben}}).<ref name="Husserl">{{Citat web|url=https://www.textlog.de/husserl-evidenz-selbstgegebenheit-abwandlungen.html|nume=Husserl|titlu=Cartesianische Meditationen: § 24. Evidenz als Selbstgegebenheit und ihre Abwandlungen|first1=Edmund|lucrare=www.textlog.de}}</ref> Acest concept contrastează cu intențiile goale, în care cineva își formează o opinie fără o prezentare intuitivă.<ref>{{Citat web|url=https://www.schwabeonline.ch/schwabe-xaveropp/elibrary/start.xav?start=%2F%2F*%5B%40attr_id%3D%27verw.leerintention%27%20and%20%40outline_id%3D%27hwph_verw.leerintention%27%5D|nume=Janssen|titlu=Historisches Wörterbuch der Philosophie online: Leerintention|accessdate=2021-10-03|first1=Paul|lucrare=Schwabe online}}</ref> Dovezile sunt astfel legate de ideea că constituie un acces imediat la adevăr.<ref>{{Citat web|url=https://www.schwabeonline.ch/schwabe-xaveropp/elibrary/start.xav?start=%2F%2F*%5B%40attr_id%3D%27verw.selbstgebung.selbstgegebenheit%27%20and%20%40outline_id%3D%27hwph_verw.selbstgebung.selbstgegebenheit%27%5D|nume=Ströker|titlu=Historisches Wörterbuch der Philosophie online: Selbstgebung, Selbstgegebenheit|accessdate=2021-10-03|first1=Elisabeth|lucrare=Schwabe online}}</ref> Fenomenul perceput evident garantează propriul adevăr și este, astfel, inatacabil. Această metodă fenomenologică își propune să asigure o bază epistemică solidă pentru filozofie, considerată aici o știință riguroasă.<ref name="Husserl" /><ref name="Brand"/> Această pretenție de certitudine absolută este criticată de oponenți, care argumentează că și cunoștințele bazate pe intuiție sunt imperfecte.<ref>{{Citat revistă|nume=Luckner|prenume=Andreas|dată=2010|titlu=Phanomenologien der Erfahrung|url=https://philpapers.org/rec/LUCPDE|journal=Philosophische Rundschau|volum=57|număr=1|pagini=70–83|doi=10.1628/003181510791058920}}</ref><ref>{{Citat carte|prenume=Edmund|nume=Husserl|titlu=Philosophie Als Strenge Wissenschaft|dată=1965|editură=Felix Meiner Verlag|url=https://philpapers.org/rec/HUSPAS}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Diehl|prenume=Ulrich|dată=2005|titlu=Was Heißt "Philosophie Als Strenge Wissenschaft"?|url=https://philpapers.org/rec/DIEWHQ|journal=Wege zur Politischen Philosophie|pagini=199|publisher=Königshausen & Neumann}}</ref><ref name="Brand" /> De exemplu, printre fenomenologi există dezacorduri privind structurile de bază ale experienței.<ref>{{Citat revistă|nume=Noë|prenume=Alva|dată=2007|titlu=The Critique of Pure Phenomenology|url=https://philpapers.org/rec/NOTCO|journal=Phenomenology and the Cognitive Sciences|volum=6|număr=1–2|pagini=231–245|doi=10.1007/s11097-006-9043-x}}</ref>

=== În filozofia științei ===
În știință, dovada este ceea ce ''[[Metodă științifică|confirmă]]'' sau in''firmă'' [[Ipoteză|ipotezele științifice]].<ref name="DiFate"/><ref name="Kelly"/> Confirmarea se referă la măsurători sau observații care sprijină o teorie,<ref name="Crupi"/> cum ar fi orbitarea „anormală” a lui Mercur, care susține teoria relativității generale a lui Einstein Măsurătorile orbitei „anomale” a lui Mercur, de exemplu, sunt considerate ca dovezi care confirmă teoria relativității generale a lui Einstein.<ref name="Kelly" /> Dovezile științifice trebuie să fie publice și necontroversate, astfel încât susținătorii teoriilor concurente să fie de acord asupra lor. Aceste cerințe sugerează că dovezile științifice nu sunt stări mentale private, ci fenomene publice observabile.<ref name="Kelly" /><ref name="Gage"/>

Se susține că dovezile preced ipotezele, fie în mod temporal, fie epistemic. Posibilitatea ca ideea noastră despre dovezi să se schimbe fără a modifica semnificațiile teoretice sugerează că prioritatea dovezilor poate fi epistemică, și nu doar semantică sau temporală.<ref name="Kelly"/>

O problemă centrală a dovezilor științifice este [[Subdeterminare|subdeterminarea]], adică faptul că ele pot susține în mod egal teorii diferite.<ref name="Stanford">{{Citat web|url=https://plato.stanford.edu/entries/scientific-underdetermination/|nume=Stanford|titlu=Underdetermination of Scientific Theory|publisher=Metaphysics Research Lab, Stanford University|date=2017|accessdate=15 June 2021|first1=Kyle|lucrare=The Stanford Encyclopedia of Philosophy}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.britannica.com/topic/philosophy-of-science/Underdetermination|titlu=Philosophy of science - Underdetermination|accessdate=15 June 2021|lucrare=Encyclopedia Britannica|limbă=en}}</ref> În cazul gravitației, de exemplu, dovezile empirice ale gravitației funcționează pentru ambele teorii ale lui Newton și Einstein. Totuși, acumularea treptată de dovezi poate conduce la un consens științific, caracteristic științelor în contrast cu alte domenii.<ref name="Kelly"/><ref>{{Cite thesis|degree=PhD thesis|last=Lee|first=James Soo|date=August 2017|title=A Metaphysician's User Guide: The Epistemology of Metaphysics|publisher=[[Syracuse University]]}}</ref>

[[Încărcătură de teorie|Încărcarea teoretică]] a dovezilor,<ref name="Kelly"/><ref>{{Citat carte|nume=Andersen|prenume=Hanne|nume2=Green|prenume2=Sara|titlu=Encyclopedia of Systems Biology|dată=2013|editură=Springer|isbn=978-1-4419-9863-7|pagini=2165–2167|url=https://link.springer.com/referenceworkentry/10.1007%2F978-1-4419-9863-7_86|limbă=en|capitol=Theory-Ladenness|doi=10.1007/978-1-4419-9863-7_86}}</ref> unde măsurătorile depind de ipoteze adiționale, poate submina rolul de arbitru neutru al dovezilor, împiedicând consensul dacă părțile diferite nu sunt de acord asupra semnificației dovezilor.<ref>{{Citat web|url=https://plato.stanford.edu/entries/science-theory-observation/|nume=Boyd|titlu=Theory and Observation in Science|publisher=Metaphysics Research Lab, Stanford University|date=2021|accessdate=15 June 2021|first1=Nora Mills|last2=Bogen|first2=James|lucrare=The Stanford Encyclopedia of Philosophy}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://plato.stanford.edu/entries/incommensurability/|nume=Oberheim|titlu=The Incommensurability of Scientific Theories: 2.2.2 Conceptual replacement and theory-ladenness of observation: Ludwik Fleck|publisher=Metaphysics Research Lab, Stanford University|date=2018|accessdate=15 June 2021|first1=Eric|last2=Hoyningen-Huene|first2=Paul|lucrare=The Stanford Encyclopedia of Philosophy}}</ref><ref name="Kelly" /><ref>{{Citat web|url=https://plato.stanford.edu/entries/scientific-objectivity/|nume=Reiss|titlu=Scientific Objectivity|publisher=Metaphysics Research Lab, Stanford University|date=2020|accessdate=15 June 2021|first1=Julian|last2=Sprenger|first2=Jan|lucrare=The Stanford Encyclopedia of Philosophy}}</ref>

== Natura raportului probatoriu ==
[[Filosofie|Filozofii]] din secolul al XX-lea au început să investigheze „relația probatorie” – relația dintre dovezi și propoziția pe care acestea o susțin.<ref name="Deborah"/> Problema naturii acestei relații privește întrebarea despre ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca o dovadă să justifice o credință sau să confirme o ipoteză.<ref name="Crupi"/> Printre teoriile importante se numără abordarea probabilistică, ''[[Model ipotetico-deductiv|ipotetico-deductivismul]]'' și abordarea instanței pozitive.<ref name="DiFate"/><ref name="Dogan">{{Citat revistă|nume=Dogan|prenume=Aysel|dată=2005|titlu=Confirmation of Scientific Hypotheses as Relations|url=https://philpapers.org/rec/DOGCOS|journal=Journal for General Philosophy of Science|volum=36|număr=2|pagini=243–259|doi=10.1007/s10838-006-1065-0}}</ref>

''Abordările probabiliste'', cunoscute și sub numele de [[Epistemologia bayesiană|teoria confirmării bayesiene]], explică relația probatorie prin intermediul probabilităților. Acestea susțin că este suficient ca existența dovezilor să crească probabilitatea ca ipoteza să fie adevărată, exprimată matematic prin <math>P(H \mid E) > P(H)</math>.<ref>{{Citat web|url=https://plato.stanford.edu/entries/epistemology-bayesian/|nume=Talbott|titlu=Bayesian Epistemology|publisher=Metaphysics Research Lab, Stanford University|date=2016|accessdate=14 June 2021|first1=William|lucrare=The Stanford Encyclopedia of Philosophy}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Franklin|prenume=James|dată=2011|titlu=The objective Bayesian conceptualisation of proof and reference class problems|url=http://www8.austlii.edu.au/cgi-bin/viewdoc/au/journals/SydLawRw/2011/23.html|journal=Sydney Law Review|volum=33|număr=|pagini=545–561|doi=|access-date=30 June 2021}}</ref> Cu alte cuvinte, o dovadă E confirmă o ipoteză H dacă probabilitatea condiționată a ipotezei, având în vedere dovada, este mai mare decât probabilitatea necondiționată a ipotezei.<ref name="Huber">{{Citat web|url=https://iep.utm.edu/conf-ind/|nume=Huber|titlu=Confirmation and Induction|accessdate=6 March 2021|first1=Franz|lucrare=Internet Encyclopedia of Philosophy}}</ref> De exemplu, fumul E poate indica un incendiu H, întrucât acestea apar frecvent împreună, crescând probabilitatea existenței unui incendiu. Astfel, dovezile devin similare cu un indicator sau simptom al adevărului ipotezei.<ref name="Conee"/> Totuși, această abordare a fost criticată ca fiind prea permisivă, deoarece permite generalizări accidentale ca dovezi. De exemplu, găsirea unui nichel într-un buzunar crește probabilitatea ipotezei „Toate monedele din buzunarele mele sunt nichel”. Însă, după {{Ill-wd|Q449089|3=Alvin Goldman}}, acest lucru nu ar trebui considerat o dovadă, deoarece nu există o legătură relevantă între acest nichel și restul monedelor.<ref name="Kelly"/>

''[[Model ipotetico-deductiv|Ipotetico-deductivismul]]'' este o abordare neprobabilistică, ce caracterizează relația probatorie prin consecințele deductive ale ipotezei. Din această perspectivă, „dovada pentru o ipoteză este o consecință [[Observare|observațională]] adevărată a acelei ipoteze”.<ref name="DiFate"/><ref name="Crupi"/><ref>{{Citat web|url=https://www.oxfordreference.com/view/10.1093/oi/authority.20110803095954755|titlu=hypothetico-deductive method|accessdate=15 June 2021|lucrare=Oxford Reference|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.britannica.com/science/hypothetico-deductive-method|titlu=hypothetico-deductive method|accessdate=15 June 2021|lucrare=Encyclopedia Britannica|limbă=en}}</ref> Totuși, ipotezele conțin adesea puține informații și au, astfel, puține sau chiar deloc consecințe observaționale deductive. În plus, ipotezele auxiliare trebuie incluse, ceea ce transformă relația probatorie într-o relație triadică între dovezi, ipoteză și ipoteze auxiliare.<ref name="Crupi" /><ref name="Folde">{{Citat revistă|nume=Folde|prenume=Christian|dată=2016-03-01|titlu=Interpretation and the Hypothetico-Deductive Method: A Dilemma|url=https://www.degruyter.com/document/doi/10.1515/jlt-2016-0003/html|journal=Journal of Literary Theory|volum=10|număr=1|pagini=58–82|language=en|issn=1862-8990|doi=10.1515/jlt-2016-0003}}</ref> Aceasta înseamnă că dacă un lucru este dovadă pentru o ipoteză depinde de ipotezele auxiliare pe careAceastă abordare este frecvent întâlnită în practica științifică, unde oamenii de știință încearcă să confirme sau infirme teorii prin dovezi experimentale. Totuși, această abordare întâmpină dificultăți în distingerea între cazurile relevante și irelevante.<ref name="Folde" /> Dacă fumul este o dovadă pentru ipoteza „există un incendiu”, el ar fi o dovadă și pentru conjuncții ce includ această ipoteză, de exemplu, „există un incendiu și Socrate a fost înțelept”.<ref name="Crupi" /><ref name="DiFate" />

'''Abordarea instanței pozitive''' sugerează că o propoziție observațională este o dovadă pentru o ipoteză universală doar dacă descrie o instanță pozitivă a acesteia.<ref name="Dogan"/><ref>{{Citat revistă|nume=Culler|prenume=Madison|dată=1995|titlu=Beyond Bootstrapping: A New Account of Evidential Relevance|url=https://philpapers.org/rec/CULBBA|journal=Philosophy of Science|volum=62|număr=4|pagini=561–579|doi=10.1086/289886}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Stemmer|prenume=Nathan|dată=1981|titlu=The Objective Confirmation of Hypotheses|url=https://philpapers.org/rec/STETOC-3|journal=Canadian Journal of Philosophy|volum=11|număr=3|pagini=395–404|doi=10.1080/00455091.1981.10716311}}</ref> De exemplu, observația „această lebădă este albă” sprijină ipoteza „toate lebedele sunt albe”. Această abordare se bazează pe [[logică de ordinul întâi|logica de ordinul întâi]]: o propoziție este dovadă pentru o ipoteză dacă implică „dezvoltarea ipotezei”.<ref name="DiFate"/><ref name="Crupi"/> Totuși, această metodă presupune ca ipoteza și dovada să utilizeze același vocabular, ceea ce devine problematic în cazul obiectelor teoretice neobservabile, cum ar fi electronii sau corzile în fizică.<ref name="DiFate" /><ref name="Crupi" />

== Dovezi empirice (în știință) ==
În cercetarea științifică, dovezile sunt acumulate prin observații ale fenomenelor naturale sau [[Experiment|experimente]] într-un [[laborator]] realizate în condiții controlate. Oamenii de știință acordă atenție modului în care datele sunt generate și utilizate pentru [[Inferență statistică|inferențe statistice]].<ref name="Deborah"/> [[Dovadă științifică|Dovezile științifice]] sunt în general folosite pentru susținerea sau respingerea unei [[Ipoteză|ipoteze]].

Sarcina probei revine celui care face o afirmație controversată, inclusiv în știință, unde autorii articolelor își susțin descoperirile în fața colegilor. Când dovezile contrazic așteptările, ele și metodologia sunt examinate îndeaproape, și doar la final ipoteza este respinsă – proces numit „[[Respingere|infirmarea]] ipotezei”. Standardele pentru dovezi în știință sunt colectate pentru a evita [[Bias|prejudecățile]] și [[Dovezi anecdotice|dovezile anecdotice]].

== Lege ==
[[Fișier:Dublin_Castle_Gates_of_Fortitude_and_Justice_05.JPG|miniatura| Balanța văzută în reprezentările zeiței [[Iustitia|Iustitiei]] poate fi considerată ca reprezentând cântărirea dovezilor într-un proces legal.]]
În drept, producerea și prezentarea probelor depind mai întâi de stabilirea responsabilității cu privire la [[Sarcina legală a probei|sarcina probei]]. [[probe admisibile|Probele admisibile]] sunt cele pe care instanța le acceptă și le ia în considerare pentru a decide un caz. În acest sens, există două aspecte principale privind sarcina probei: persoana căreia îi revine sarcina și gradul de certitudine necesar în prezentarea probelor, care depinde atât de cantitatea, cât și de calitatea acestora. În general, în instanțele din țările occidentale, sarcina probei revine acuzării în cazurile penale și reclamantului în cazurile civile. În cazurile penale, se cere ca dovada să fie „dincolo de orice [[îndoială rezonabilă]]”, iar în cele civile, se solicită doar „[[preponderența dovezilor|preponderența probelor]]” sau ca afirmația să fie mai probabil adevărată decât falsă. Decizia privind îndeplinirea sarcinii probei este luată de un decident – fie juriul, fie judecătorul.

După stabilirea sarcinii probei, dovezile sunt colectate și ulterior prezentate în instanță.

=== Colecție ===
[[Fișier:FBI_Evidence_Response_Team.jpg|miniatura| O echipă de răspuns [[Biroul Federal de Investigații|FBI]] colectează dovezi prin pudrarea unei zone pentru amprente]]
Într-o investigație penală, scopul probelor este acela de a identifica responsabilul unui act [[Infracțiune|criminal]], concentrându-se pe conectarea probelor fizice și a mărturiilor la o anumită persoană.<ref name="Roscoe Granger 1840 p. 9">{{Citat carte|nume=Roscoe|prenume=H.|nume2=Granger|prenume2=T.C.|titlu=A Digest of the Law of Evidence in Criminal Cases|an=1840|url=https://archive.org/details/adigestlawevide01shargoog|data-accesării=March 11, 2020|pagină=[https://archive.org/details/adigestlawevide01shargoog/page/n47 9]}}</ref>

=== Prezentare ===
[[Lanț de custodie|Lanțul de custodie]] descrie traseul dovezilor fizice de la locul crimei sau arestării până în sala de judecată, iar acesta trebuie documentat riguros de toți cei care manipulează probele. În caz contrar, dacă lanțul de custodie este întrerupt, inculpatul poate solicita excluderea acestor probe ca fiind [[probe admisibile|inadmisibile]].

Prezentarea probelor în instanță este reglementată de reguli stricte, diferite de procedurile de colectare, și urmărește să demonstreze sau să infirme punctele în discuție. Ignorarea acestor reguli poate atrage consecințe legale. În drept, anumite politici permit sau impun excluderea probelor bazate pe preocupări legate de fiabilitate sau interes public. Probele prezentate la proces se încadrează în două categorii principale: mărturii (ce susțin verbal un fapt) și materiale probatorii (ce oferă suport vizual). În instanțele federale din SUA, probele sunt evaluate conform [[Regulile Federale de Evidență|Regulior Federale privind Dovezile]].<ref>{{Citat web|url=http://federalevidence.com/rules-of-evidence|titlu=Federal Rules of Evidence 2008|publisher=Federal Evidence Review|accessdate=18 July 2008|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100819114909/http://federalevidence.com/rules-of-evidence|archivedate=19 August 2010}}</ref> 

=== Sarcina probei ===
Sarcina probei este obligația unei părți de a prezenta suficiente dovezi pentru a schimba poziția inițială a decidentului. Această sarcină trebuie îndeplinită atât prin stabilirea probelor confirmatoare, cât și prin combaterea probelor părții adverse. Concluziile trase din probe sunt supuse criticii dacă sarcina probei nu este respectată.

Principalele considerente ale sarcinii probei sunt:
# Cine deține sarcina probei?
# Care este gradul de certitudine necesar pentru susținerea afirmației?

Gradul de certitudine depinde de natura cazului și de contextul specific, determinând cantitatea și calitatea probelor necesare pentru a satisface cerințele legale.

Într-un [[Drept procesual penal|proces penal]] din SUA, [[Procuror|acuzarea]] are sarcina probei, deoarece [[inculpat|inculpatul]] este [[Prezumția de nevinovăție|considerat nevinovat]] până la dovedirea vinovăției [[Îndoială rezonabilă|dincolo de orice îndoială rezonabilă]]. În [[procedură civilă|cazurile civile]], [[persoana vătămată|reclamantul]] trebuie să demonstreze că preponderența probelor este în favoarea sa. Alte standarde legale de probă includ „suspiciunea rezonabilă”, „cauza probabilă” (pentru [[Arest|arestare]]), „dovezi ''{{Ill-wd|Q837138|3=Prima facie}}”,'' „dovezi credibile”, „dovezi substanțiale” și „dovezi clare și convingătoare”.

În [[dezbatere|dezbaterile]] filozofice, sarcina probei revine, în mod obișnuit, părții care face o afirmație, poziția implicită fiind de neutralitate sau necredință. Într-o dezbatere formală, fiecare parte poartă sarcina probei pentru afirmațiile făcute, iar partea care susține o [[rezoluție (lege)|rezoluție]] va avea sarcina generală a probei în favoarea acesteia.

== Tipuri specifice de dovezi ==
* [[Dovezi digitale]]
* [[Experiență|Experiența personală]]
* [[Dovezi fizice]]
* [[Dovezi de relație]]
* [[Dovadă științifică|Dovezi științifice]]
* [[Mărturie|Dovezi testimoniale]]
* [[UDovezi de urmă|Dovezi de urmă]]

== Note ==
<references/>

== Vezi și ==
{{Div col|colwidth=25em}}
* [[Argument]]
* [[Credință]]
* [[Cea mai bună practică]]
* [[Empirism]]
* {{Ill-wd|Q65064978|3=Evidence packaging}}
* [[Evaluarea bazată pe dovezi]]
* [[Conservarea bazată pe dovezi]]
* [[Stomatologie bazată pe dovezi]]
* [[Design bazat pe dovezi]]
* [[Educație bazată pe dovezi]]
* [[Legislație bazată pe dovezi]]
* [[Bibliotecă și practica informației bazate pe dovezi]]
* [[Management bazat pe dovezi]]
* [[Etica medicală bazată pe dovezi]]
* [[Medicina bazată pe dovezi]]
* [[Asistență medicală bazată pe dovezi]]
* [[Farmacie bazată pe dovezi în țările în curs de dezvoltare]]
* [[Poliție bazată pe dovezi]]
* [[Politica bazată pe dovezi]]
* [[Practică bazată pe dovezi]]
* [[Procuratură bazată pe dovezi]]
* [[Toxicologie bazată pe dovezi]]
* [[Falsificabilitate]]
* [[Ierarhia dovezilor]]
* [[Pozitivism logic]]
* [[Dovada matematică]]
* [[Registrul național al programelor și practicilor bazate pe dovezi]]
* [[Elaborarea de politici bazate pe dovezi]]
* [[Dovada (adevăr)]]
* [[Rațiune]]
* [[Scepticism]]
* [[Teoria justificării]]
* [[Validitate (logică)]]{{Div col end}}

== Legături externe ==
{{Wikționar}}
{{cite SEP|url-id=evidence|title=Evidence}}
* {{Ill-wd|Q621977|3=ASTM}} E141 Practică standard pentru acceptarea dovezilor bazate pe rezultatele eșantionării probabilistice
* {{cite EB1911|wstitle=Evidence|short=x}}

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Concepte în epistemologie]]