Vizualizare sursă pentru „Densitate de energie”

{{Infocaseta Mărime fizică
|name=Densitate de energie
|unit=[[joule|J]]/[[metru|m]]<sup>3</sup>
|otherunits=J/L, W⋅h/L
|basequantities=m<sup>−1</sup>⋅kg⋅s<sup>−2</sup>
|derivations=''U'' = [[energie|''E'']]/[[volum|''V'']]
}}
În [[fizică]], '''densitatea de energie''' reprezintă cantitatea de [[energie]] stocată într-un sistem sau într-o regiune specifică a spațiului, raportată la unitatea [[Volum (geometrie)|de volum]]. Este important să nu se confunde cu ''[[energie specifică|energia specifică]]'' sau {{Em|densitatea de energie gravimetrică}}, care se referă la energia pe unitate de [[masă]].

Deși uneori se ia în considerare doar energia ''utilă'' sau extractibilă, ignorând energia inaccesibilă (precum energia [[masa invariantă|masei de repaus]]).<ref>{{Citat revistă|dată=2009-07-02|titlu=The Two Classes of SI Units and the SI Prefixes|url=http://physics.nist.gov/Pubs/SP811/sec04.html|journal=NIST Guide to the SI|access-date=2012-01-25}}</ref> Cu toate acestea, în contextul cosmologic și al altor teorii [[Teoria relativității generale|relativiste generale]], densitățile de energie considerate corespund elementelor [[Tensorul energie-impuls|tensorului energie-impuls]] și, prin urmare, includ atât energia de masă, cât și densitățile energetice asociate cu [[Presiune|presiunea]].

Energia pe unitate de volum are aceleași unități fizice ca presiunea și în multe situații este [[Sinonim|sinonimă]] cu aceasta. De exemplu, densitatea de energie a unui câmp magnetic poate fi exprimată și se comportă ca o presiune fizică. De asemenea, energia necesară pentru comprimarea unui gaz la un anumit volum poate fi determinată prin înmulțirea diferenței dintre presiunea gazului și presiunea externă cu variația de volum. Un [[gradient de presiune]] descrie [[Energie potențială|potențialul]] de a efectua [[lucru mecanic]] asupra mediului înconjurător prin conversia [[Energie internă|energiei interne]] în lucru mecanic până la atingerea echilibrului.

== Prezentare generală ==
Există diferite tipuri de energie stocate în materiale, iar eliberarea fiecărui tip de energie necesită un anumit tip de reacție. În ordinea mărimii tipice a energiei eliberate, aceste tipuri de reacții sunt: [[Energie nucleară|nucleară]], [[Energie chimică|chimică]], [[Electrochimie|electrochimică]] și [[Electricitate|electrică]].

[[Reacție nucleară|Reacțiile nucleare]] au loc în stele și centrale nucleare, ambele obținând energie din energia de legătură a nucleelor. [[Reacție chimică|Reacțiile chimice]] sunt utilizate de organisme pentru a obține energie din alimente și de automobile pentru a obține energie din benzină. Hidrocarburile lichide (combustibili precum benzina, motorina și kerosenul) reprezintă astăzi cea mai densă modalitate cunoscută de stocare și transport economic al energiei chimice la scară largă (1 kg de motorină arde cu oxigenul conținut în aproximativ 15 kg de aer). [[Electrochimie|Reacțiile electrochimice]] sunt utilizate de majoritatea dispozitivelor mobile, cum ar fi laptopurile și telefoanele mobile, pentru a elibera energie din baterii.

=== Tipuri de conținut de energie ===
Există mai multe tipuri de conținut de energie. Unul este cantitatea totală teoretică de [[lucru termodinamic]] care poate fi derivată dintr-un sistem, la o temperatură și presiune date impuse de mediul înconjurător. Aceasta se numește [[exergie]]. Altul este cantitatea teoretică de energie electrică care poate fi derivată din [[Reactiv|reactanți]] aflați la temperatura camerei și presiunea atmosferică. Aceasta este dată de variația [[Entalpie liberă|entalpiei libere]]. Această energie este adesea utilizată pentru a alimenta dispozitive electronice și electrocasnice. Dar ca sursă de [[căldură]] sau pentru utilizare într-un [[motor termic]], cantitatea relevantă este variația [[Entalpie|entalpiei]] standard sau puterea calorifică. 

Există două tipuri de putere calorifică:
* '''Puterea calorifică superioară (H<sub>s</sub>)''', sau puterea calorifică brută, include toată căldura degajată pe măsură ce produșii se răcesc la temperatura camerei și orice vapori de apă prezenți se condensează.
* '''Puterea calorifică inferioară (H<sub>i</sub>)''', sau puterea calorifică netă, nu include căldura care ar putea fi degajată prin condensarea vaporilor de apă și poate să nu includă căldura degajată la răcire până la temperatura camerei.

Pentru o consultare rapidă a valorilor H<sub>s</sub> și H<sub>i</sub> ale diverșilor combustibili, se recomandă consultarea tabelelor.<ref name="engineeringtoolbox">{{Citat web|url=https://www.engineeringtoolbox.com/fossil-fuels-energy-content-d_1298.html|titlu=Fossil and Alternative Fuels - Energy Content (2008).|publisher=Engineering ToolBox|accessdate=2018-10-08}}</ref>

== În aplicațiile de stocare a energiei și al combustibililor ==
[[Fișier:Energy_density.svg|miniatura|400x400px| Graficul densităților de energie selectate<ref name="fisher">{{Citat web|url=https://hypertextbook.com/facts/2003/JuliyaFisher.shtml|nume=Fisher|titlu=Energy density of coal|accessdate=2019-07-28|first1=Julia|editor-last=Elert|editor-first=Glenn|year=2003|lucrare=The Physics Factbook}}</ref>]]
În aplicațiile de [[stocarea energiei |stocare a energiei]], densitatea de energie corelează [[energie|energia]] dintr-un depozit de energie cu volumul instalației de stocare, de exemplu, rezervorul de [[combustibil]]. Cu cât densitatea de energie a combustibilului este mai mare, cu atât mai multă energie poate fi stocată sau transportată pentru același volum. Având în vedere înalta densitate de energie a benzinei, explorarea unor medii alternative pentru stocarea energiei necesare alimentării unei mașini, precum hidrogenul sau bateriile, este puternic limitată de densitatea de energie a mediului alternativ. De exemplu, aceeași masă de stocare cu ioni de litiu ar duce la o mașină cu doar 2% din autonomia echivalentului său pe benzină. Dacă sacrificarea autonomiei este nedorită, devine necesar să se transporte mult mai mult combustibil.

Densitatea de energie a unui combustibil pe unitate de masă se numește [[energie specifică]]. În general, un [[motor]] care utilizează acel combustibil va genera mai puțină [[energie cinetică]] din cauza ineficiențelor și [[Principiul al doilea al termodinamicii|principiului al doilea al termodinamicii]] — prin urmare, consumul specific de combustibil al unui motor va fi întotdeauna mai mare decât rata sa de producere a energiei cinetice.

Densitatea de energie diferă de [[randament]] (ieșire netă pe intrare) sau [[Energie integrata|energia încorporată]] (costurile de energie pentru producție, cum ar fi [[Industria energetică|recoltarea]], [[Rafinarie de ulei|rafinarea]], distribuirea și gestionarea [[Poluare|poluării]] toate utilizează energia). Utilizarea intensivă a energiei la scară largă afectează și este afectată de [[climă]], [[Deșeu radioactiv|depozitarea deșeurilor]] și de [[defrișare]].

Nici o metodă unică de stocare a energiei nu oferă cele mai bune valori pentru [[Raport putere-greutate|putere specifică]], [[energie specifică]] și densitate de energie. [[legea lui Peukert|Legea lui Peukert]] descrie modul în care cantitatea de energie utilă care poate fi obținută (pentru un acumulator plumb-acid) depinde de cât de repede este extrasă.

Se discută opțiuni alternative pentru stocarea energiei pentru a crește densitatea de energie și a reduce timpul de încărcare.<ref>{{Citat revistă|nume=Ionescu-Zanetti|nume2=et.|prenume=C.|prenume2=al.|dată=2005|titlu=Nanogap capacitors: Sensitivity to sample permittivity changes|journal=Journal of Applied Physics|volum=99|număr=2|pagini=024305–024305–5|bibcode=2006JAP....99b4305I|doi=10.1063/1.2161818}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Naoi|nume2=et.|prenume=K.|prenume2=al.|dată=2013|titlu=New generation "nanohybrid supercapacitor".|journal=Accounts of Chemical Research|volum=46|număr=5|pagini=1075–1083|pmid=22433167|doi=10.1021/ar200308h}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Hubler|nume2=Osuagwu|prenume=A.|prenume2=O.|dată=2010|titlu=Digital quantum batteries: Energy and information storage in nanovacuum tube arrays|journal=Complexity|volum=15|număr=5|pagini=NA|doi=10.1002/cplx.20306}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Lyon|nume2=et.|prenume=D.|prenume2=al.|dată=2013|titlu=Gap size dependence of the dielectric strength in nano vacuum gaps|journal={{Ill-wd|Q2556543|3=IEEE Transactions on Dielectrics and Electrical Insulation}}|volum=2|număr=4|pagini=1467–1471|doi=10.1109/TDEI.2013.6571470}}</ref>

Figura de mai sus prezintă densitatea de energie [[Gravimetrie|gravimetrică]] și [[Volum (geometrie)|volumetrică]] a unor combustibili și tehnologii de stocare (modificată din articolul [[benzină]]).

Unele valori pot să nu fie precise din cauza [[izomer|izomerilor]] sau a altor neregularități. Vezi [[Putere calorifică|P''utere calorifică'']] pentru un tabel complet al energiilor specifice ale combustibililor importanți.

În general, valorile densității pentru combustibilii chimici nu includ greutatea oxigenului necesar arderii. Greutățile atomice ale carbonului și oxigenului sunt similare, în timp ce hidrogenul este mult mai ușor. Cifrele sunt prezentate în acest fel pentru acei combustibili unde, în practică, aerul ar fi tras doar local în arzător. Acest lucru explică densitatea energetică aparent mai mică a materialelor care conțin propriul lor oxidant (cum ar fi praful de pușcă și TNT), unde masa oxidantului adaugă efectiv greutate și absoarbe o parte din energia de combustie pentru a disocia și elibera oxigen pentru continuarea reacției. Acest lucru explică, de asemenea, unele anomalii aparente, cum ar fi faptul că densitatea de energie a unui sandviș pare să fie mai mare decât cea a unui băț de dinamită.

== Lista densităților de energie a materialelor ==
{{Vezi și|Tabel de referință extins al densității de energie}}Următoarele conversii de unități pot fi utile atunci când se analizează datele din tabele: 3.6 [[Joule|MJ]] = 1 [[kilowatt-oră|kW⋅h]] ≈ 1,34 [[Cal putere oră|CP⋅h]]. Deoarece 1 J = 10<sup>−6</sup> MJ și 1 m<sup>3</sup> = 10<sup>3</sup> L, se împarte [[joule]]/[[Metru|m]]<sup>3</sup> la 10'''<sup>9</sup>''' pentru a obține [[Joule|MJ]]/[[Litru|L]] = GJ/m<sup>3</sup>. Se împarte MJ/L la 3,6 pentru a obține [[kilowatt-oră|kW⋅h]] /L.

=== În reacțiile chimice (oxidare) ===
{{See also|Conținutul de energie al biocombustibilului|Energie alimentară}}Cu excepția cazului în care se specifică altfel, valorile din următorul tabel sunt valorile [[Putere calorifică|calorifice inferioare]] pentru [[Ardere|combustia perfectă]], fără a se număra masa sau volumul oxidantului. Când este utilizat pentru producerea de electricitate într-o [[pilă de combustie]] sau pentru efectuarea de [[lucru mecanic]], este [[Entalpie liberă|entalpia liberă]] de reacție (Δ''G'') care stabilește limita teoretică superioară. Dacă <chem>H2O</chem> produs este vapori, aceasta este în general mai mare decât puterea calorifică inferioară, în timp ce dacă <chem>H2O</chem> produs este lichid, este în general mai mică decât puterea calorifică superioară. Dar în cazul cel mai relevant al hidrogenului, Δ''G'' este de 113 MJ/kg dacă se produce vapori de apă și de 118 MJ/kg dacă se produce apă lichidă, ambele fiind mai mici decât puterea calorifică inferioară (120 MJ/kg).<ref>{{Ill-wd|Q904273|3=CRC Handbook of Chemistry and Physics}}, 49th Edition, page D-42.</ref>
{| class="wikitable sortable defaultright col1left col6left"
|+Energie eliberată prin reacții chimice (oxidare)
!Material
! data-sort-type="number" |Energie specifică
(MJ/kg)
! data-sort-type="number" |Densitatea de energie
(MJ/L)
! data-sort-type="number" |Energie specifică
(W⋅h/kg)
! data-sort-type="number" |Densitatea de energie
(W⋅h/L)
!Comentariu
|-
|[[Hidrogen lichid]]
| data-sort-value="119.93" |141.86&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />119.93&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="8.491" |10.044&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />8.491&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="33,313.9" |<span style="display:none">39,405.6</span>39,405.6&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />33,313.9&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="2,358.6" |2,790.0&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />2,358.6&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
|Cifrele privind energia se aplică după reîncălzirea la 25 °C.
|-
|Hidrogen gazos (681&nbsp;atm, 69&nbsp;MPa, 25&nbsp;°C)
| data-sort-value="119.93" |141.86&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />119.93&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="4.500" |5.323&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />4.500&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="33,313.9" |<span style="display:none">39,405.6</span>39,405.6&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />33,313.9&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="1,250.0" |1,478.6&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />1,250.0&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
|Data din aceeași referință ca și pentru hidrogenul lichid.<ref name="H2" />
Rezervoarele de înaltă presiune cântăresc mult mai mult decât hidrogenul pe care îl pot conține. Hidrogenul poate reprezenta aproximativ 5,7% din masa totală,<ref name="GCCspecs">{{Citat web|url=http://www.greencarcongress.com/2014/11/20141118-mirai.html|nume=Mike Millikin|titlu=Toyota FCV Mirai launches in LA; initial TFCS specs; $57,500 or $499 lease; leaning on Prius analogy|publisher=Green Car Congress|date=2014-11-18|accessdate=2014-11-23}}</ref> ceea ce înseamnă că valoarea [[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]] este de doar 6,8 MJ pe kg de masă totală.

A se vedea nota de mai sus privind utilizarea în pilele de combustie.
|-
|[[Hidrogen|Hydrogen, gaz]] ({{Cvt|1|atm|kPa|1}}, 25&nbsp;°C)
| data-sort-value="119.93" |141.86&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />119.93&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="0.01005" |0.01188&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />0.01005&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="33,313.9" |<span style="display:none">39,405.6</span>39,405.6&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />33,313.9&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="2.8" |3.3&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />2.8&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
|<ref name="H2" />
|-
|[[Metan]] (101.3&nbsp;kPa, 15&nbsp;°C)
|55.6
| data-sort-value="0.0378" |0.0378
|15,444.5
|10.5
|
|-
|[[Gaz natural lichefiat|GNL]] (GN la −160&nbsp;°C)
| data-sort-value="53.6" |53.6<ref name="ngau" />
| data-sort-value="22.2" |22.2
|14,888.9
|6,166.7
|
|-
|GNC (GN comprimat la 247&nbsp;atm, 25&nbsp;MPa ≈ {{Val|3600|fmt=commas|u=psi}})
| data-sort-value="53.6" |53.6<ref name="ngau" />
| data-sort-value="9" |9
|14,888.9
|2,500.0
|
|-
|[[Gaz natural]]
| data-sort-value="53.6" |53.6<ref name="ngau">Envestra Limited. [http://www.natural-gas.com.au/about/references.html Natural Gas] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081010202138/http://www.natural-gas.com.au/about/references.html|date=2008-10-10}}. Retrieved 2008-10-05.</ref>
| data-sort-value="0.0364" |0.0364
|14,888.9
|10.1
|
|-
|[[Gaz petrolier lichefiat|GPL]] [[propan]]
|49.6
| data-sort-value="25.3" |25.3
|13,777.8
|7,027.8
|
|-
|[[Gaz petrolier lichefiat|GPL]] [[butan]]
|49.1
| data-sort-value="27.7" |27.7
|13,638.9
|7,694.5
|<ref name="IOR" />
|-
|[[Benzină]]
|46.4
| data-sort-value="34.2" |34.2
|12,888.9
|9,500.0
|<ref name="IOR" />
|-
|[[Polipropilenă]] plastic
| data-sort-value="46.4" |46.4<ref name="aquafoam" />
|41.7
|12,888.9
|11,583.3
|
|-
|[[Polietilenă]] plastic
| data-sort-value="46.3" |46.3<ref name="aquafoam">{{Citat web|url=http://www.aquafoam.com/papers/selection.pdf|nume=Paul A. Kittle, Ph.D.|titlu=Alternate daily cover materials and subtitle D – The selection technique|accessdate=2012-01-25|archiveurl=https://web.archive.org/web/20080527234629/http://www.aquafoam.com/papers/selection.pdf|archivedate=2008-05-27}}</ref>
|42.6
|12,861.1
|11,833.3
|
|-
| [[Păcură]] pentru uz casnic
|46.2
| data-sort-value="37.3" |37.3
|12,833.3
|10,361.1
|<ref name="IOR" />
|-
|[[Motorină]]
|45.6
| data-sort-value="38.6" |38.6
|12,666.7
|10,722.2
|<ref name="IOR" />
|-
|100LL Avgaz
| data-sort-value="44.0" |44.0<ref>{{Citat web|url=http://www-static.shell.com/static/aus/downloads/aviation/avgas_100ll_pds.pdf|titlu=537.pdf|date=June 1993|accessdate=2012-01-25|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110929062314/http://www-static.shell.com/static/aus/downloads/aviation/avgas_100ll_pds.pdf|archivedate=2011-09-29}}</ref>
|31.59
|12,222.2
|8,775.0
|
|-
|Combustibil pentru avioane (e.g. [[kerosen]])
| data-sort-value="42.8" |43<ref>{{Citat web|url=https://hypertextbook.com/facts/2003/EvelynGofman.shtml|nume=Gofman|titlu=Energy density of aviation fuel|accessdate=2019-07-28|first1=Evelyn|editor-last=Elert|editor-first=Glenn|year=2003|lucrare=The Physics Factbook}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.bp.com/liveassets/bp_internet/aviation/air_bp/STAGING/local_assets/downloads_pdfs/a/air_bp_products_handbook_04004_1.pdf|titlu=Handbook of Products|publisher=Air BP|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110608075828/http://www.bp.com/liveassets/bp_internet/aviation/air_bp/STAGING/local_assets/downloads_pdfs/a/air_bp_products_handbook_04004_1.pdf|pagini=11–13|archivedate=2011-06-08}}
</ref><ref>{{Citation|title=Characteristics of Petroleum Products Stored and Dispensed|url=http://ftp.nirb.ca/01-SCREENINGS/COMPLETED%20SCREENINGS/2016/16XN003-GN-CGS-Tank%20Farm%20Expansion/01-APPLICATION/160204-16XN003-Petroleum%20Products%20Strored%20and%20Dispensed-IA2E.pdf|page=132|archive-url=https://web.archive.org/web/20170116182103/http://ftp.nirb.ca/01-SCREENINGS/COMPLETED%20SCREENINGS/2016/16XN003-GN-CGS-Tank%20Farm%20Expansion/01-APPLICATION/160204-16XN003-Petroleum%20Products%20Strored%20and%20Dispensed-IA2E.pdf|publisher=Petroleum Products Division - GN|access-date=15 January 2017|archive-date=16 January 2017|url-status=dead}}</ref>
|35
|11,944.4
|9,722.2
|Motor de aeronavă
|-
|Gazohol E10 (10% etanol 90% benzină în volum)
|43.54
| data-sort-value="33.18" |33.18
|12,094.5
|9,216.7
|
|-
|[[Litiu]]
|43.1
|23.0
|11,972.2
|6,388.9
|
|-
|Ulei [[biodiesel]] (ulei vegetal)
|42.20
| data-sort-value="33" |33
|11,722.2
|9,166.7
|
|-
|DMF (2,5-dimetilfuran)
| data-sort-value="42" |42<ref>{{Citat revistă|nume=Román-Leshkov|nume2=Barrett|nume3=Liu|nume4=Dumesic|prenume=Yuriy|prenume2=Christopher J.|prenume3=Zhen Y.|prenume4=James A.|dată=21 June 2007|titlu=Production of dimethylfuran for liquid fuels from biomass-derived carbohydrates|journal=[[Nature (journal)|Nature]]|volum=447|număr=7147|pagini=982–985|pmid=17581580|bibcode=2007Natur.447..982R|doi=10.1038/nature05923}}</ref>
|37.8
|11,666.7
|10,500.0
|{{Clarificare|need a quote from the cite containing "42" and "37.8" or equivalent in W⋅h/kg and W⋅h/L|date=February 2009}}
|-
|[[Parafină]]
|42<ref>{{Citat revistă|nume=Wiener|prenume=Harry|dată=January 1947|titlu=Structural Determination of Paraffin Boiling Points|url=https://pubs.acs.org/doi/pdf/10.1021/ja01193a005|journal=Journal of the American Chemical Society|volum=69|număr=1|pagini=17–20|issn=0002-7863|pmid=20291038|doi=10.1021/ja01193a005}}</ref>
| data-sort-value="37.8" |37.8
| data-sort-value="11700" |11,700
| data-sort-value="10500" |10,500
|
|-
|[[Petrol]] ([[Tonă Echivalent Petrol|tonă echivalent petrol]])
|41.868
| data-sort-value="37" |37<ref name="ngau" />
|11,630
|10,278
|
|-
|[[Polistiren]] plastic
| data-sort-value="41.4" |41.4<ref name="aquafoam" />
|43.5
|11,500.0
|12,083.3
|
|-
|[[Acid gras]]
|38
| data-sort-value="35" |35
|10,555.6
|9,722.2
|Metabolismul în corpul omenesc (22% eficiență)<ref name="JLE5">{{Citat web|url=http://www.ebikes.ca/documents/Ebike_Energy.pdf|nume=Justin Lemire-Elmore|titlu=The Energy Cost of Electric and Human-Powered Bicycles|date=2004-04-13|accessdate=2009-02-26|pagină=5|quote=properly trained athlete will have efficiencies of 22 to 26%}}</ref>
|-
|Butanol
|36.6
|29.2
|10,166.7
|8,111.1
|
|-
|Gazohol E85 (85% etanol 15% benzină în volum)
|33.1
| data-sort-value="25.65" |25.65{{Necesită citare}}
|9,194.5
|7,125.0
|
|-
|[[Grafit]]
|32.7
|72.9
|9,083.3
|20,250.0
|
|-
|[[Cărbune]], [[antracit]]
| data-sort-value="26" |26–33
| data-sort-value="34" |34–43
| data-sort-value="7222.2" |7,222.2–9,166.7
| data-sort-value="9444.5" |9,444.5–11,944.5
|Cifrele reprezintă combustia perfectă, fără a lua în considerare oxidantul, dar eficiența conversiei în energie electrică este de ≈36%.<ref name="fisher" />
|-
|[[Siliciu]]
|32.6
|75.9
| data-sort-value="9056" |9,056
| data-sort-value="21080" |21,080
|A se vedea Tabelul 1 <ref>{{Citat web|url=https://www.dbresearch.com/PROD/DBR_INTERNET_EN-PROD/PROD0000000000079095.pdf|titlu=Silicon as an intermediary between renewable energy and hydrogen|publisher=Deutsche Bank Research|accessdate=16 November 2016|archiveurl=https://web.archive.org/web/20081116161500/https://www.dbresearch.com/PROD/DBR_INTERNET_EN-PROD/PROD0000000000079095.pdf|pagini=5|archivedate=2008-11-16}}</ref>
|-
|[[Aluminiu]]
|31.0
|83.8
|8,611.1
|23,277.8
|
|-
|[[Etanol]]
|30
|24
|8,333.3
|6,666.7
|
|-
|[[Dimetil eter|DME]]
| data-sort-value="28.4" |31.7&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />28.4&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="19.03" |21.24&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />19.03&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="7,888.9" |<span style="display:none">8,805.6</span>8,805.6&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />7,888.9&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
| data-sort-value="5,286.1" |5,900.0&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>s</sub>]])<br /><br />5,286.1&nbsp;([[Putere calorifică|H<sub>i</sub>]])
|<ref name="DME1">{{Citat web|url=https://www.efcf.com/reports/E05.pdf|nume=Bossel|titlu=The Physics of the Hydrogen Economy|publisher=European Fuel Cell News|date=July 2003|accessdate=2019-04-06|archiveurl=https://web.archive.org/web/20060319173951/https://www.efcf.com/reports/E05.pdf|first1=Ulf|quote=The Higher Heating Values are 22.7, 29.7 or 31.7 MJ/kg for methanol, ethanol and DME, respectively, while gasoline contains about 45 MJ per kg.|archivedate=2006-03-19}}</ref><ref name="DME2">{{Citat web|url=http://www.etipbioenergy.eu/images/dme-fact-sheet.pdf|titlu=Dimethyl Ether (DME)|date=2013-11-18|accessdate=2019-04-06|lucrare=European Biofuels Technology Platform|archive-date=2019-07-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20190713132837/http://www.etipbioenergy.eu/images/dme-fact-sheet.pdf|dead-url=yes}} DME density and lower heating value were obtained from the table on the first page.</ref>
|-
|[[Poliester]] plastic
| data-sort-value="26.0" |26.0<ref name="aquafoam" />
|35.6
|7,222.2
|9,888.9
|
|-
|[[Magneziu]]
|24.7
|43.0
|6,861.1
|11,944.5
|
|-
|[[Fosfor]] (alb)
| data-sort-value="24.30" |24.30
| data-sort-value="44.30" |44.30
| data-sort-value="6750" |6,750
| data-sort-value="12310" |12,310
|<ref>{{Citat carte|nume=Green Don|nume2=Perry Robert|titlu=Perry's chemical engineers' handbook|dată=2008|editură=McGraw-Hill|locul-publicării=New York|isbn=9780071422949|ediție=8th}}</ref>
|-
|[[Cărbune]], [[bitum]]
| data-sort-value="24" |24–35
| data-sort-value="26" |26–49
| data-sort-value="6666.7" |6,666.7–9,722.2
| data-sort-value="7222.2" |7,222.2–13,611.1
|<ref name="fisher" />
|-
|PET (impur)
| data-sort-value="23.5" |23.5<ref>{{Citat web|url=http://www.payne-worldwide.com/documents/cms/Elite_bloc_msds.pdf|titlu=Elite_bloc.indd|accessdate=2010-05-07|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110715061924/http://www.payne-worldwide.com/documents/cms/Elite_bloc_msds.pdf|archivedate=2011-07-15}}</ref>
| data-sort-value="32.4" |< ~32.4
|6,527.8
| data-sort-value="9000" |< ~9000
|
|-
|[[Metanol]]
|19.7
|15.6
|5,472.2
|4,333.3
|
|-
|[[Titan]]
| data-sort-value="19.74" |19.74
| data-sort-value="88.93" |88.93
| data-sort-value="5480" |5,480
| data-sort-value="24700" |24,700
|ars la [[dioxid de titan]]
|-
|[[Hidrazină]] (transformată prin ardere în N<sub>2</sub>+H<sub>2</sub>O)
|19.5
|19.3
|5,416.7
|5,361.1
|
|-
| [[Amoniac]] lichid (transformat prin ardere în N<sub>2</sub>+H<sub>2</sub>O)
|18.6
|11.5
|5,166.7
|3,194.5
|
|-
|[[Potasiu]]
|18.6
|16.5
|5,160
|4,600
|ars la [[oxid de potasiu]] uscat
|-
|[[Policlorură de vinil|PV]] plastic ([[Policlorură de vinil|toxicitate prin ardere necorespunzătoare]])
| data-sort-value="18.0" |18.0<ref name="aquafoam" />
|25.2
|5,000.0
|7,000.0
|{{Clarificare|date=October 2008}}
|-
|Lemn
|18.0
|
|5,000.0
|
|<ref>{{Citat web|url=http://www.woodgas.com/fuel_densities.htm|titlu=Biomass Energy Foundation: Fuel Densities|publisher=Woodgas.com|accessdate=2010-05-07|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100110042311/http://www.woodgas.com/fuel_densities.htm|archivedate=2010-01-10}}</ref>
|-
|[[Turbă]] - cărbune
|17.7
|
|4,916.7
|
|<ref>{{Citat web|url=http://www.bnm.ie/files/20061124040716_peat_for_energy.pdf|titlu=Bord na Mona, Peat for Energy|publisher=Bnm.ie|accessdate=2012-01-25|archiveurl=https://web.archive.org/web/20071119083231/http://www.bnm.ie/files/20061124040716_peat_for_energy.pdf|archivedate=2007-11-19}}</ref>
|-
|Zaharuri, carbohidrați și proteine
|17
| data-sort-value="26.2" |26.2&nbsp;([[glucoză]])
|4,722.2
|7,277.8
|Metabolismul în corpul omenesc (22% eficiență)<ref>{{Citat web|url=http://www.ebikes.ca/documents/Ebike_Energy.pdf|nume=Justin Lemire-elmore|titlu=The Energy Cost of Electric and Human-Powered Bicycle|date=April 13, 2004|accessdate=2012-01-25}}</ref>{{Necesită citare}}
|-
|[[Calciu]]
|15.9
|24.6
|4,416.7
|6,833.3
|{{Necesită citare}}
|-
|[[Glucoză]]
|15.55
|23.9
|4,319.5
|6,638.9
|
|-
| [[Baligă]] uscată și balegă de cămilă
| data-sort-value="15.5" |15.5<ref>{{Citat web|url=http://www.davdata.nl/math/energy.html|titlu=energy buffers|publisher=Home.hccnet.nl|accessdate=2010-05-07}}</ref>
|
|4,305.6
|
|
|-
|[[Cărbune]], [[lignit]]
| data-sort-value="10" |10–20
|
|2,777.8–5,555.6
|
|{{Necesită citare}}
|-
|[[Sodiu]]
|13.3
|12.8
|3,694.5
|3,555.6
|ars la [[hidroxid de sodiu]] uscat
|-
|[[Turbă]]
|12.8
|
|3,555.6
|
|
|-
|[[Nitrometan]]
|11.3
|12.85
|3,138.9
|3,570
|
|-
|[[Mangan]]
|9.46
|68.2
|2,630
|18,900
|ars la [[Oxid de mangan (IV)|oxid de mangan]]
|-
|[[Sulf]]
|9.23
|19.11
|2,563.9
|5,308.3
|ars la [[dioxid de sulf]]<ref name="Wignall">Anne Wignall and Terry Wales. [http://www.wignallandwales.co.nz/Chem-12-WB/Sample-chapter.pdf Chemistry 12 Workbook, page 138] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110913164216/http://www.wignallandwales.co.nz/Chem-12-WB/Sample-chapter.pdf|date=2011-09-13}}. Pearson Education NZ {{ISBN|978-0-582-54974-6}}</ref>
|-
|[[Sodiu]]
|9.1
|8.8
|2,527.8
|2,444.5
|ars la [[oxid de sodiu]] uscat
|-
|[[Acumulator litiu-aer]]
|9.0<ref>{{Citat revistă|nume=Mitchell|nume2=Gallant|nume3=Thompson|nume4=Shao-Horn|prenume=Robert R.|prenume2=Betar M.|prenume3=Carl V.|prenume4=Yang|legătură-autor4=Yang Shao-Horn|an=2011|titlu=All-carbon-nanofiber electrodes for high-energy rechargeable Li–O2 batteries|journal=Energy & Environmental Science|volum=4|număr=8|pagini=2952–2958|doi=10.1039/C1EE01496J}}</ref>
|
|2,500.0
|
|Descărcare electrică controlată
|-
|[[Gunoi menajer]]
| data-sort-value="8.0" |8.0
|
|2,222.2
|
|
|-
|[[Fier]]
|7.4
|57.7
|2052.9
|16004.1
|ars la [[Oxid de fier (III)|oxid de fier(III)]]
|-
|[[Fier]]
|6.7
|52.2
|1858.3
|14487.2
|ars la oxid de fier (II,III)<ref name=":6" />
|-
|[[Zinc]]
|5.3
|38.0
|1,472.2
|10,555.6
|
|-
|[[Politetrafluoroetilenă|Teflon]] plastic
|5.1
|11.2
|1,416.7
|3,111.1
|toxic prin ardere, dar ignifug
|-
|[[Fier]]
|4.9
|38.2
|1,361.1
|10,611.1
|ars la [[Oxid de fier (II)|oxid de fier(II)]]<ref name=":6" />
|-
|[[Praf de pușcă]]
| data-sort-value="8" |4.7–11.3<ref>{{Citat carte|nume=Lu|prenume=Gui-e|nume2=Chang|prenume2=Wen-ping|nume3=Jiang|prenume3=Jin-yong|nume4=Du|prenume4=Shi-guo|titlu=2011 International Conference on Materials for Renewable Energy & Environment|capitol=Study on the energy density of gunpowder heat source|pagini=1185–1187|dată=May 2011|doi=10.1109/ICMREE.2011.5930549|editură=[[Institutul Inginerilor Electrotehnicieni și Electroniști|IEEE]]|isbn=978-1-61284-749-8}}</ref>
| data-sort-value="9.4" |5.9–12.9
|
| data-sort-value="2600" |1,600–3,580
|
|-
|[[Trinitrotoluen|TNT]]
|4.184
|6.92
| data-sort-value="1162" |1,162
| data-sort-value="1920" |1,920
|
|-
|[[Bariu]]
|3.99
|14.0
| data-sort-value="1110" |1,110
| data-sort-value="3890" |3,890
|ars la dioxid de bariu
|-
|[[ANFO]]
|3.7
|
|1,027.8
|
|
|}

=== În reacțiile nucleare ===
{| class="wikitable sortable defaultright col1left col6left"
|+Energia eliberată de reacțiile nucleare
!Material
! data-sort-type="number" |Energie specifică
(MJ/kg)
! data-sort-type="number" |Densitate de energie<br /><br />(MJ/L)
! data-sort-type="number" |Energie specifică<br /><br />(W⋅h/kg)
! data-sort-type="number" |ate de energie<br /><br />(W⋅h/L)
!Comentariu
|-
|[[Antimaterie]]
|89,875,517,874 ≈ 90 PJ/kg
|Depinde de densitatea formei antimateriei.
|24,965,421,631,578 ≈ 25&nbsp;TW⋅h/kg
|Depinde de densitatea formei antimateriei.
|Anihilare, numărând atât masa de antimaterie consumată, cât și masa de materie obișnuită
|-
|[[Hidrogen]] (fuziune)
| data-sort-value="639,780,320" |639,780,320 dar cel puțin 2% din această valoare este pierdută din cauza [[Neutrin|neutrinilor]].
|Depinde de condiții
| data-sort-value="177,716,755,600" |177,716,755,600
|Depinde de condiții
|Reacție 4H→<sup>4</sup>He
|-
|[[Deuteriu]] (fuziune)<br /><br />
| data-sort-value="571,182,758" |571,182,758<ref>Calculated from fractional mass loss times c squared. {{Citat revistă|nume=Ball|prenume=Justin|an=2019|titlu=Maximizing specific energy by breeding deuterium|journal=Nuclear Fusion|volum=59|număr=10|pagini=106043|bibcode=2019NucFu..59j6043B|doi=10.1088/1741-4326/ab394c}}</ref>
|Depinde de condiții
| data-sort-value="158,661,876,600" |158,661,876,600
|Depinde de condiții
|Schema de fuziune propusă pentru D+D→<sup>4</sup>He, prin combinarea D+D→T+H, T+D→<sup>4</sup>He+n, n+H→D and D+D→<sup>3</sup>He+n, <sup>3</sup>He+D→<sup>4</sup>He+H, n+H→D
|-
|[[Deuteriu]]+[[tritiu]] (fuziune)
| data-sort-value="337,387,388" |337,387,388<ref name="ReferenceA" />
|Depinde de condiții
| data-sort-value="93,718,718,800" |93,718,718,800
|Depinde de condiții
|D + T → <sup>4</sup>He + n<br /><br />În curs de dezvoltare.
|-
|Litiu-6 deuteriu (fuziune)
| data-sort-value="268,848,415" |268,848,415<ref name="ReferenceA" />
|Depinde de condiții
| data-sort-value="74,680,115,100" |74,680,115,100
|Depinde de condiții
|{{Sup|6}}LiD → 2<sup>4</sup>He<br /><br />Folosit în arme
|-
|Plutoniu-239
|83,610,000
| data-sort-value="1660494600" |1,300,000,000–1,700,000,000 (În funcție de faza cristalografică)
|23,222,915,000
| data-sort-value="461248500000" |370,000,000,000–460,000,000,000 (În funcție de faza cristalografică)
|Căldura produsă în [[Reactor nuclear|reactorul cu fisiune]]
|-
|Plutoniu-239
|31,000,000
| data-sort-value="615660000" |490,000,000–620,000,000 (În funcție de faza cristalografică)
|8,700,000,000
| data-sort-value="171016670000" |140,000,000,000–170,000,000,000 (În funcție de faza cristalografică)
|Electricitate produsă în [[Reactor nuclear|reactorul cu fisiune]]
|-
|[[Uraniu]]
| data-sort-value="80,620,000" |80,620,000<ref name="whatisnuclear" />
| data-sort-value="1,539,842,000" |1,539,842,000
|22,394,000,000
|
|Căldura produsă în reactorul de regenerare
|-
|Toriu
| data-sort-value="79,420,000" |79,420,000<ref name="whatisnuclear">{{Citat web|url=http://www.whatisnuclear.com/physics/energy_density_of_nuclear.html|titlu=Computing the energy density of nuclear fuel|publisher=whatisnuclear.com|accessdate=2014-04-17}}</ref>
| data-sort-value="929,214,000" |929,214,000
|22,061,000,000
|
|Căldura produsă în reactorul de regenerare (experimental)
|-
|Plutoniu-238
|2,239,000
|43,277,631
|621,900,000
|
|Generator termoelectric radioizotopic. Căldura este produsă doar la o rată de 0,57 W/g.
|}

=== Alte mecanisme de eliberare ===
{| class="wikitable sortable defaultright col1left col6left" 
|+Energie eliberată prin reacții electrochimice sau prin alte mijloace
!Material
! data-sort-type="number" |Energie specifică<br /><br />(MJ/kg)
! data-sort-type="number" |Densitate de energie<br /><br />(MJ/L)
! data-sort-type="number" |Energie specifică<br /><br />(W⋅h/kg)
! data-sort-type="number" |Densitate de energie<br /><br />(W⋅h/L)
!Comentariu
|-
|Acumulator, zinc-aer
|1.59
|6.02
|441.7
|1,672.2
|Descărcare electrică controlată<ref name="duracell-za-tech">{{Citat web|url=http://www.duracell.com/oem/primary/Zinc/zinc_air_tech.asp|titlu=Technical bulletin on Zinc-air batteries|publisher={{Ill-wd|Q858702|3=Duracell}}|accessdate=2009-04-21|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090127030703/http://www.duracell.com/oem/primary/Zinc/zinc_air_tech.asp|archivedate=2009-01-27}}</ref>
|-
|[[Siliciu]] (schimbare de fază)
| data-sort-value="1.79" |1.790
| data-sort-value="4.5" |4.5
| data-sort-value="500" |500
| data-sort-value="1285" |1,285
|Energie stocată prin schimbarea de fază solidă în lichid a siliciului<ref name="Meroueh_Chen2020">{{Citat revistă|nume=Meroueh|nume2=Chen|prenume=Laureen|prenume2=Gang|an=2020|titlu=Thermal energy storage radiatively coupled to a supercritical Rankine cycle for electric grid support|journal=Renewable Energy|volum=145|pagini=604–621|doi=10.1016/j.renene.2019.06.036}}</ref>
|-
|Hidrat de bromură de stronțiu
| data-sort-value="0.814" |0.814 <ref name="Fopah-Lele">A. Fopah-Lele, J. G. Tamba [https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0927024817300703 "A review on the use of {{chem2|SrBr2*6H2O}} as a potential material for low temperature energy storage systems and building applications"], ''Solar Energy Materials and Solar Cells'' '''164''' 175-84 (2017).</ref>
|1.93
|
|628
|Energia termică a schimbării de fază la 88,6 °C (361,8 K)
|-
|Azot lichid
| data-sort-value="0.77" |0.77<ref name="Knowlen">C. Knowlen, A.T. Mattick, A.P. Bruckner and A. Hertzberg, [https://web.archive.org/web/20081217082655/http://www.aa.washington.edu/AERP/cryocar/Papers/sae98.pdf "High Efficiency Conversion Systems for Liquid Nitrogen Automobiles"], Society of Automotive Engineers Inc, 1988.</ref>
|0.62
|213.9
|172.2
|Lucru maxim reversibil la 77,4 K cu rezervor de 300 K
|-
|[[Acumulator sodiu-sulf]]
| data-sort-value="0.54" |0.54–0.86
|
|150–240
|
|
|-
|[[Aer comprimat]] la 30&nbsp;MPa
|0.5
|0.2
|138.9
|55.6
|Energie potențială
|-
|[[Entalpie de topire|Căldura latentă de fuziune]] a gheții (termică)
|0.334
|0.334
|93.1
|93.1
|
|-
|Acumulator litiu-metal
|1.8
|4.32
|500
|1,200
|Descărcare electrică controlată
|-
|[[Acumulator litiu-ion]]
| data-sort-value="0.36" |0.36–0.875{{Refn|<ref>{{cite web|title=Overview of lithium ion batteries|url=http://www.panasonic.com/industrial/includes/pdf/Panasonic_LiIon_Overview.pdf|publisher=Panasonic|archive-url=https://web.archive.org/web/20111107060525/http://www.panasonic.com/industrial/includes/pdf/Panasonic_LiIon_Overview.pdf|archive-date=November 7, 2011|date=Jan 2007|url-status=live}}</ref><ref>{{cite web|title=Panasonic NCR18650B|url=http://industrial.panasonic.com/lecs/www-data/pdf2/ACA4000/ACA4000CE417.pdf|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20150722042425/http://industrial.panasonic.com/lecs/www-data/pdf2/ACA4000/ACA4000CE417.pdf|archive-date=2015-07-22}}</ref>}}
| data-sort-value="0.9" |0.9–2.63
| data-sort-value="100.00" |100.00–243.06
| data-sort-value="250.00" |250.00–730.56
|Descărcare electrică controlată
|-
|[[Acumulator litiu-ion]] cu [[Anod|anozi]] cunanofire de siliciu
|1.566
|4.32
| data-sort-value="435" |435<ref name=":2">{{Citat web|url=https://www.greencarcongress.com/2018/12/20181205-amprius.html|titlu=Amprius' silicon nanowire Li-ion batteries power Airbus Zephyr S HAPS solar aircraft|accessdate=2022-12-31|lucrare=Green Car Congress}}</ref>
| data-sort-value="1200" |1,200<ref name=":2" />
|Descărcare electrică controlată
|-
|Volantă
| data-sort-value="0.36" |0.36–0.5
|5.3
|
|
|Energie cinetică
|-
|[[Baterie alcalină]]
| data-sort-value="0.5" |0.48<ref>{{Citat web|url=https://lygte-info.dk/review/batteries2012/Duracell%20Ultra%20Power%20AA%20UK.html|titlu=Test of Duracell Ultra Power AA|accessdate=2019-02-16|lucrare=lygte-info.dk}}</ref>
| data-sort-value="1.3" |1.3<ref name=":8">{{Citat web|url=http://data.energizer.com/PDFs/EN91.pdf|titlu=Energizer EN91 AA alkaline battery datasheet|accessdate=2016-01-10|archive-date=2016-04-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20160409075043/http://data.energizer.com/PDFs/EN91.pdf|dead-url=yes}}</ref>
|
|
|Descărcare electrică controlată
|-
|[[Baterie de nichel-hidrură metalică]]
|0.41<ref name="lygte">{{Citat web|url=https://lygte-info.dk/review/batteries2012/GP%20ReCyko+%20AA%202700mAh%20(Green)%20UK.html|titlu=Test of GP ReCyko+ AA 2700mAh (Green)|accessdate=2019-02-16|lucrare=lygte-info.dk}}</ref>
| data-sort-value="0.504" |0.504–1.46<ref name="lygte" />
|
|
|Descărcare electrică controlată
|-
|[[Acumulator cu plumb]]
|0.17
|0.56
|47.2
|156
|Descărcare electrică controlată
|-
|[[Supercondensator]] ([[Supercondensator|EDLC]])
| data-sort-value="0.01" |0.01–0.030<ref name="maxwell">{{Citat web|url=http://www.maxwell.com/images/documents/Product_Comparison_Matrix_3000489_2.pdf|titlu=Maxwell supercapacitor comparison|accessdate=2016-01-10|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160304135107/http://www.maxwell.com/images/documents/Product_Comparison_Matrix_3000489_2.pdf|archivedate=2016-03-04}}</ref><ref name="ESHSP">{{Citat web|url=http://www.nesscap.com/common/download.jsp?dir=product&sfn=MSCWSMXHBBOMXOZ.pdf|titlu=Nesscap ESHSP series supercapacitor datasheet|accessdate=2016-01-10|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160329001412/http://www.nesscap.com/common/download.jsp?dir=product&sfn=MSCWSMXHBBOMXOZ.pdf|archivedate=2016-03-29}}</ref><ref name="XL60">{{Citat web|url=http://www.cooperindustries.com/content/dam/public/bussmann/Electronics/Resources/product-datasheets/bus-elx-ds-10339-xl.pdf|titlu=Cooper PowerStor XL60 series supercapacitor datasheet|accessdate=2016-01-10|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160402213806/http://www.cooperindustries.com/content/dam/public/bussmann/Electronics/Resources/product-datasheets/bus-elx-ds-10339-xl.pdf|archivedate=2016-04-02}}</ref><ref name=":3">{{Citat web|url=http://www.kemet.com/Lists/ProductCatalog/Attachments/504/KEM_S6001_S301.pdf|titlu=Kemet S301 series supercapacitor datasheet|accessdate=2016-01-10|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160304092326/http://www.kemet.com/Lists/ProductCatalog/Attachments/504/KEM_S6001_S301.pdf|archivedate=2016-03-04}}</ref><ref name=":4">{{Citat web|url=http://www.nichicon-us.com/english/products/pdfs/e-jjd.pdf|titlu=Nichicon JJD series supercapatcitor datasheet|accessdate=2016-01-10|archive-date=2016-03-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20160305115945/http://www.nichicon-us.com/english/products/pdfs/e-jjd.pdf|dead-url=yes}}</ref><ref name=":5">{{Citat web|url=http://skeletontech.com/datasheets/skelcap-energy-en.pdf|titlu=skelcap High Energy Ultracapacitor|accessdate=13 October 2015|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160402220331/http://skeletontech.com/datasheets/skelcap-energy-en.pdf|lucrare=Skeleton Technologies|archivedate=2 April 2016}}</ref><ref name="maxwell2">{{Citat web|url=https://www.maxwell.com/images/documents/3V_3400F_datasheet.pdf|titlu=3.0V 3400F Ultracapacitor cell datasheet BCAP3400 P300 K04/05|accessdate=2020-01-12|archiveurl=https://web.archive.org/web/20201101025040/https://www.maxwell.com/images/documents/3V_3400F_datasheet.pdf|archivedate=2020-11-01}}</ref>
| data-sort-value="0.05" |0.006–0.06<ref name="maxwell" /><ref name="ESHSP" /><ref name="XL60" /><ref name=":3" /><ref name=":4" /><ref name=":5" />
| data-sort-value="8.75" |up to 8.57<ref name="maxwell2" />
|
|Descărcare electrică controlată
|-
|[[Hidroelectricitate|Apă la o înălțime de 100 m a barajului]]
|0.000981
|0.000978
|0.272
|0.272
|Cifrele reprezintă energia potențială, dar eficiența conversiei în energie electrică este de 85-90%.<ref>{{Citat web|url=http://www.mpoweruk.com/hydro_power.htm|titlu=Hydroelectric Power Generation|publisher=Woodbank Communications Ltd|accessdate=13 April 2018|lucrare=www.mpoweruk.com|archive-date=2024-05-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20240518072300/https://www.mpoweruk.com/hydro_power.htm|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://rivers.bee.oregonstate.edu/elevation-discharge-power-relationship|titlu=2.1 Power, discharge, head relationship {{!}} River Engineering & Restoration at OSU {{!}} Oregon State University|accessdate=13 April 2018|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180414010317/http://rivers.bee.oregonstate.edu/elevation-discharge-power-relationship|lucrare=rivers.bee.oregonstate.edu|limbă=en|quote=Let ε = 0.85, signifying an 85% efficiency rating, typical of an older powerplant.|archivedate=14 April 2018}}</ref>
|-
|[[Condensator electrolitic]]
| data-sort-value="0.00001" |0.00001–0.0002<ref name=":7">{{Citat web|url=http://www.vishay.com/docs/43009/ste.pdf|titlu=Vishay STE series tantalum capacitors datasheet|accessdate=2016-01-10}}</ref>
| data-sort-value="0.00001" |0.00001–0.001<ref name=":7" /><ref>{{Citat web|url=http://www.nichicon-us.com/english/products/pdfs/e-tvx.pdf|titlu=nichicon TVX aluminum electrolytic capacitors datasheet|accessdate=2016-01-10}}{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.nichicon-us.com/english/products/pdfs/e-tvx.pdf }}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.nichicon-us.com/english/products/pdfs/e-lgu.pdf|titlu=nichicon LGU aluminum electrolytic capacitors datasheet|accessdate=2016-01-10|archive-date=2016-04-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20160403015614/http://www.nichicon-us.com/english/products/pdfs/e-lgu.pdf|dead-url=yes}}</ref>
|
|
|Descărcare electrică controlată
|}

=== În deformarea materialelor ===
Capacitatea de stocare a energiei mecanice sau [[rezistența]] unui material [[Legea lui Hooke|Hookean]] atunci când este deformat până la punctul de rupere poate fi calculată prin calcularea rezistenței la tracțiune înmulțită cu alungirea maximă împărțită la doi. Alungirea maximă a unui material Hookean poate fi calculată împărțind rigiditatea acelui material la rezistența sa maximă la tracțiune. Următorul tabel listează aceste valori calculate folosind modulul Young ca măsură a rigidității:
{| class="wikitable sortable"
|+Capacități mecanice de energie
!Material
!Densitatea de energie în funcție de masă
(J/kg)
!Tenacitate: Densitatea de energie pe volum
(J/L)
![[Densitate]]
(kg/L)
![[Modulul lui Young]]
(GPa)
!Rezistența la [[Forță de întindere|tracțiune]]
(MPa)
|-
|Bandă de cauciuc
|1,651–6,605<ref name="Band">{{Cite magazine|issn=1059-1028}}</ref>
|2,200–8,900<ref name="Band" />
|1.35<ref name="Band" />
|
|
|-
|Oțel, ASTM A228 (randament, diametru de 1 mm)
|1,440–1,770
|11,200–13,800
|7.80<ref name=":2a">{{Citat web|url=http://www.matweb.com/search/datasheettext.aspx?matid=14072|titlu=MatWeb - The Online Materials Information Resource|accessdate=2019-12-15|lucrare=www.matweb.com}}</ref>
|210<ref name=":2a" />
|2,170–2,410<ref name=":2a" />
|-
|Acetali
|908
|754
|0.831<ref>{{Citat web|url=https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/7765|nume=PubChem|titlu=Acetal|accessdate=2019-12-12|lucrare=pubchem.ncbi.nlm.nih.gov|limbă=en}}</ref>
|2.8<ref name=":0" />
|65 (finală)<ref name=":0" />
|-
|Nailon-6
|233–1,870
|253–2,030
|1.084
|2–4<ref name=":0" />
|45–90 (finală)<ref name=":0" />
|-
|Beriliu de cupru 25-1/2 HT (randament)
|684
|5,720<ref name=":3a" />
|8.36<ref>{{Citat web|url=https://www.ejbmetals.com/p/25/C17200|titlu=C17200 Alloy Specifications {{!}} E. Jordan Brookes Company|accessdate=2019-12-15|lucrare=www.ejbmetals.com}}</ref>
|131<ref name=":3a" />
|1,224<ref name=":3a" />
|-
|Policarbonați
|433–615
|520–740
|1.2<ref>{{Citat web|url=http://www.polymerprocessing.com/polymers/PC.html|titlu=polycarbonate information and properties|accessdate=2019-12-12|lucrare=www.polymerprocessing.com}}</ref>
|2.6<ref name=":0" />
|52–62 (finală)<ref name=":0" />
|-
|Materiale plastice ABS
|241–534
|258–571
|1.07
|1.4–3.1<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.engineeringtoolbox.com/young-modulus-d_417.html|titlu=Young's Modulus - Tensile and Yield Strength for common Materials|accessdate=2019-12-12|lucrare=www.engineeringtoolbox.com}}</ref>
|40 (finală)<ref name=":0" />
|-
|Acrilic
|
|1,530
|
|3.2<ref name=":0" />
|70 (finală)<ref name=":0" />
|-
|Aluminiu 7077-T8 (randament)
|399
|1,120<ref name=":3a">{{Citat web|url=https://materion.com/-/media/files/alloy/newsletters/technical-tidbits/issue-no-22--elastic-resilience.pdf|nume=Brush Wellman Alloy Products|titlu=Elastic Resilience|accessdate=December 15, 2019|lucrare=Technical Tidbits}}</ref>
|2.81<ref>{{Citat web|url=http://asm.matweb.com/search/SpecificMaterial.asp?bassnum=MA7075T6|titlu=ASM Material Data Sheet|accessdate=2019-12-15|lucrare=asm.matweb.com}}</ref>
|71.0<ref name=":3a" />
|400<ref name=":3a" />
|-
|Oțel, [[Oțel inoxidabil|inoxidabil]], 301-H (randament)
|301
|2,410<ref name=":3a" />
|8.0<ref>{{Citat web|url=https://hypertextbook.com/facts/2004/KarenSutherland.shtml|nume=Sutherland|titlu=Density of steel|accessdate=2020-06-18|first1=Karen|last2=Martin|first2=Monica|editor-last=Elert|editor-first=Glenn|year=2004|lucrare=The Physics Factbook}}</ref>
|193<ref name=":3a" />
|965<ref name=":3a" />
|-
|Aluminiu 6061-T6 (randament la 24 °C)
|205
|553
|2.70<ref name=":1">{{Citat web|url=http://www.matweb.com/search/datasheet_print.aspx?matguid=1b8c06d0ca7c456694c7777d9e10be5b|titlu=Aluminum 6061-T6; 6061-T651|accessdate=2021-06-13|lucrare=www.matweb.com}}</ref>
|68.9<ref name=":1" />
|276<ref name=":1" />
|-
|Rășini epoxidice
|
|113–1,810
|
|2–3<ref name=":0" />
|26–85 (finală)<ref name=":0" />
|-
|Lemn de brad Douglas
|158–200
|96
|.481–.609<ref>{{Citat web|url=https://www.engineeringtoolbox.com/weigt-wood-d_821.html|titlu=Wood Species - Moisture Content and Weight|accessdate=2019-12-12|lucrare=www.engineeringtoolbox.com}}</ref>
|13<ref name=":0" />
|50 (compresie)<ref name=":0" />
|-
|Oțel, ușor AISI 1018
|42.4
|334
|7.87<ref name="MildSteel">{{Citat web|url=https://www.azom.com/article.aspx?ArticleID=6115|titlu=AISI 1018 Mild/Low Carbon Steel|date=2012-06-28|accessdate=2020-01-22|lucrare=AZoM.com|limbă=en}}</ref>
|205<ref name="MildSteel" />
|370 (440 finală)<ref name="MildSteel" />
|-
|[[Aluminiu]] (fără aliaje)
|32.5
|87.7
|2.70<ref>{{Citat web|url=http://asm.matweb.com/search/SpecificMaterial.asp?bassnum=MA6061T6|titlu=ASM Material Data Sheet|accessdate=2019-12-12|lucrare=asm.matweb.com}}</ref>
|69<ref name=":0" />
|110 (finală)<ref name=":0" />
|-
|[[Pin (arbore)|Pin]]
|31.8–32.8
|11.1–11.5
|.350<ref name=":1a">{{Citat web|url=http://www.matweb.com/search/datasheetText.aspx?bassnum=PTSAH|titlu=American Eastern White Pine Wood|accessdate=2019-12-15|lucrare=www.matweb.com}}</ref>
|8.30–8.56 (flexiune)<ref name=":1a" />
|41.4 (flexiune)<ref name=":1a" />
|-
|Alamă
|28.6–36.5
|250–306
|8.4–8.73<ref name="MWD">{{Citat web|url=https://www.simetric.co.uk/si_metals.htm|titlu=Mass, Weight, Density or Specific Gravity of Different Metals|accessdate=2019-12-12|lucrare=www.simetric.co.uk}}</ref>
|102–125<ref name=":0" />
|250 (finală)<ref name=":0" />
|-
|Cupru
|23.1
|207
|8.93<ref name="MWD" />
|117<ref name=":0" />
|220 (finală)<ref name=":0" />
|-
|Sticlă
|5.56–10.0
|13.9–25.0
|2.5<ref>{{Citat web|url=https://uk.saint-gobain-building-glass.com/en-gb/architects/physical-properties|titlu=Physical properties of glass {{!}} Saint Gobain Building Glass UK|accessdate=2019-12-12|lucrare=uk.saint-gobain-building-glass.com}}</ref>
|50–90<ref name=":0" />
|50 (compresie)<ref name=":0" />
|}

=== În acumlatori ===
{| class="wikitable sortable" style="text-align: center;"
|+Capacități de energie a [[Baterie electrică|acumulatorilor]]
! Dispozitiv de stocare
! data-sort-type="number" | Conținut energetic<br />([[Joule]])
! Conținut energetic<br />(W⋅h)
! Tip de energie
! data-sort-type="number" | Masa tipică<br /> (g)
! Dimensiuni tipice (diametru × înălțime în mm)
! data-sort-type="number" | Volumul tipic (ml)
! data-sort-type="number" | Densitatea de energie după volum (MJ/L)
! data-sort-type="number" | Densitatea de energie în funcție de masă (MJ/kg)
|-
| style="text-align:left;" | Baterie [[Baterie alcalină|alcalină]] AA <ref name=":9">{{Citat web|url=http://www.allaboutbatteries.com/Energy-tables.html|titlu=Battery Energy Tables|archiveurl=https://web.archive.org/web/20111204090808/http://www.allaboutbatteries.com/Energy-tables.html|archivedate=2011-12-04}}</ref>
| data-sort-value="9360" | 9.360
| 2.6
| Electrochimic
| 24
| 14,2 × 50
| 7,92
| 1.18
| 0,39
|-
| style="text-align:left;" | Baterie [[Baterie alcalină|alcalină]] C <ref name=":9" />
| data-sort-value="34416" | 34.416
| 9.5
| Electrochimic
| 65
| 26 × 46
| 24.42
| 1.41
| 0,53
|-
| style="text-align:left;" | baterie [[Baterie de nichel-hidrură metalică|NiMH]] AA
| data-sort-value="9072" | 9.072
| 2.5
| Electrochimic
| 26
| 14,2 × 50
| 7,92
| 1.15
| 0,35
|-
| style="text-align:left;" | baterie [[Baterie de nichel-hidrură metalică|NiMH]] C
| data-sort-value="19440" | 19.440
| 5.4
| Electrochimic
| 82
| 26 × 46
| 24.42
| 0,80
| 0,24
|-
| style="text-align:left;" | Acumulator [[Acumulator litiu-ion|litiu-ion]] 18650
| data-sort-value="28800" | 28.800–46.800
| 8–13
| Electrochimic
| data-sort-value="44" | 44–49 <ref name=":10">{{Citat web|url=http://www.best18650battery.com/|titlu=18650 Battery capacities}}</ref>
| 18 × 65
| 16.54
| 1,74–2,83
| 0,59–1,06
|-
|}

== Surse de energie nucleară ==
Cea mai mare sursă de energie este, de departe, materia însăși. Această energie, ''E = mc<sup>2</sup>'', unde ''m = ρV'', ''ρ'' este masa pe unitate de volum, ''V'' este volumul masei în sine, iar ''c'' este viteza luminii. Cu toate acestea, această energie poate fi eliberată doar prin procesele de [[fisiune nucleară]] (0,1%), [[fuziune nucleară]] (1%) sau anihilarea unei părți sau a întregii materii din volumul ''V'' prin coliziuni materie-[[antimaterie]] (100%). Reacțiile nucleare nu pot fi realizate prin reacții chimice precum arderea. Deși se pot obține densități de materie mai mari, densitatea unei [[Stea neutronică|stelele neutronice]] ar aproxima cel mai dens sistem capabil de anihilare materie-antimaterie posibilă. O [[gaură neagră]], deși mai densă decât o stea neutronică, nu are o formă echivalentă de antiparticule, dar ar oferi același procent de conversie de 100% a masei în energie sub formă de [[radiație Hawking]]. În cazul găurilor negre relativ mici (mai mici decât obiectele astronomice), puterea de ieșire ar fi uriașă. 

Cele mai dense surse de energie, în afară de antimaterie, sunt [[Fuziune nucleară|fuziunea]] și [[Fisiune nucleară|fisiunea]]. Fuziunea include energia de la soare, care va fi disponibilă timp de miliarde de ani (sub formă de lumină solară), dar până în 2021, producerea de [[energie din fuziune]] susținută rămânea evazivă.

Energia din fisiunea uraniului și toriului în [[Energie nucleară|centralele nucleare]] va fi disponibilă timp de multe decenii sau chiar secole datorită rezervelor abundente ale elementelor pe Pământ,<ref>{{Citat web|url=http://www.world-nuclear.org/info/Nuclear-Fuel-Cycle/Uranium-Resources/Supply-of-Uranium/|titlu=Supply of Uranium|publisher=world-nuclear.org|date=2014-10-08|accessdate=2015-06-13|archiveurl=https://web.archive.org/web/20151017065906/http://www.world-nuclear.org/info/Nuclear-Fuel-Cycle/Uranium-Resources/Supply-of-Uranium/|archivedate=2015-10-17}}</ref> deși întregul potențial al acestei surse poate fi realizat doar prin [[reactoarele reproducătoare]], care, în afară de [[reactorul BN-600]], nu sunt încă utilizate comercial.<ref name="cohen">{{Citat web|url=http://www-formal.stanford.edu/jmc/progress/cohen.html|titlu=Facts from Cohen|publisher=Formal.stanford.edu|date=2007-01-26|accessdate=2010-05-07|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070410165316/http://www-formal.stanford.edu/jmc/progress/cohen.html|archivedate=2007-04-10}}</ref> [[Cărbune|Cărbunele]], [[Gaz|gazul]] și [[Petrol|petrolul]] sunt principalele surse de energie primare actuale în SUA,<ref>{{Citat web|url=http://www.eia.doe.gov/emeu/aer/pecss_diagram.html|titlu=U.S. Energy Information Administration (EIA) - Annual Energy Review|publisher=Eia.doe.gov|date=2009-06-26|accessdate=2010-05-07|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100506022627/http://www.eia.doe.gov/emeu/aer/pecss_diagram.html|archivedate=2010-05-06}}</ref> dar au o densitate de energie mult mai mică. Arderea combustibililor locali obținuți din biomasă asigură nevoile energetice ale gospodăriilor ([[focuri de gătit]], [[Opaiț|lămpi cu ulei]] etc.) la nivel mondial.

=== Puterea termică a reactoarelor nucleare cu fisiune ===
Densitatea energiei termice conținută în miezul unui [[reactor cu apă ușoară]] ([[Reactor cu apă sub presiune|reactor cu apă presurizată (RAP)]] sau [[Reactorul cu apă clocotită|reactor cu apă în fierbere (RAF)]]) de aproximativ 1 GWe (1.000 MW electrici corespunzător la aproximativ 3.000 MW termici) este în intervalul de 10 până la 100 MW de energie termică pe metru cub de apă de răcire în funcție de locația considerată în sistem (miezul în sine (≈30 m<sup>3</sup>), vasul reactorului (≈50 m<sup>3</sup>) sau întregul circuit primar (≈300 m<sup>3</sup>). Aceasta reprezintă o densitate considerabilă de energie care necesită un flux continuu de apă cu viteză mare în orice moment pentru a îndepărta [[Căldură|căldura]] din miez, chiar și după o oprire de urgență a reactorului.

Incapacitatea de a răci miezurile a trei reactoare [[Reactorul cu apă clocotită|RAF]] de la [[Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi|Fukushima]] după [[tsunami|tsunamiul]] din 2011 și pierderea ulterioară a energiei electrice externe și a sursei reci au provocat topirea celor trei miezuri în doar câteva ore, deși cele trei reactoare au fost închise corect imediat după [[Cutremurul din Tōhoku (2011)|cutremurul din Tōhoku]]. Această densitate de putere extrem de mare distinge centralele nucleare (CN) de orice centrale termice (arderea cărbunelui, combustibilului sau gazului) sau orice instalații chimice și explică redundanța mare necesară pentru controlul permanent al [[Reacție de fisiune nucleară în lanț|reactivității neutronilor]] și pentru îndepărtarea căldurii reziduale din miezul CN-urilor.

== Densitatea de energie a câmpurilor electrice și magnetice ==
{{main|Densitatea de energie radiantă
}}[[Câmp magnetic|Câmpurile]] [[Câmp electric|electrice]] stochează energie. Densitatea energetică (volumetrică) este dată de

: <math> u = \frac{\varepsilon}{2} \mathbf{E}^2 + \frac{1}{2\mu} \mathbf{B}^2 </math>

unde {{Math|'''E'''}} este [[Câmp electric|câmpul electric]], {{Math|'''B'''}} este [[Câmp magnetic|câmpul magnetic]], iar {{Mvar|ε}} și {{Mvar|µ}} sunt permitivitatea și permeabilitatea mediului înconjurător, respectiv. Soluția va fi (în unități SI) în jouli pe metru cub. În contextul [[Magnetohidrodinamică|magnetohidrodinamicii]], fizica fluidelor conductoare, densitatea energiei magnetice se comportă ca o [[presiune]] suplimentară care se adaugă la [[Teoria cinetică a gazelor|presiunea gazului]] unei [[plasmă|plasme]].

În substanțele ideale (liniare și nedispersive), densitatea de energie (în unități SI) este 

: <math> u = \frac{1}{2} ( \mathbf{E} \cdot \mathbf{D} + \mathbf{H} \cdot \mathbf{B} ) </math>

unde {{Math|'''D'''}} este [[Inducție electrică|inducția electrică]] și {{Math|'''H'''}} este [[Câmp magnetic|câmpul magnetic]].

În cazul absenței câmpurilor magnetice, exploatând {{Ill-wd|Q90578|3=relațiile lui Fröhlich}}, este posibil să se extindă aceste ecuații la dielectrici [[Anizotropie|anizotropi]] și [[sistem neliniar|neliniari]], precum și să se calculeze densitățile corelate ale [[Helmholtz energie liberă|energiei libere Helmholtz]] și [[entropie|entropiei]].<ref>{{Citat revistă|nume=Parravicini|prenume=J.|an=2018|titlu=Thermodynamic potentials in anisotropic and nonlinear dielectrics|journal=Physica B|volum=541|pagini=54–60|bibcode=2018PhyB..541...54P|doi=10.1016/j.physb.2018.04.029}}</ref>

Când un [[laser]] pulsat lovește o suprafață, [[expunerea radiantă]], adică energia depusă pe unitate de suprafață, poate fi numită '''densitate de energie''' sau fluență.<ref>{{Citat web|url=https://www.rltvet.com/terminology.html|titlu=Terminology|lucrare=Regenerative Laser Therapy|limbă=en|accessdate=2024-05-26|archive-date=2024-03-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20240321235502/https://www.rltvet.com/terminology.html|dead-url=yes}}</ref>

== Note ==
<references/>

== Bibliografie ==
* ''The Inflationary Universe: The Quest for a New Theory of Cosmic Origins by Alan H. Guth (1998)'' {{ISBN|0-201-32840-2}}
* ''Cosmological Inflation and Large-Scale Structure by Andrew R. Liddle, David H. Lyth (2000)'' {{ISBN|0-521-57598-2}}
* Richard Becker, "Electromagnetic Fields and Interactions", Dover Publications Inc., 1964

== Vezi și ==
* [[Conținutul energetic al biocombustibilului|Conținutul de energie al biocombustibilului]]
* [[Tabelul de referință extins privind densitatea energetică|Tabel de referință extins al densității de energie]]
* [[Figura de merit|Cifră de merit]]
* [[Energie alimentară]]
* [[Putere calorifică]]
* [[Materie cu densitate de energie ridicată]]
* [[Densitate de putere]] și, în special,
* [[Raport putere-greutate]]
* [[Baterie reîncărcabilă]]
* [[Baterie solid-state]]
* [[Energie specifică]]
* [[Impuls specific]]
* [[Ordine de mărime (energie)]]

== Legături externe ==
* {{Note|att}} "Aircraft Fuels." ''Energy, Technology and the Environment'' Ed. Attilio Bisio. Vol. 1. New York: John Wiley and Sons, Inc., 1995. 257–259
* "[http://www1.eere.energy.gov/vehiclesandfuels/pdfs/deer_2002/session1/2002_deer_eberhardt.pdf Fuels of the Future for Cars and Trucks]" – Dr. James J. Eberhardt – Energy Efficiency and Renewable Energy, U.S. Department of Energy – 2002 Diesel Engine Emissions Reduction (DEER) Workshop San Diego, California - August 25–29, 2002
* {{Citat web|url=http://www.world-nuclear.org/information-library/facts-and-figures/heat-values-of-various-fuels.aspx|titlu=Heat values of various fuels – World Nuclear Association|accessdate=4 November 2018|lucrare=www.world-nuclear.org}}
* {{Citat web|url=https://www.springer.com/cda/content/document/cda_downloaddocument/9781447123712-c2.pdf?SGWID=0-0-45-1293540-p174262962|titlu=Energy and Energy Types – Springer|accessdate=4 November 2018|archive-date=2023-11-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20231124003348/https://www.springer.com/cda/content/document/cda_downloaddocument/9781447123712-c2.pdf?SGWID=0-0-45-1293540-p174262962|dead-url=yes}}Â
{{Portal|Energie}}
{{Portal|Fizică}}

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Mărimi fizice]]
[[Categorie:Densitate]]
[[Categorie:Energie]]