Vizualizare sursă pentru „Cronologia viitorului îndepărtat”

[[File:Red Giant Earth warm.jpg|thumb|375x375px|[[Pământ]]ul peste câteva miliarde de ani, când [[Soare]]le va fi o [[gigantă roșie]].]]

În timp ce viitorul nu poate fi prezis cu certitudine, înțelegerea prezentă în diferite domenii științifice permite prezicerea unor evenimente din viitorul îndepărtat, chiar dacă în conturul cel mai larg.<ref>{{cite book
 | author= Rescher, Nicholas
 | title = Predicting the future: An introduction to the theory of forecasting
 | date = 1998
 | publisher = State University of New York Press
 | isbn = 978-0791435533
 }}
</ref><ref name="urlcds.cern.ch">{{cite web |url=https://cds.cern.ch/record/318436/files/9701131.pdf |title=cds.cern.ch |format= |accessdate=}}</ref> Aceste domenii includ [[astrofizica]], care a dezvăluit modul în care [[planete]]le și [[stele]]le se formează, interacționează și mor; [[fizica particulelor]], care a dezvăluit cum se comportă [[materie|materia]] la cele mai mici scale; [[biologie evolutivă]], care prezice modul în care [[viața]] va evolua în timp; și [[tectonica plăcilor]], care arată cum se schimbă continentele de-a lungul mileniilor.

Toate proiecțiile despre [[viitorul Pământului]], al [[Sistemului Solar]] și al [[Univers]]ului trebuie să se conformeze celei de-[[Principiul al doilea al termodinamicii|a doua legi a termodinamicii]], care afirmă că [[entropie|entropia]] sau pierderea energiei disponibile pentru a efectua lucrări trebuie să crească în timp.<ref name="Nave"/> Stelele își vor epuiza în cele din urmă [[hidrogen]]ul și vor muri. Planetele își vor abandona orbitele din cauza întâlnirilor gravitaționale cu alte obiecte astronomice și, în cele din urmă, galaxiile se vor separa.<ref name="five ages"/>

Fizicienii se așteaptă ca materia însăși să ajungă în cele din urmă sub influența degradării radioactive, deoarece chiar și cele mai stabile materiale se separă în particule subatomice.<ref name="dying"/> Datele actuale sugerează că Universul are o geometrie plană (sau foarte aproape de plat) și, prin urmare, nu se va prăbuși în sine după un timp finit,<ref name="Komatsu"/> iar viitorul infinit permite apariția unui număr de evenimente improbabile, cum ar fi formarea [[creier Boltzmann|creierelor Boltzmann]].<ref name="linde"/>

Cronologia de mai jos acoperă evenimente de la începutul mileniului 4 (care începe în anul 3001) până la cele mai îndepărtate perioade ale timpului viitor. O serie de evenimente alternative viitoare sunt enumerate pentru a explica întrebările încă nerezolvate, cum ar fi dacă [[om|oamenii]] vor dispărea, dacă protonii se degradează și dacă Pământul supraviețuiește atunci când Soarele se extinde pentru a deveni o gigantă roșie.

==<span id=Legend>Legendă</span>==

{| class="wikitable"
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|alt=Astronomie și astrofizică]]
| [[Astronomie]] și [[astrofizică]]
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|alt=Geologie și știință planetară]]
| [[Geologie]] și [[Planetologie|știință planetară]]
|-
| style="background: #CEFF00;" | [[File:Butterfly icon (Noun Project).svg|16px|alt=Biologie]]
| [[Biologie]]
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|alt=Fizica particulelor]]
| [[Fizica particulelor]]
|-
| style="background: #e0ffff;" | [[File:Greek lc pi icon.svg|16px|alt=Matematică]]
| [[Matematică]]
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|Tehnologie și cultură]]
| [[Tehnologie]] și [[cultură]]
|}

==Pământul, Sistemul Solar și Universul ==
<!--NO ADDING MATERIAL TO THIS LIST WITHOUT A VALID CITATION! -->
{{See also| Formarea și evoluția Sistemului Solar}}
{{mw-datatable}}
{| class="wikitable sortable mw-datatable style="width: 100%; margin-right: 0;"
|-
! scope="col" | [[File:Key.svg|24px|link=#Key]]
! scope="col" | Ani în viitor
! scope="col" | Eveniment
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Lists|Astronomie și astrofizică]]
| 1.000
| Datorită mareelor lunare care decelerează rotația Pământului, durata medie a unei zile solare va crește cu 1⁄30 [[Sistemul internațional de unități|SI]] secunde. Pentru a compensa, fie o [[secundă intercalată]] va trebui adăugată la sfârșitul unei zile de mai multe ori în timpul fiecărei luni, fie una sau mai multe secunde intercalate consecutive vor trebui adăugate la sfârșitul unora sau tuturor lunilor.<ref name="arxiv1106_3141" />
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Lists|Astronomie și astrofizică]]
| 1.100
| Pe măsură ce are loc [[Precesie|precesia polilor Pământului]], [[stea binară|steaua binară]] Gamma Cephei va înlocui [[Alpha Ursae Minoris|Steaua Polară]] ca stea polară nordică.<ref>{{cite web |last1=McClure |first1=Bruce |last2=Byrd |first2=Deborah |title=Gamma Cephei, aka Errai, a future North Star |url=https://earthsky.org/brightest-stars/gamma-cephei-errai-future-north-star/ |website=earthsky.org |access-date=25 December 2021 |date=22 September 2021}}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și științe planetare]]
| 10.000
| Dacă încălzirea globală continuă și stratul de gheață din bazinul Wilkes se topește, va dura 10.000 de ani pentru ca stratul de gheață din estul Antarcticii să se topească complet. Nivelul mării ar crește cu 3 sau 4 metri.<ref>{{cite journal |last1=Mengel |first1=M. |first2=A. |last2=Levermann |title=Ice plug prevents irreversible discharge from East Antarctica |journal=Nature Climate Change |volume=4 |issue=6 |pages=451–455 |date=4 May 2014 |bibcode= 2014NatCC...4..451M |doi=10.1038/nclimate2226}}</ref> Acesta este unul dintre potențialele efecte pe termen lung ale încălzirii globale; se estimează că stratul de gheață din vestul Antarcticii va avea un termen mult mai scurt de topire.
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 10.000<ref name=prob group=note>Aceasta reprezintă momentul în care evenimentul se va întâmpla cel mai probabil. Poate să apară aleatoriu în orice moment din prezent.</ref>
| [[Supergigantă roșie|Supergiganta roșie]] [[Antares]] va exploda într-o [[supernovă]]. Se prevede că explozia se va observa cu ușurință la lumina zilei.<ref name=hockey>{{cite journal|bibcode= 2010Obs...130..167H|title= Public reaction to a V = −12.5 supernova|journal= The Observatory|volume= 130|issue= 3|page= 167|last1= Hockey|first1= T.|last2= Trimble|first2= V.|year= 2010}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Lists|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 11.700
| Pe măsură ce are loc [[Precesie|precesia polilor Pământului]], [[Vega]], a cincea stea ca strălucire de pe cer, devine stea polară nordică.<ref>{{cite web |last1=Howell |first1=Elizabeth |title=Vega: The North Star of the Past and the Future |url=https://www.space.com/21719-vega.html |website=Space.com |access-date=25 December 2021 |language=en |date=9 November 2018}}</ref> 
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 13.000
| În acest moment, la jumătatea ciclului precesional, înclinarea axială a Pământului va fi inversată, provocând ca [[vară|vara]] și [[iarnă|iarna]] să apară pe laturile opuse ale orbitei Pământului. Aceasta înseamnă că anotimpurile din [[emisfera nordică]], care experimentează variații sezoniere mai pronunțate din cauza unui procent mai mare de uscat, vor fi și mai extreme, deoarece vor fi orientate spre Soare în periheliul Pământului și departe de Soare în afeliu.<ref name="plait">
{{cite book | title = Bad Astronomy: Misconceptions and Misuses Revealed, from Astrology to the Moon Landing "Hoax" | author = Plait, Phil | publisher = John Wiley and Sons | date = 2002 | pages = [https://archive.org/details/badastronomymisc00plai_621/page/n65 55]–56 }}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 15.000
| Conform [[Teoria pompei sahariene|teoriei pompei sahariene]], precesiunea polilor Pământului va muta musonul nord-african suficient de mult spre nord pentru a transforma [[Sahara]] înapoi într-un climat tropical, așa cum a avut acum 5.000-10.000 de ani.<ref name="tropicalsahara1">{{cite web|last1= Mowat|first1= Laura|title= Africa's desert to become lush green tropics as monsoons MOVE to Sahara, scientists say|url= https://www.express.co.uk/news/world/828144/Climate-change-Africa-Sahel-Sahara-region-monsoon-rainfall-drought|website= Daily Express|access-date= 23 March 2018|language= en|date= 14 July 2017}}</ref><ref name="tropicalsahara2">{{cite web|title= Orbit: Earth's Extraordinary Journey|url= http://mymultiplesclerosis.co.uk/btbb/gilf-kebir-the-great-barrier-nick-drake-wadi-bakht/|website= ExptU|access-date= 23 March 2018|date= 23 December 2015|archive-url= https://web.archive.org/web/20180714131638/https://mymultiplesclerosis.co.uk/btbb/gilf-kebir-the-great-barrier-nick-drake-wadi-bakht/|archive-date= 14 July 2018|url-status= dead}}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 17.000<ref name=prob group=note/>
| Cea mai bună estimare pentru o erupție supervulcanică "amenințătoare de civilizație" suficient de mare pentru a arunca 1.000 de gigatone de material piroclastic.<ref>{{cite news |title='Super-eruption' timing gets an update – and not in humanity's favour |url=https://www.nature.com/articles/d41586-017-07777-6 |access-date=28 August 2020 |work=Nature |date=30 November 2017 |pages=8 |language=en |doi=10.1038/d41586-017-07777-6}}</ref><ref>{{cite news |title=Scientists predict a volcanic eruption that would destroy humanity could happen sooner than previously thought |url=https://www.independent.co.uk/news/science/volcano-super-eruption-apocalypse-wipe-out-life-human-kind-timeline-how-long-a8082006.html |access-date=28 August 2020 |work=The Independent |language=en}}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 25.000
| Calota de gheață polară nordică a planetei [[Planeta Marte|Marte]] s-ar putea retrage pe măsură ce Marte atinge un vârf de încălzire al emisferei nordice în timpul precesiei de 50.000 de ani de periheliu din ciclul său Milankovitci.<ref>{{cite journal|last= Schorghofer |first= Norbert |title= Temperature response of Mars to Milankovitch cycles |journal= Geophysical Research Letters |date= 23 September 2008 |volume= 35 |issue= 18 |page= L18201 |doi= 10.1029/2008GL034954 |bibcode= 2008GeoRL..3518201S |doi-access= free }}</ref><ref>{{cite book|last= Beech|first= Martin|title= Terraforming: The Creating of Habitable Worlds|date= 2009|publisher= Springer|pages= 138–142|bibcode= 2009tchw.book.....B}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 36.000
| Pitica roșie [[Ross 248]] va trece la 3,024 [[ani-lumină]] de [[Pământ]], devenind cea mai apropiată [[stea]] de [[Soare]].<ref name="Matthews1993"/> Se va retrage după aproximativ 8.000 de ani, astfel că cea mai apropiată stea va redeveni [[Alpha Centauri]], iar mai târziu va fi [[Gliese 445]].<ref name="Matthews1993"/> 
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 50.000
| Potrivit lui Berger și Loutre (2002), perioada interglaciară actuală se va încheia,<ref name="Berger2002"/> iar Pământul va intra într-o nouă perioadă glaciară a actualei ere glaciare.

[[Cascada Niagara]] încheie erodarea celor 32 de km care o separă de Lacul Erie, încetând astfel să mai existe.<ref name="Niagara Parks"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt= Astronomie și astrofizică]]
| 50.000
| Lungimea zilei folosită pentru măsurarea timpului ajunge la aproximativ 86,401 secunde [[Sistemul internațional de unități|SI]], din cauza mareelor lunare care încetinesc rotația Pământului. În cadrul sistemului actual de cronometrare, fiecărei zile va trebui să i se adauge o secundă.<ref name="arxiv1106_3141"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt= Astronomie și astrofizică]]
| 100.000
| [[Mișcare proprie|Mișcarea proprie]] a stelelor în sfera cerească, care rezultă din mișcarea lor prin [[Calea Lactee]], va face multe dintre [[constelație|constelații]] de nerecunoscut pentru cineva obișnuit cu configurația de astăzi.<ref name="Tapping 2005"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 100.000<ref name=prob group=note/>
| Steaua hipergigantă [[VY Canis Majoris]] va exploda probabil într-o [[supernovă]].<ref name="Monnier Tuthill Lopez 1999"/> 
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| >&nbsp;100.000
| Fiind unul dintre efectele pe termen lung ale încălzirii globale, 10% din dioxidul de carbon antropogen va rămâne în continuare într-o atmosferă stabilizată.<ref>{{Cite book |title= The Long Thaw: How Humans Are Changing the Next 100,000 Years of Earth's Climate |url= https://archive.org/details/longthawhowhuman00arch_317 |url-access= limited |author= David Archer |date= 2009 |page= [https://archive.org/details/longthawhowhuman00arch_317/page/n135 123] |publisher= Princeton University Press |isbn= 978-0-691-13654-7}}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 250.000
| Lōʻihi, cel mai tânăr vulcan din lanțul subacvatic Hawaii-Emperor, se va ridica deasupra suprafeței oceanului și va deveni o nouă insulă vulcanică.<ref name="havo"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt= Astronomie și astrofizică]]
| {{Circa}} 300.000<ref name=prob group=note/>
| La un moment dat în următoarele câteva sute de mii de ani, steaua [[WR 104]] de tip [[stea Wolf–Rayet]] ar putea exploda într-o [[supernovă]]. Există o șansă mică ca WR 104 să se învârtă suficient de repede pentru a produce o explozie de raze gamma (GRB) și o șansă și mai mică ca un astfel de GRB să reprezinte o amenințare la adresa [[viață|vieții]] pe Pământ.<ref>{{cite journal | journal= The Astrophysical Journal |volume= 675 |number= 1 |arxiv= 0712.2111 |title= The Prototype Colliding-Wind Pinwheel WR 104 |first1= Peter |last1= Tuthill |first2= John |last2= Monnier |first3= Nicholas |last3= Lawrance |first4= William |last4= Danchi |first5= Stan |last5= Owocki |first6= Kenneth |last6= Gayley |year= 2008 |doi= 10.1086/527286 |bibcode= 2008ApJ...675..698T |pages= 698–710|s2cid= 119293391 }}</ref><ref><!-- this is a WP:RS due to tuthill being a subject-matter expert -->{{cite web|url=http://www.physics.usyd.edu.au/~gekko/pinwheel/tech_faq.html|title=WR 104: Technical Questions|last1=Tuthill|first1=Peter|access-date=20 December 2015}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt= Astronomie și astrofizică]]
| 500.000<ref name=prob group=note/>
|Pământul va fi probabil lovit de un asteroid de aproximativ 1 km în diametru, [[Strategii de deviere a asteroizilor|presupunând că nu poate fi evitat]].<ref name="Bostrom 2002"/>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 1 milion
| [[Craterul Meteor]], un mare crater de impact din Arizona considerat „cel mai proaspăt” de acest gen, se va eroda.<ref>{{cite book|last= Landstreet|first= John D.|title= Physical Processes in the Solar System: An introduction to the physics of asteroids, comets, moons and planets|date= 2003|publisher= Keenan & Darlington|page= 121 | isbn = 9780973205107 | url = https://books.google.com/books?id=Ads1AQAAIAAJ}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 1 milion<ref name=prob group=note/>
| Cel mai mare timp estimat până când supergiganta roșie [[Betelgeuse]] explodează într-o [[supernovă]]. Timp de cel puțin câteva luni, supernova va fi vizibilă pe Pământ la lumina zilei.<ref name="betel"/><ref>{{cite news |title=A giant star is acting strange, and astronomers are buzzing |url=https://www.nationalgeographic.com/science/2019/12/betelgeuse-is-acting-strange-astronomers-are-buzzing-about-supernova/ |access-date=15 March 2020 |work=National Geographic |date=26 December 2019 |language=en}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 1 milion<ref name=prob group=note/>
| Sateliții lui [[Planeta Uranus|Uranus]], [[Desdemona (satelit)|Desdemona]] și [[Cressida (satelit)|Cressida]], cel mai probabil se vor ciocni.<ref name=Uranus>{{cite web|title= Uranus's colliding moons|year= 2017|url= http://www.astronomy.com/news/2017/09/uranus-colliding-moons |publisher= astronomy.com|access-date= 23 September 2017}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 1,28 ± 0,05 milioane
| Steaua [[Gliese 710]] va trece la 0,0676 [[parsec]]i (0,221 [[ani-lumină]])<ref name="Bailer2018">{{cite journal|last1=Bailer-Jones|first1=C.A.L.|last2=Rybizki|first2=J |last3=Andrae|first3=R.|last4=Fouesnea|first4=M.|title=New stellar encounters discovered in the second Gaia data release|journal=Astronomy & Astrophysics|volume=616|pages=A37|year=2018|arxiv=1805.07581|bibcode=2018A&A...616A..37B|doi=10.1051/0004-6361/201833456|s2cid=56269929}}</ref> de [[Soare]]  înainte de a se îndepărta. Acest lucru va perturba gravitațional obiectele din [[norul Oort]], un halou de corpuri înghețate care orbitează la marginea Sistemului Solar, crescând apoi probabilitatea unui impact cometar în Sistemul Solar interior.<ref name="gliese"/>
|-
| style="background: #CEFF00;" | [[File:Butterfly icon (Noun Project).svg|16px|link=#Key|alt= Biologie]]
| 2 milioane
| Timp estimat pentru recuperarea ecosistemelor [[recif de corali|recifelor de corali]] de la acidificarea oceanului cauzată de om; recuperarea ecosistemelor marine după evenimentul de acidificare care a avut loc în urmă cu aproximativ 65 de milioane de ani a durat o perioadă similară de timp.<ref>{{cite book|last= Goldstein|first= Natalie|title= Global Warming|date= 2009|publisher= Infobase Publishing|page= 53 | url = https://books.google.com/books?id=-uYkEBl6CWYC | isbn = 9780816067695 |quote= The last time acidification on this scale occurred (about 65 mya) it took more than 2 million years for corals and other marine organisms to recover; some scientists today believe, optimistically, that it could take tens of thousands of years for the ocean to regain the chemistry it had in preindustrial times.}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 3 milioane
| Datorită încetinirii treptate a rotației Pământului, o zi pe Pământ va fi cu un minut mai lungă decât este astăzi.<ref>{{cite web | title = How Long Until The Moon Slows The Earth to a 25 Hour Day? |author= Jillian Scudder | work= [[Forbes]] | url = https://www.forbes.com/sites/jillianscudder/2017/01/28/how-long-until-the-moon-slows-the-earth-to-a-25-hour-day/ | access-date= 30 May 2017}}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 10 milioane
| Valea riftului est african este inundată de [[Marea Roșie]], provocând un nou bazin oceanic care împarte continentul Africii <ref name="rift"/> și placa Africii în noua placă nubiană și placa somaliană.
|-
| style="background: #CEFF00;" | [[File:Butterfly icon (Noun Project).svg|16px|link=#Key|alt= Biologie]]
| 10 milioane
| Timpul estimat pentru recuperarea completă a [[biodiversitate|biodiversității]] după o potențială [[extincția din Holocen|extincție din Holocen]], dacă ar fi pe scara celor cinci evenimente majore de [[extincție în masă]].<ref>{{cite journal|last1= Kirchner|first1= James W.|last2= Weil|first2= Anne|title= Delayed biological recovery from extinctions throughout the fossil record|journal= Nature|date= 9 March 2000|volume= 404|pages= 177–180 |bibcode = 2000Natur.404..177K |doi= 10.1038/35004564|issue= 6774|pmid= 10724168|s2cid= 4428714}}</ref>

Chiar și fără o [[extincție în masă]], până în acest moment majoritatea speciilor actuale vor dispărea prin rata de dispariție de fond  multe [[cladă|clade]] evoluând treptat în forme noi.<ref>{{cite book|last= Wilson|first= Edward O.|title= The Diversity of Life|date= 1999|publisher= W.W. Norton & Company|page= 216 | isbn = 9780393319408 | url = https://books.google.com/books?id=FzPaB_6Pw4MC}}</ref><ref>
{{cite book
 | last1 = Wilson
 | first1 = Edward Osborne
 | year = 1992
 | chapter = The Human Impact
 | title = The Diversity of Life
 | url = https://books.google.com/books?id=VS7GeNorZE4C
 | location = London
 | publisher = Penguin UK
 | publication-date = 2001
 | isbn = 9780141931739
 | access-date = 15 March 2020
}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 10 milioane – 1 trilion<ref name=prob group=note/>
| Sateliții planetei [[Planeta Uranus|Uranus]], [[Cupid (satelit)|Cupid]] și [[Belinda (satelit)|Belinda]], probabil se vor ciocni.<ref name=Uranus/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 50 milioane
| Timpul maxim estimat înainte ca satelitul [[Phobos (satelit)|Phobos]] să se ciocnească de [[Planeta Marte|Marte]].<ref name="Bills"/>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 50 milioane
| Coliziunea [[Africa|Africii]] cu [[Eurasia]] va închide bazinul mediteranean și va crea un lanț montan similar cu [[Himalaya]].<ref name="medi"/>

Potrivit geologului american Christopher R. Scotese, mișcarea [[Falia San Andreas|Faliei San Andreas]] va provoca inundarea Golfului California. Aceasta va forma o nouă mare interioară pe coasta de vest a Americii de Nord, provocând fuzionarea actualelor locuri din Los Angeles și San Francisco. <ref name="scotese"/> 
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 50–400 milioane
| Timp estimativ pentru Pământ pentru a-și umple în mod natural rezervele de combustibili fosili.<ref>{{cite book|editor-last= Pimentel|editor-first= David|last= Patzek|first= Tad W.|title= Biofuels, Solar and Wind as Renewable Energy Systems: Benefits and Risks|chapter= Can the Earth Deliver the Biomass-for-Fuel we Demand?|date= 2008|publisher= Springer | isbn = 9781402086533 | url = https://books.google.com/books?id=WNszUml_Wd4C}}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 80 milioane
| [[Hawaii (insulă)|Insula Hawaii]] din arhipeleagul Hawaii va deveni ultima dintre actualele insule ale arhipeleagului care se va scufunda sub suprafața oceanului, în timp ce un lanț mai recent de „noi Insulele Hawaii“, va apărea în locul lor.<ref>{{cite news|last= Perlman|first= David|title= Kiss that Hawaiian timeshare goodbye / Islands will sink in 80 million years|url= http://www.sfgate.com/news/article/Kiss-that-Hawaiian-timeshare-goodbye-Islands-2468202.php|newspaper= San Francisco Chronicle|date= 14 October 2006}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 100 milioane<ref name=prob group=note/>
| Pământul va fi probabil lovit de un asteroid comparabil ca dimensiune cu cel care a declanșat [[Extincția Cretacic–Paleogen]] în urmă cu 66 de milioane de ani, presupunând că acest lucru nu poate fi evitat.<ref name="kpg1"/>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 100 milioane
| Estimarea superioară a duratei de viață a [[Inelele lui Saturn|inelelor lui Saturn]] în starea lor actuală.<ref>{{cite book|last= Lang|first= Kenneth R.|title= The Cambridge Guide to the Solar System|date= 2003|publisher= Cambridge University Press|page= [https://archive.org/details/cambridgeguideto0000lang/page/329 329] | isbn = 9780521813068 | url = https://archive.org/details/cambridgeguideto0000lang |url-access= registration| quote = [...] all the rings should collapse [...] in about 100 million years.}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 110 milioane
| Luminozitatea [[Soare]]lui crește cu 1%.<ref>{{cite journal|title= Distant future of the Sun and Earth revisited |journal= Monthly Notices of the Royal Astronomical Society |volume= 386 |issue= 1 |pages= 155–63 |author= Schröder, K.-P. |author2= Connon Smith, Robert |year= 2008|arxiv= 0801.4031|bibcode= 2008MNRAS.386..155S|doi= 10.1111/j.1365-2966.2008.13022.x|s2cid= 10073988 }}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 180 milioane
| Datorită încetinirii treptate a rotației Pământului, o zi pe Pământ va fi cu o oră mai lungă decât este astăzi.<ref>{{cite web | title = How Long Until The Moon Slows The Earth to a 25 Hour Day? |author= Jillian Scudder | work= [[Forbes]] | url = https://www.forbes.com/sites/jillianscudder/2017/01/28/how-long-until-the-moon-slows-the-earth-to-a-25-hour-day/ | access-date= 30 May 2017}}</ref>
|-
| style="background: #e0ffff;" | [[File:Greek lc pi icon.svg|16px|link=#Key|alt= Mathematics|Mathematics]]
| 230 milioane
| Predicția orbitelor planetelor este imposibilă pe perioade mai mari de timp decât aceasta, din cauza limitărilor [[Durata lui Liapunov|timpului Lyapunov]].<ref name="hayes07"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 240 milioane
| Din poziția sa actuală, [[Sistemul Solar]] face o orbită completă a [[Centrul galactic|Centrului Galactic]].<ref name="galyear"/>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 250–350 milioane
| Toate continentele de pe Pământ se pot contopi într-un [[supercontinent]]. Patru aranjamente potențiale ale acestei configurații au fost denumite [[Amasia (continent)|Amasia]], [[Novopangaea]], [[Pangea Ultima]] și [[Aurica (continent)|Aurica]].<ref name="scotese"/><ref name="Williams Nield 2007"/> Acest lucru va duce probabil la o perioadă glaciară, scăderea nivelului mării și creșterea nivelului de oxigen, scăderea în continuare a temperaturilor globale.{{sfn|Calkin|Young|1996|pp=9–75}}{{sfn|Thompson|Perry|1997|pp=127–128}}
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 300–600 milioane
| Timpul estimat pentru ca temperatura mantalei lui [[Planeta Venus|Venus]] să atingă maximul. Apoi, pe o perioadă de aproximativ 100 de milioane de ani, are loc o subducție majoră, iar scoarța este reciclată.<ref name="Strom1994">{{cite journal |last= Strom |first= Robert G. |author2= Schaber, Gerald G. |author3= Dawson, Douglas D. |date= 25 May 1994 |title= The global resurfacing of Venus |journal= Journal of Geophysical Research |volume= 99 |issue= E5 |pages= 10899–10926 |doi= 10.1029/94JE00388 |bibcode= 1994JGR....9910899S|url= https://zenodo.org/record/1231347 }}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 400–500 milioane
| Supercontinentele (Pangaea Ultima, Novopangaea, Amasia și Aurica) menționate anterior se vor despărți.<ref name="Williams Nield 2007"/> Acest lucru va duce probabil la temperaturi globale mai ridicate, similar cu perioada [[Cretacic]]ului.{{sfn|Thompson|Perry|1997|pp=127–128}}
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 500 milioane<ref name=prob group=note/>
| Timpul estimat până la o explozie de raze gamma sau o supernova hiperenergetică masivă, are loc în interiorul a 6.500 de [[ani-lumină]] de Pământ; suficient de aproape pentru ca razele sale să afecteze stratul de ozon al Pământului și să declanșeze o [[extincție în masă]], presupunând că ipoteza este corectă că o astfel de explozie anterioară a declanșat evenimentul de extincție Ordovician-Silurian. Cu toate acestea, supernova ar trebui să fie orientată cu precizie față de Pământ pentru a avea un astfel de efect.<ref name="natgeo"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 600 milioane
| Accelerarea mareelor deplasează [[Luna]] suficient de departe de Pământ încât eclipsele totale de Soare nu mai sunt posibile.<ref name="600mil"/>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 500–600 milioane
| Luminozitatea crescândă a Soarelui începe să perturbe ciclul carbonat-silicat; o luminozitate mai mare crește degradarea rocilor de suprafață, care captează dioxidul de carbon în sol sub formă de carbonat. Pe măsură ce apa se evaporă de la suprafața Pământului, rocile se întăresc, provocând încetinirea tectonicii plăcilor și, în cele din urmă, oprirea, odată ce oceanele se evaporă complet. Cu o activitate vulcanică mai mică pentru a recicla carbonul în atmosfera Pământului, nivelurile de dioxid de carbon încep să scadă<ref name=swansong>{{cite journal|title= Swansong Biospheres: Refuges for life and novel microbial biospheres on terrestrial planets near the end of their habitable lifetimes |journal= International Journal of Astrobiology |volume= 12 |issue= 2 |pages= 99–112 |author= O'Malley-James, Jack T. |author2= Greaves, Jane S. |author3= Raven, John A. |author4= Cockell, Charles S.|year= 2012 | arxiv= 1210.5721 |bibcode= 2013IJAsB..12...99O |doi= 10.1017/S147355041200047X|s2cid= 73722450 }}</ref> până la punctul în care fotosinteza C<sub>3</sub> nu mai este posibilă.<br>
Toate plantele care utilizează fotosinteza C<sub>3</sub> (aproximativ 99% din speciile actuale) vor muri.<ref name="Heath Doyle 2009"/> 
|-
| style="background: #CEFF00;" | [[File:Butterfly icon (Noun Project).svg|16px|link=#Key|alt= Biologie]]
| 500–800 milioane<ref name=prob group=note/>
| Pe măsură ce Pământul începe să se încălzească rapid și scade nivelul de dioxid de carbon, [[plante]]le — și, prin extensie, [[animal]]ele — ar putea supraviețui mai mult prin evoluția altor strategii, cum ar fi necesitatea unei cantități mai mici de dioxid de carbon pentru procesele fotosintetice, transformarea în plante carnivore, adaptarea la deshidratare sau asocierea cu ciuperci.

Moartea majorității vieții vegetale va avea ca rezultat mai puțin oxigen în atmosferă, permițând ca  radiații ultraviolete mai dăunătoare [[ADN]]-ului să ajungă la suprafață. Creșterea temperaturilor va crește reacțiile chimice în atmosferă, scăzând și mai mult nivelurile de oxigen. Multe animale vor migra spre poli sau, eventual, în subteran.{{sfn|Ward|Brownlee|2003|pp=117-128}} Aceste creaturi vor deveni active în timpul nopții polare și [[Estivație|estivative]] în timpul zilei polare din cauza căldurii și radiațiilor intense. O mare parte din uscat va deveni un deșert sterp, iar plantele și animalele ar putea fi găsite în primul rând în oceane.{{sfn|Ward|Brownlee|2003|pp=117-128}}
|-
| style="background: #CEFF00;" | [[File:Butterfly icon (Noun Project).svg|16px|link=#Key|alt= Biologie]]
| 800–900 milioane
| Nivelurile de dioxid de carbon vor scădea până la punctul în care fotosinteza C<sub>4</sub> nu mai este posibilă.<ref name="Heath Doyle 2009"/> Fără viața plantelor care să recicleze oxigenul în atmosferă, oxigenul liber și stratul de ozon vor dispărea, permițând ca niveluri intense de lumină UV mortală să ajungă la suprafață. Viața multicelulară se stinge.
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 1,1 miliarde
| Luminozitatea Soarelui va crește cu 10%, determinând ca temperatura suprafeței Pământului să atingă o medie de aproximativ 320 K (47 °C). Atmosfera va deveni o „seră umedă”, rezultând o evaporare rapidă a oceanelor.<ref name="swansong"/><ref name="mnras386_1"/> Acest lucru ar face ca tectonica plăcilor să se oprească complet, dacă nu este deja oprită înainte de această dată.{{sfn|Brownlee|2010|p=95}} Pungi de apă pot fi încă prezente la poli, permițând habitate pentru o viață simplă.{{sfn|Brownlee|2010|p=[https://books.google.com/books?id=M8NwTYEl0ngC&pg=PA79 79]}}<ref name="pressure"/>
|-
| style="background: #CEFF00;" | [[File:Butterfly icon (Noun Project).svg|16px|link=#Key|alt= Biologie]]
| 1.3 miliarde
| Viața [[eucariote|eucariotă]] se stinge pe Pământ din cauza nivelului scăzut de dioxid de carbon. Rămân doar [[procariote|procariotele]].<ref name="bd2_6_1665"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 1,5–1,6 miliarde
|Luminozitatea în creștere a Soarelui face ca zona locuibilă circumstelară să se deplaseze spre exterior; [[Planeta Marte|Marte]] va deveni o planetă locuibilă cu o temperatură medie similară Pământului în timpul erei glaciare.<ref name="bd2_6_1665"/><ref name="mars"/>
|-
| style="background: #CEFF00;" | [[File:Butterfly icon (Noun Project).svg|16px|link=#Key|alt= Biologie]]
| 1,6 miliarde
| Cea mai mică estimare potrivit căreia va dispare viața procariotă.<ref name=bd2_6_1665/>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 2 miliarde
| Estimare maximă până când oceanele Pământului se evaporă dacă presiunea atmosferică scade prin ciclul azotului.<ref name=pnas106_24/>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 2,3 miliarde
| Dacă [[nucleul interior al Pământului]] continuă să crească cu viteza sa actuală de 1 mm pe an, nucleul exterior al Pământului va îngheața.<ref name="ng4_264"/><ref name="compo"/>  Fără nucleul său exterior lichid, câmpul magnetic al Pământului se oprește,<ref name="magnet"/> și particulele încărcate emanate de Soare epuizează treptat atmosfera.<ref>{{cite journal |title= Solar wind hammers the ozone layer |journal= News@nature |author= Quirin Shlermeler|date= 3 March 2005 | doi= 10.1038/news050228-12}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 2,55 miliarde
| Soarele va fi atins o temperatură maximă a suprafeței de 5.820 K (5.550 °C). De atunci, va deveni treptat mai rece, în timp ce luminozitatea sa va crește în continuare.<ref name="mnras386_1"/>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 2,8 miliarde
| Temperatura suprafeței Pământului va atinge aproximativ 420 K (147 °C), chiar și la poli.<ref name=swansong/>{{sfn|Adams|2008|pp=33–47}}
|-
| style="background: #CEFF00;" | [[File:Butterfly icon (Noun Project).svg|16px|link=#Key|alt= Biologie]]
| 2,8 miliarde
| Toată [[viața|viața]], care până acum fusese redusă la colonii unicelulare în microambiente izolate, dispersate, cum ar fi lacurile sau peșterile de mare altitudine, devine [[extincție|extinctă]].<ref name=swansong/>{{sfn|Adams|2008|pp=33–47}}
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| {{Circa}} 3 miliarde<ref name=prob group=note/>
| Există o șansă de aproximativ 1 din 100.000 ca Pământul să fie expulzat în spațiul interstelar de o întâlnire stelară înainte de acest punct și o șansă de 1 din 3 milioane ca acesta să fie apoi capturat de o altă stea. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, viața, presupunând că a supraviețuit călătoriei interstelare, ar putea continua mult timp.{{sfn|Adams|2008|pp=33–44}}
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 3 miliarde
| Punctul mediu la care distanța crescândă a Lunii de Pământ își reduce efectul de stabilizare asupra înclinării axiale a Pământului determinând ca aceasta să devină haotică și extremă, ducând la schimbări dramatice în climatul planetei datorită înclinării axiale în schimbare.<ref name="wander"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 3,3 miliarde
| 1% șanse ca gravitația lui [[Planeta Jupiter|Jupiter]] să facă orbita lui [[Planeta Mercur|Mercur]] atât de excentrică încât să se ciocnească de [[Planeta Venus|Venus]], trimițând Sistemul Solar interior în haos. Scenariile posibile includ ca Mercur să se ciocnească de Soare, să fie expulzat din Sistemul Solar sau să se ciocnească cu Pământul.<ref name="chaos"/>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt= Geologie și știință planetară]]
| 3,5–4,5 miliarde
| Toată apa prezentă astăzi în oceane (dacă nu se pierde mai devreme) se evaporă. Efectul de seră cauzat de atmosfera masivă, bogată în apă, combinată cu luminozitatea Soarelui care atinge cu aproximativ 35-40% peste valoarea sa actuală, va duce la creșterea temperaturii de la suprafața Pământului la 1.400 K (1.130 °C) — suficient de fierbinte pentru a topi roci la suprafață.{{sfn|Brownlee|2010|p=95}}<ref name="pnas106_24">{{cite journal | last1= Li | first1= King-Fai | last2= Pahlevan | first2= Kaveh | last3= Kirschvink | first3= Joseph L. | last4= Yung | first4= Yuk L. | date= 16 June 2009 | title= Atmospheric pressure as a natural climate regulator for a terrestrial planet with a biosphere | journal= Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America| volume= 106 | issue= 24 | pages= 9576–9579 | doi= 10.1073/pnas.0809436106 | pmid= 19487662 | pmc= 2701016 | bibcode= 2009PNAS..106.9576L }}</ref><ref name=guinan_ribas>{{cite journal | last1= Guinan | first1= E. F. | last2= Ribas | first2= I. | title= Our Changing Sun: The Role of Solar Nuclear Evolution and Magnetic Activity on Earth's Atmosphere and Climate | journal= ASP Conference Proceedings | volume= 269 | pages= 85–106 | editor1-last= Montesinos | editor1-first= Benjamin | editor2-last= Gimenez | editor2-first= Alvaro | editor3-last= Guinan | editor3-first= Edward F. |year= 2002 | bibcode= 2002ASPC..269...85G }}</ref><ref name=icarus74>{{cite journal | last1= Kasting | first1= J. F. | title= Runaway and moist greenhouse atmospheres and the evolution of earth and Venus | journal= Icarus | volume= 74 |date= June 1988 | issue= 3 | pages= 472–494 | doi= 10.1016/0019-1035(88)90116-9 | pmid= 11538226 | bibcode= 1988Icar...74..472K | url= https://zenodo.org/record/1253896 }}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 3,6 miliarde
| [[Triton (satelit)|Triton]], satelitul lui [[Planeta Neptun|Neptun]], cade peste [[limita Roche]] a planetei, putându-se dezintegra într-un sistem de inele planetare similar cu cel al lui Saturn.<ref name="triton"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 4 miliarde
| Punctul mediu prin care [[galaxia Andromeda]] se va ciocni cu [[Calea Lactee]], care se vor uni apoi pentru a forma o galaxie numită „Milkomeda”.<ref name="cox"/> Există, de asemenea, o mică șansă ca Sistemul Solar să fie ejectat.<ref name=Cain>{{cite web|title=When Our Galaxy Smashes into Andromeda, What Happens to the Sun?|author=Cain, Fraser | work=Universe Today |url=http://www.universetoday.com/2007/05/10/when-our-galaxy-smashes-into-andromeda-what-happens-to-the-sun/|year=2007|access-date=2007-05-16| archive-url= https://web.archive.org/web/20070517021426/http://www.universetoday.com/2007/05/10/when-our-galaxy-smashes-into-andromeda-what-happens-to-the-sun/| archive-date= 17 May 2007 | url-status= live}}</ref><ref name=Cox2008>{{cite journal|title=The Collision Between The Milky Way And Andromeda | author=Cox, T. J. | author2=Loeb, Abraham | journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society | arxiv=0705.1170 |year=2008 | doi=10.1111/j.1365-2966.2008.13048.x|volume=386|issue=1 | pages=461–474 | s2cid=14964036 | bibcode=2008MNRAS.386..461C}}</ref> Planetele Sistemului Solar aproape sigur nu vor fi deranjate de aceste evenimente.<ref>{{cite web |url=http://www.nasa.gov/mission_pages/hubble/science/milky-way-collide.html |title=NASA's Hubble Shows Milky Way is Destined for Head-On Collision |website=NASA |date=31 May 2012 |access-date=13 October 2012}}</ref><ref>{{cite news|last=Dowd|first=Maureen|title=Andromeda Is Coming!|url=https://www.nytimes.com/2012/05/30/opinion/dowd-andromeda-is-coming.html|access-date=9 January 2014|newspaper=The New York Times|date=29 May 2012|quote=[NASA's David Morrison] explained that the Andromeda-Milky Way collision would just be two great big fuzzy balls of stars and mostly empty space passing through each other harmlessly over the course of millions of years.}}</ref><ref name="milk"/>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt=Geology and planetary science|Geology and planetary science]]
| 4,5 miliarde
| Marte atinge același flux solar pe care l-a avut Pământul când s-a format prima dată, acum 4,5 miliarde de ani (față de astăzi).<ref name="mars"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 5,4 miliarde
| Odată cu hidrogenul epuizat din nucleu, Soarele părăsește [[secvența principală]] și începe să evolueze într-o gigantă roșie.<ref name="Schroder 2008"/>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt=Geologie și știință planetară]]
| 6,5 miliarde
| Marte atinge același flux de radiații solare ca și Pământul astăzi, după care va suferi o soartă similară cu Pământul, așa cum este descris mai sus.<ref name="mars"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 7,5 miliarde
| Pământul și Marte ar putea fi în rotație sincronă cu Soarele aflat în expansiune.<ref name="mars"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 7,59 miliarde
| Pământul și Luna sunt foarte probabil distruse prin căderea în Soare, chiar înainte ca Soarele să atingă vârful fazei sale de gigantă roșie și raza sa maximă va fi de 256 de ori mai mare decât cea actuală.<ref name="Schroder 2008"/><ref name=earthredgiantsun group=note>Aceasta a fost o întrebare dificilă pentru o vreme; vezi lucrarea din 2001 de Rybicki, K. R. și Denis, C. Totuși, conform ultimelor calcule, acest lucru se întâmplă cu un grad foarte ridicat de certitudine.</ref> Înainte de coliziunea finală, Luna poate spirala sub limita Roche a Pământului, spărgându-se într-un inel de resturi, dintre care cele mai multe cad pe suprafața Pământului.

În această eră, satelitul lui Saturn, Titan, poate atinge temperaturile de suprafață necesare pentru a susține viața.<ref name="Titan"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 7,9 miliarde
| Soarele ajunge la vârful ramurii gigantei roșii a [[diagrama Hertzsprung–Russell|diagramei Hertzsprung–Russell]], atingând raza maximă de 256 de ori valoarea actuală.<ref name="Rybicki2001"/> În acest proces, [[Planeta Mercur|Mercur]], [[Planeta Venus|Venus]] și foarte probabil [[Pământ]]ul sunt distruse.<ref name="Schroder 2008"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 8 miliarde
| Soarele devine o [[pitică albă]] carbon-oxigen cu aproximativ 54,05% din masa sa actuală.<ref name="Schroder 2008"/><ref name="nebula"/><ref name="apj676_1_594"/><ref name="dwarf group note">{{harvnb|Kalirai |Hansen |Kelson |Reitzel |2008 |p=16}}. Based upon the weighted least-squares best fit with the initial mass equal to a solar mass.</ref> În acest moment, dacă cumva Pământul supraviețuiește, temperaturile de pe suprafața planetei, precum și alte planete rămase în Sistemul Solar, vor începe să scadă rapid, Soarele emițând mult mai puțină energie decât o face astăzi.
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 22 miliarde
| Sfârșitul [[Univers]]ului în scenariul [[Big Rip]], presupunând un model de energie întunecată cu w = -1,5.<ref name="bigrip"/><ref>{{cite web |url=https://www.forbes.com/sites/startswithabang/2018/06/30/ask-ethan-could-the-universe-be-torn-apart-in-a-big-rip/ |title=Ask Ethan: Could The Universe Be Torn Apart In A Big Rip? }}</ref> Dacă densitatea [[energia întunecată|energiei întunecate]] este mai mică de -1, atunci expansiunea Universului ar continua să accelereze și [[Universul observabil]] ar continua să se micșoreze.  Cu aproximativ 200 de milioane de ani înainte de Big Rip, grupuri de galaxii precum [[Grupul Local]] sau Grupul Sculptorilor ar fi fost distrus. Cu șaizeci de milioane de ani înainte de Big Rip, toate galaxiile vor începe să piardă stele în jurul marginilor lor și se vor dezintegra complet în alte 40 de milioane de ani. Cu trei luni înainte de Big Rip, toate sistemele stelare vor deveni nelimitate gravitațional, iar planetele vor zbura în universul care se extinde rapid. Cu 30 de minute înainte de Big Rip, [[planete]]le, [[stele]]le, [[asteroizi]]i și chiar obiecte extreme, cum ar fi [[stea neutronică|stelele neutronice]] și [[gaură neagră|găurile negre]], se vor evapora în atomi. Cu 100 de zeptosecunde (10<sup>−19</sup> secunde) înainte de Big Rip, atomii s-ar destrăma. Apoi, odată atinsă scara Planck, Universul ar intra într-o „singularitate de rupere” atunci când toate distanțele devin infinit de mari. 

Cu toate acestea, observațiile privind viteza [[roi de galaxii|roiurilor de galaxii]] de către Observatorul de raze X Chandra sugerează că adevărata valoare a lui w este aprox, −0,991, ceea ce înseamnă că Big Rip nu va avea loc.<ref name="chand"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 100–150 miliarde
| Expansiunea Universului face ca toate galaxiile dincolo de fostul [[Grupul Local|Grup Local]] al [[Calea Lactee|Căii Lactee]] să dispară dincolo de orizontul luminii cosmice, îndepărtându-le din [[universul observabil]].<ref name="galaxy"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 150 miliarde
| [[Radiație cosmică de fond|Radiația cosmică de fond]] se răcește de la temperatura actuală de aprox. 2,7 K (-270,45 °C) până la 0,3 K (-272,850 °C), făcându-o în esență nedetectabilă cu tehnologia actuală.<ref name="temp"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 450 miliarde
| Punctul mediu prin care aprox. 47 de galaxii <ref name="messier"/> din [[Grupul Local]] se vor uni într-o singură galaxie mare.<ref name="dying"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 10<sup>12</sup> (1&nbsp;trilion)
| Pe măsură ce norii de gaz din galaxii se epuizează, nu se mai pot forma noi stele.<ref name="dying"/>

Expansunea Universului, presupunând o densitate constantă a energiei întunecate, înmulțește lungimea de undă a radiației cosmice de fond cu 10<sup>29</sup>, depășind scara orizontului luminii cosmice și făcând dovada [[Big Bang]]-ului nedetectabilă. Cu toate acestea, poate fi încă posibil să se determine expansiunea universului prin studiul cinematicii stelare.<ref name="galaxy"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 1,05×10<sup>12</sup> (1,05&nbsp;trilione)
| Timpul estimat până la care Universul se va extinde cu un factor mai mare de 10<sup>26</sup>, reducând densitatea medie a particulelor la mai puțin de o particulă pe volum de orizont cosmologic. Dincolo de acest punct, particulele de materie intergalactică nelegată sunt izolate efectiv, iar coliziunile dintre ele încetează să afecteze evoluția viitoare a Universului.<ref name=":0">{{Cite journal|last1=Busha|first1=Michael T.|last2=Adams|first2=Fred C.|last3=Wechsler|first3=Risa H.|last4=Evrard|first4=August E.|date=2003-10-20|title=Future Evolution of Structure in an Accelerating Universe|journal=The Astrophysical Journal|volume=596|issue=2|pages=713–724|doi=10.1086/378043|arxiv=astro-ph/0305211|s2cid=15764445|issn=0004-637X}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 2×10<sup>12</sup> (2&nbsp;trilioane)
| Timpul estimat până la care toate obiectele dincolo de Grupul nostru Local sunt deplasate spre roșu cu un factor mai mare de 10<sup>53</sup>. Chiar și razele gamma cu cea mai mare energie sunt întinse astfel încât lungimea lor de undă să fie mai mare decât diametrul fizic al orizontului.<ref>{{Cite journal|last1=Krauss|first1=Lawrence M.|last2=Starkman|first2=Glenn D.|date=March 2000|title=Life, The Universe, and Nothing: Life and Death in an Ever-Expanding Universe|journal=The Astrophysical Journal|volume=531|issue=1|pages=22–30|doi=10.1086/308434|arxiv=astro-ph/9902189|bibcode=2000ApJ...531...22K|s2cid=18442980|issn=0004-637X}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 4×10<sup>12</sup> (4&nbsp;trilioane)
| Timpul estimat până când steaua pitică roșie [[Proxima Centauri]], cea mai apropiată stea de Soare, la o distanță de 4,25 [[ani-lumină]], părăsește secvența principală și devine o [[pitică albă]].<ref>{{cite journal|title=RED Dwarfs and the End of The Main Sequence|author1=Fred C. Adams|author2=Gregory Laughlin|author3=Genevieve J. M. Graves|journal=Revista Mexicana de Astronomía y Astrofísica, Serie de Conferencias|volume=22|pages=46–49|year=2004|url=http://www.astroscu.unam.mx/rmaa/RMxAC..22/PDF/RMxAC..22_adams.pdf|access-date=2021-07-24|archive-date=2019-07-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20190711072446/http://www.astroscu.unam.mx/rmaa/RMxAC..22/PDF/RMxAC..22_adams.pdf|dead-url=yes}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 3×10<sup>13</sup> (30&nbsp;trilioane)
| Timpul estimat pentru ca stelele (inclusiv Soarele) să fie supuse unei întâlniri strânse cu o altă stea în cartierele stelare locale. Ori de câte ori două stele (sau rămășițe stelare) trec aproape una de cealaltă, orbitele planetelor lor pot fi întrerupte, potențial expulzându-le din sistem în întregime. În medie, cu cât orbita unei planete este mai aproape de steaua ei mamă, cu atât durează mai mult să fie evacuată în acest mod, deoarece este gravitațional legată mai mult de stea.<ref name="strip"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 10<sup>14</sup> (100&nbsp;trilioane)
| Estimare maximă pentru timpul până la care se termină formarea normală de stele în galaxii.<ref name="dying"/> Aceasta marchează trecerea de la Era Stelliferous la Era Degenerată; fără hidrogen liber pentru a forma stele noi, toate stelele rămase își epuizează încet combustibilul și mor.<ref name="five ages"/> În acest moment, Universul se va extinde cu un factor de aproximativ 10<sup>2554</sup>.<ref name=":0"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 10<sup>15</sup> (1 cvadrilion)
| Timpul estimat până la întâlnirile stelare apropiate care desprind toate planetele din sistemele stelare (inclusiv sistemul solar) de pe orbite.<ref name="dying"/>

În acest moment, Soarele (o [[pitică neagră]]) s-a răcit la 5 K (-268,15 °C).<ref name="five degs"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 10<sup>19</sup> to 10<sup>20</sup><br/>(10–100 cvadrilioane)
| Timpul estimat până când 90-99% dintre piticele brune și resturile stelare (inclusiv Soarele) sunt evacuate din galaxii. Când două obiecte trec suficient de aproape unul de celălalt, ele schimbă energia orbitală, obiecte cu masă mai mică având tendința de a câștiga energie. Prin întâlniri repetate, obiectele cu masă inferioară pot câștiga suficientă energie în acest mod pentru a fi evacuate din galaxia lor. Acest proces va determina ca în cele din urmă majoritatea piticelor brune și a resturilor stelare din Calea Lactee să fie scoase.<ref name="dying"/><ref name="five ages pp85–87"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 10<sup>20</sup> (100 cvadrilioane)
| Dacă Pământul nu este ejectat din orbita sa de o întâlnire stelară sau înghițit de Soare în timpul fazei sale de gigantă roșie, acesta este timpul estimat până când Pământul se ciocnește cu Soarele (care este o [[pitică neagră]]) din cauza decăderii orbitei sale prin emisia de radiații gravitaționale.<ref name="dyson"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 10<sup>23</sup> (100 sextilioane)
| În jurul acestei scale de timp, cele mai multe rămășițe stelare și alte obiecte cosmice sunt evacuate din rămășițele grupului lor galactic.<ref>{{cite web |author1=John Baez |title=The End of the Universe |url=http://math.ucr.edu/home/baez/end.html |website=math.ucr.edu |date=7 February 2016}}</ref>
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 2×10<sup>36</sup>
| Descompunerea tuturor [[nucleon]]ilor din [[Universul observabil]], dacă timpul de înjumătățire al protonului va avea valoarea minimă posibilă (8,2×10<sup>33</sup> ani).<ref name="proton"/><ref name="half-life"/><ref name=half-life group=note>Aproximativ 264 de timp de înjumătățire. Tyson și colab. au folosit calculul cu o valoare diferită pentru timpul de înjumătățire.</ref> 
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 3×10<sup>43</sup>
| Descompunerea tuturor [[nucleon]]ilor din [[Universul observabil]], dacă timpul de înjumătățire al protonului va avea valoarea maximă posibilă (10<sup>41</sup> ani).<ref name="dying"/>

Dacă protonii se degradează, începe Era Găurilor Negre, în care [[găurile negre]] sunt singurele obiecte cerești rămase.<ref name="five ages"/><ref name="dying"/>
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 10<sup>65</sup>
| Presupunând că [[proton]]ii nu se descompun, acesta este timpul estimat în care obiectele rigide, precum rocile, își rearanjează particulele și moleculele prin procesul de [[Efectul tunel|tunelare cuantică]].
Pe această scală de timp, orice corp discret de materie „se comportă ca un lichid” și devine o sferă netedă datorită difuziei și gravitației.<ref name="dyson"/>
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 2×10<sup>66</sup>
| Timpul estimat până când o [[gaură neagră]] de 1 masă solară se descompune în particule subatomice prin [[radiația Hawking]].<ref name="Page 1976"/>
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 6×10<sup>99</sup>
| Timpul estimat până când [[gaură neagră supermasivă|gaura neagră supermasivă]] [[TON 618]], cea mai masivă cunoscută (începând din 2018) cu o masă de 66 miliarde de mase solare, se disipează prin emisia de radiații Hawking,<ref name="Page 1976"/> presupunând un moment unghiular zero (că nu se rotește).
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 1,7×10<sup>106</sup>
| Timpul estimat până când o gaură neagră supermasivă cu o masă de 20 trilioane de mase solare se degradează prin radiația Hawking.<ref name="Page 1976"/> Aceasta marchează sfârșitul Erei Găurilor Negre. Dincolo de acest timp, dacă protonii se degradează, Universul intră în Era Întunecată, în care toate obiectele fizice s-au descompus în particule subatomice, trecând treptat la starea lor finală de energie sau moartea termică a universului.<ref name="five ages"/><ref name="dying"/>
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 10<sup>200</sup>
| Timpul de estimare maximă pentru ca toți nucleonii din [[universul observabil]] să se descompună, dacă acest lucru nu se face prin procesul de mai sus, prin oricare dintre numeroasele mecanisme permise în fizica modernă a particulelor pe scări de timp de 10<sup>46</sup> la 10<sup>200</sup> ani.<ref name="five ages"/>
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 10<sup>1100-32000</sup>
| Presupunând că protonii nu se descompun, acesta este timpul estimat pentru ca ultimele pitice negre cu mase de 1,2 ori mai mari decât masa Soarelui să se dezintegreze în mici supernove ca urmare a fuziunii lente siliciu-nichel-fier.<ref>{{cite journal|title=Black Dwarf Supernova in the Far Future|author=M. E. Caplan|journal=MNRAS|volume=000|number=1–6|url=https://arxiv.org/pdf/2008.02296.pdf|date=7 August 2020|pages=4357–4362|doi=10.1093/mnras/staa2262|arxiv=2008.02296|bibcode=2020MNRAS.497.4357C|s2cid=221005728}}</ref>  
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 10<sup>1500</sup>
| Presupunând că protonii nu se descompun, acesta este timpul estimat până când toată materia barionică din obiectele cu masă stelară a fuzionat prin fuziune catalizată de muoni pentru a forma fier-56 fie s-a descompus dintr-un element cu masă mai mare în fier-56 pentru a forma o stea de fier.<ref name="dyson"/>
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| <math>10^{10^{26}}</math><ref name="bignumber" group="note"><math>10^{10^{26}}</math> este 1 urmat de 10<sup>26</sup> (100 septilioane) de zerouri</ref><ref name=bignumber2 group=note>Deși afișat în ani pentru comoditate, numerele de dincolo de acest punct sunt atât de mari încât cifra numerică rămâne neschimbată, indiferent de unitățile convenționale în care au fost enumerate, fie ca nanosecunde sau durata de viață a stelelor.</ref>
| Estimare conservatoare pentru timpul până când toate stelele de fier se prăbușesc prin tuneluri cuantice în găuri negre, presupunând că nu există decompunerea protonilor sau găuri negre virtuale.<ref name="dyson"/>

Pe această scară vastă de timp, chiar și stelele de fier ultra-stabile vor fi fost distruse de evenimentele cuantice de tunelare.
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| <math>10^{10^{50}}</math><ref name=prob group=note/><ref name=bignumber2 group=note/><wbr/><ref group="note"><math>10^{10^{50}}</math>este 1 urmat de  10<sup>50</sup> (100 quindecilioane) de zerouri</ref>
| Timp estimativ pentru ca un [[creier Boltzmann]] să apară în vid printr-o scădere spontană a [[entropie|entropiei]].<ref name="linde"/>
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| <math>10^{10^{76}}</math><ref name=bignumber2 group=note/>
| Estimare ridicată pentru timpul până când toate stelele de fier se prăbușesc în găuri negre, presupunând că nu există descompuneri de protoni sau găuri negre virtuale,<ref name="dyson"/> care apoi (pe aceste scale de timp) se evaporă instantaneu în particule subatomice.

Dincolo de acest punct, este aproape sigur că Universul nu va mai conține materie barionică și va fi un vid aproape pur (posibil însoțit de prezența unui vid fals) până când va ajunge la starea sa finală de energie, presupunând că nu se întâmplă înainte de acest moment.
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| <math>10^{10^{120}}</math><ref name=bignumber2 group=note/>
| Cea mai mare estimare pentru timpul necesar universului pentru a ajunge la starea sa finală de energie, chiar și în prezența unui vid fals.<ref name="linde"/>
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| <math>10^{10^{10^{56}}}</math><ref name=prob group=note/><ref name=bignumber2 group=note/>
| Este timpul pentru ca efectele cuantice să genereze un nou [[Big Bang]], rezultând un nou univers. În jurul acestui vast interval de timp, tunelarea cuantică în orice petec izolat al universului acum gol ar putea genera noi evenimente inflaționiste, având ca rezultat noi Big Bang-uri care vor da naștere la noi universuri. 
|}

==Viitorul umanității ==
{{mw-datatable}}
{| class="wikitable sortable mw-datatable" style="width: 100%; margin-right: 0;"
|-
! scope="col" | [[File:Key.svg|12px|link=#Key]]
! scope="col" | Ani în viitor
! scope="col" | Eveniment
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
| 10.000
| Durata de viață cea mai probabilă pentru o civilizație tehnologică, potrivit formulării inițiale a [[Ecuația lui Drake|ecuației Drake]] făcută de astrofizicianul american [[Frank Drake]].<ref>{{cite book|last1=Smith|first1=Cameron|last2=Davies|first2=Evan T.|title=Emigrating Beyond Earth: Human Adaptation and Space Colonization|date=2012|publisher=Springer|page=258}}</ref>
|-
| style="background: #CEFF00;" | [[File:Butterfly icon (Noun Project).svg|16px|link=#Key|alt=Biologie]]
| 10.000
| Dacă tendințele globalizării conduc la [[panmixie]], variația genetică umană nu va mai fi regionalizată, deoarece [[mărimea necesară a populație]] va fi egală cu dimensiunea reală a populației.<ref>{{cite book|last1=Klein|first1=Jan|last2=Takahata|first2=Naoyuki|title=Where Do We Come From?: The Molecular Evidence for Human Descent|date=2002|publisher=Springer|page=395}}</ref>
|-
| style="background: #e0ffff;" | [[File:Greek lc pi icon.svg|16px|link=#Key|alt=Matematică]]
| 10.000
|Omenirea are o probabilitate de 95% de a fi devenit [[extincție|extinctă]] până la această dată, conform formulării fizicianului australian Brandon Carter a controversatului [[Argumentul Zilei Judecății|argument al Sfârșitul Lumii]], care prezice numărul de viitori membri ai speciei umane pe baza estimării numărului total de oameni născuți până în prezent.<ref name="brandon"/>
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
| 20.000
|Conform modelului lingvistic creat de americanul [[Morris Swadesh]], limbile viitoare vor păstra doar unul din 100 de cuvinte reprezentând „vocabularul de bază” din [[Listă Swadesh|Lista Swadesh]] comparativ cu prezentul.<ref>{{cite book|last=Greenberg|first=Joseph|title=Language in the Americas|date=1987|publisher=Stanford University Press|pages=341–342}}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt=Geology and planetary science|Geology and planetary science]]
| 100.000+
| Timpul necesar pentru [[terraformarea lui Marte]] cu o atmosferă respirabilă, bogată în [[oxigen]], proces care ar consta într-o inginerie planetară cu scopul de a transforma planeta de la un mediu ostil viații terestre la una care poate susține în mod durabil [[om|oamenii]] și alte forme de viață.<ref>{{cite journal|last=McKay|first=Christopher P.|author2=Toon, Owen B. |author3=Kasting, James F. |title=Making Mars habitable|journal=Nature|date=8 August 1991|volume=352|issue=6335|pages=489–496|doi=10.1038/352489a0|pmid=11538095|bibcode = 1991Natur.352..489M |s2cid=2815367|url=https://zenodo.org/record/1233115}}</ref>
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
| 100.000 – 1 milion 
| Timpul estimat în care omenirea ar putea coloniza galaxia noastră [[Calea Lactee]] și deveni capabilă să valorifice toată energia galaxiei, presupunând o viteză de 10% din [[viteza luminii]].<ref name="typeiii"/>
|-
| style="background: #CEFF00;" | [[File:Butterfly icon (Noun Project).svg|16px|link=#Key|alt=Biologie]]
| 2 milioane
| Speciile de vertebrate care au fost izolate genetic în acest timp vor suferi, în general, speciații alopatrice.<ref>{{cite journal|last=Avise |first=John |author2=D. Walker |author3=G. C. Johns |title=Speciation durations and Pleistocene effects on vertebrate phylogeography|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society B|date=22 September 1998|volume=265|issue=1407|pages=1707–1712|doi=10.1098/rspb.1998.0492 |pmid=9787467 |pmc=1689361}}</ref> Biologul evoluționist James W. Valentine a prezis că dacă omenirea s-ar fi dispersat în colonii spațiale izolate genetic până în acest moment, galaxia ar fi martoră la radiații evolutive de la multiple specii umane cu „o diversitate de forme și adaptări care ne-ar surprinde”.<ref>{{cite book|last=Valentine|first=James W.|editor1-last=Finney|editor1-first=Ben R.|editor2-last=Jones|editor2-first=Eric M.|title=Interstellar Migration and the Human Experience|date=1985|publisher=University of California Press|chapter=The Origins of Evolutionary Novelty And Galactic Colonization|page=274}}}</ref> Acesta ar fi un proces natural al populațiilor izolate, fără legătură cu modificări ale genelor făcute deliberat de oameni prin inginerie genetică.
|-
| style="background: #e0ffff;" | [[File:Greek lc pi icon.svg|16px|link=#Key|alt=Matematică]]
| 7,8 milioane
| Omenirea are o probabilitate de 95% de a fi extinctă până la această dată, conform formulării lui J. Richard Gott a controversatului [[Argumentul Zilei Judecății|argument al Sfârșitul Lumii]].<ref>{{Cite journal
 | author = J. Richard Gott, III
 | title = Implications of the Copernican principle for our future prospects
 | journal = [[Nature (journal)|Nature]]
 | volume = 363
 | pages = 315–319
 | year = 1993
 | doi = 10.1038/363315a0
 | issue = 6427
|bibcode = 1993Natur.363..315G | s2cid = 4252750
 }}</ref>
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
| 100 milioane
| Durata maximă de viață estimată a civilizației tehnologice, în conformitate cu formularea inițială a [[Ecuația lui Drake|ecuației Drake]] a lui [[Frank Drake]].<ref>{{cite book|last1=Bignami|first1=Giovanni F.|last2=Sommariva|first2=Andrea|title=A Scenario for Interstellar Exploration and Its Financing|url=https://archive.org/details/scenarioforinter00bign|url-access=limited|date=2013|publisher=Springer|page=[https://archive.org/details/scenarioforinter00bign/page/n29 23]|bibcode=2013sief.book.....B}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 1 miliard
| Timpul estimat pentru un proiect de [[astroinginerie]] de modificare a [[Mișcarea de revoluție a Pământului|orbitei Pământului]], compensând luminozitatea în creștere a [[Soare]]lui și migrația către exterior a [[Zonă locuibilă circumstelară|zonei locuibile]], realizată de [[Asistență gravitațională|asistențe gravitaționale]] repetate ale asteroizilor.<ref>{{cite journal | first=D. G. | last=Korycansky |author2=Laughlin, Gregory|author3= Adams, Fred C. |year=2001 |
title=Astronomical engineering: a strategy for modifying planetary orbits | doi=10.1023/A:1002790227314 | journal=Astrophysics and Space Science | id=Astrophys.Space Sci.275:349-366,2001 | volume=275 | issue=4 | pages=349–366 | bibcode=2001Ap&SS.275..349K | arxiv=astro-ph/0102126 | s2cid=5550304 }}</ref><ref>{{cite journal|last=Korycansky|first=D. G.|title=Astroengineering, or how to save the Earth in only one billion years|journal=Revista Mexicana de Astronomía y Astrofísica|year=2004|volume=22|pages=117–120|url=http://www.astroscu.unam.mx/rmaa/RMxAC..22/PDF/RMxAC..22_korycansky.pdf|bibcode=2004RMxAC..22..117K|access-date=2021-07-24|archive-date=2015-09-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20150923175649/http://www.astroscu.unam.mx/rmaa/RMxAC..22/PDF/RMxAC..22_korycansky.pdf|dead-url=yes}}</ref>
|}

== Explorarea spațiului ==

Până în prezent, cinci nave spațiale (''[[Voyager 1]]'', ''[[Voyager 2]]'', ''[[Pioneer 10]]'', ''[[Pioneer 11]]'' și ''[[New Horizons]]'') se află pe traiectorii care le vor scoate din Sistemul Solar în [[spațiul interstelar]]. Cu excepția unei coliziuni extrem de improbabile cu un obiect, călătoria lor ar trebui să continue la nesfârșit.<ref name="time"/>

{{mw-datatable}}
{| class="wikitable sortable mw-datatable" style="width: 100%; margin-right: 0;"
|-
! scope="col" | [[File:Key.svg|12px|link=#Key]]
! scope="col" | Ani în viitor
! scope="col" | Eveniment
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
|1.000 
|Satelitul nuclear SNAP-10A, lansat în 1965 pe o orbită la 700 km deasupra Pământului, va reveni la suprafață.<ref>{{cite book | last = Staub | first = D.W. | title = SNAP 10 Summary Report | publisher = Atomics International Division of North American Aviation, Inc., Canoga Park, California | date = 25 March 1967 | id = NAA-SR-12073}}</ref><ref>{{cite news |url=http://nla.gov.au/nla.news-article110889894 |title=U.S. ADMISSION : Satellite mishap released rays |newspaper=The Canberra Times |volume=52 |issue=15,547 |location=Australian Capital Territory, Australia |date=30 March 1978 |access-date=12 August 2017 |page=5 |via=National Library of Australia}}, ''...Launched in 1965 and carrying about 4.5 kilograms of uranium 235, Snap 10A is in a 1,000-year orbit....''</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 16.900
| ''[[Voyager 1]]'' trece la 3,5 [[ani-lumină]] de [[Proxima Centauri]] ([[Lista celor mai apropiate stele|cea mai apropiată stea de Soare]]).<ref name=lavender>{{Cite journal|title = Future stellar flybys of the Voyager and Pioneer spacecraft|journal = Research Notes of the American Astronomical Society|volume= 3|pages = 59|number=59|doi=10.3847/2515-5172/ab158e|date = 3 April 2019|author = Coryn, A.L. |author2=Bailer-Jones, Davide Farnocchia|arxiv = 1912.03503|bibcode = 2019RNAAS...3...59B|s2cid = 134524048}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 18.500
| ''[[Pioneer 11]]'' trece la 3,4 ani-lumină de [[Alpha Centauri]] (cel mai apropiat sistem stelar).<ref name=lavender/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 20.300
| ''[[Voyager 2]]'' trece la 2,9 ani-lumină de Alpha Centauri.<ref name=lavender/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 25.000
| [[Mesajul Arecibo]], o colecție de date radio transmise la data de 16 noiembrie 1974 va ajunge la destinația sale, roiul globular [[Messier 13]].<ref name="glob"/> Acesta este singurul mesaj radio interstelar trimis într-o regiune atât de îndepărtată de galaxie.  Când mesajul va ajunge la acest grup de stele, s-a mutat la aproximativ 24 de ani-lumină distanță, dar din moment ce acest grup de stele are aproximativ 168 de ani-lumină în diametru, se poate spune totuși că mesajul își va fi atins destinația.<ref>{{cite web|title=In regard to the email from|publisher=Science 2.0|author=Dave Deamer |url=http://www.science20.com/comments/28100/In_regard_to_the_email_from |access-date=14 November 2014 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150924095532/http://www.science20.com/comments/28100/In_regard_to_the_email_from |archive-date=24 September 2015|url-status=dead}}</ref> Orice răspuns va dura cel puțin încă 25.000 de ani de la transmiterea sa (presupunând că este imposibilă o comunicare mai rapidă decât [[lumina]]).
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 33.800
| ''[[Pioneer 10]]'' trece la 3,4 ani-lumină de [[Ross 248]],<ref name=lavender/> o stea mică situată la aproximativ 10,3 ani-lumină de Pământ, în nordul constelației Andromeda.<ref name="apjss82">{{cite journal | last=Leggett | first=S. K. | title=Infrared colors of low-mass stars | journal=Astrophysical Journal Supplement Series | volume=82 | issue=1 |date=September 1992 | pages=351–394 | doi=10.1086/191720 | bibcode=1992ApJS...82..351L }}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 34.400
| ''[[Pioneer 10]]'' trece la 3,4 ani-lumină de Alpha Centauri.<ref name=lavender/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 42.200
| ''[[Voyager 2]]'' trece la 1,7 ani-lumină de Ross 248.<ref name=lavender/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 44.100
| ''[[Voyager 1]]'' trece la 1,8 ani-lumină de [[Gliese 445]],<ref name=lavender/> o stea situată la 17,1 ani-lumină de Pământ, în nordul constelației [[Girafa (constelație)|Girafa]].
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 46.600
| ''[[Pioneer 11]]'' trece la 1,9 ani-lumină de Gliese 445.<ref name=lavender/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 50.000
| Capsula timpului ''[[KEO]]'', dacă va fi lansată într-o zi, va reintra în atmosfera Pământului.<ref name="keo1"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 90.300
| ''[[Pioneer 10]]'' trece la 0,76 ani-lumină de [[HIP 117795]],<ref name=lavender/> situată la 87,16 ani-lumină de Pământ, în constelația [[Cassiopeia (constelație)|Cassiopeia]].
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 306.100
| ''[[Voyager 1]]'' trece la 1 an-lumină de [[TYC 3135-52-1]].<ref name=lavender/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 492.300
| ''[[Voyager 1]]'' trece la 1,3 ani-lumină de [[HD 28343]].<ref name=lavender/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 800.000–8 milioane
| Estimare scăzută a duratei de viață a [[Placa Pioneer|plăcii Pioneer 10]], care conțin mesajul uman către ființe extraterestre, înainte ca gravarea să fie distrusă de procesele de eroziune interstelară slab înțelese în prezent.<ref>{{cite web|last=Lasher |first=Lawrence |title=Pioneer Mission Status |url=http://spaceprojects.arc.nasa.gov/Space_Projects/pioneer/PNStat.html |publisher=NASA|url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20000408152959/http://spaceprojects.arc.nasa.gov/Space_Projects/pioneer/PNStat.html |archive-date=8 April 2000 |quote=[Pioneer's speed is] about 12&nbsp;km/s... [the plate etching] should survive recognizable at least to a distance ≈10 parsecs, and most probably to 100 parsecs.}}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 1,2 milioane
| ''[[Pioneer 11]]'' ajunge la 3 ani-lumină de [[Delta Scuti]],<ref name=lavender/> o stea gigantică  situată la aproximativ 202 ani-lumină de Pământ,<ref name=aaa474_2_653>{{citation | last1=van Leeuwen | first1=F. | title=Validation of the new Hipparcos reduction | journal=Astronomy and Astrophysics | volume=474 | issue=2 |date=November 2007 | pages=653–664 | doi=10.1051/0004-6361:20078357 | bibcode=2007A&A...474..653V | arxiv=0708.1752 | s2cid=18759600 }}</ref> în sudul constelației [[Scutul (constelație)|Scutul]].
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 1,3 milioane
| ''[[Pioneer 10]]'' ajunge la 1,5 ani-lumină de [[HD 52456]].<ref name=lavender/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 2 milioane
| ''[[Pioneer 10]]'' trece pe lângă steaua strălucitoare [[Aldebaran]],<ref name="Pioneer Ames"/> o stea gigantică situată la aproximativ 65 de ani-lumină de Soare, în constelația [[Taurul (constelație)|Taurul]].
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 4 milioane
| ''[[Pioneer 11]]'' trece pe lângă una dintre stelele din constelația [[Vulturul (constelație)|Vulturul]].<ref name="Pioneer Ames"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 8 milioane
| Sateliții de cercetare ''[[LAGEOS]]'' lansați în 1976 vor intra în atmosfera Pământului, purtând cu ei un mesaj către [[generațiile viitoare]] ale omenirii și o hartă detaliată a continentelor cum se așteaptă să arate atunci.<ref name="lageos"/>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 1 miliard
| Durata de viață estimată a celor două [[Discul de Aur de pe Voyager|discuri de aur Voyager]], înainte ca informațiile stocate pe acestea să devină nerecuperabile.<ref>{{cite AV media |people=Jad Abumrad and Robert Krulwich |date=12 February 2010 |title= Carl Sagan And Ann Druyan's Ultimate Mix Tape |url=https://www.npr.org/2010/02/12/123534818/carl-sagan-and-ann-druyans-ultimate-mix-tape |medium=Radio |publisher=NPR }}</ref>
|-
| style="background: lavender;" | [[File:Five Pointed Star Solid.svg|16px|link=#Key|alt=Astronomie și astrofizică]]
| 10<sup>20</sup> (100 cvintilioane)
| Scara de timp estimată pentru ca navele spațiale ''Pioneer'' și ''Voyager'' să se ciocnească cu o stea (sau un rest stelar).<ref name=lavender/>
|}

==Proiecte tehnologice==
{{mw-datatable}}
{| class="wikitable sortable mw-datatable" style="width: 100%; margin-right: 0;"
|-
! scope="col" | [[File:Key.svg|12px|link=#Key]]
! scope="col" | Ani în viitor
! scope="col" | Eveniment
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
| 3183
| ''[[Piramida timpului]]'', o lucrare de artă publică începută în 1993, la Wemding, Germania, este programată pentru finalizare.<ref name="Conception" >[http://www.zeitpyramide.de/ Conception] Official ''Zeitpyramide'' website. Retrieved 14 December 2010.</ref>
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
|6939 
|[[Capsulă a timpului|Capsulele timpului]] „Westinghouse Time Capsules” din anii 1939 și 1964 sunt progamate să fie deschise.<ref>{{cite book|publisher=Westinghouse Electric and Manufacturing Company|year=1938|title=The Book of Record of the Time Capsule of Cupaloy|place= New York City |page=6}}</ref>
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
|7000 
|Ultima capsulă Expo '70 Time din anul 1970, îngropată sub un monument lângă castelul Osaka, Japonia, este programată să fie deschisă.<ref>{{cite web|title=Time Cpsue Expo 1970| url=https://panasonic.net/history/timecapsule/|publisher=panasonic.net|access-date=2020-10-15}}</ref>
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
|28 mai 8113
|„Cripta Civilizație”, o capsulă a timpului situată la Universitatea Oglethorpe din Atlanta, Georgia, este programat să fie deschisă după ce a fost sigilată înainte de-[[Al Doilea Război Mondial]].<ref name="crypt1">{{cite web|url= http://www.georgiaencyclopedia.org/nge/Article.jsp?id=h-864|title= The New Georgia Encyclopedia – Crypt of Civilization|access-date= 2008-06-29|archive-date= 2021-02-10|archive-url= https://web.archive.org/web/20210210133230/https://www.georgiaencyclopedia.org/articles/history-archaeology/crypt-civilization|dead-url= yes}}</ref><ref name="crypt3">{{cite web|url= http://crypt.oglethorpe.edu/history/|title= History of the Crypt of Civilization|access-date= 2015-10-22}}</ref>
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
| 10.000
| Durata de viață estimată a diferitelor proiecte ale Fundației Long Now, inclusiv un ceas cu numărătoare inversă de 10.000 de ani, proiectul Rosetta și proiectul Long Bet.<ref name="longnow"/>

Durata de viață estimată a HD-Rosetta, un disc scris cu laser ionizat pe o placă de nichel, o tehnologie dezvoltată la Laboratorul Național Los Alamos și comercializată ulterior. (Proiectul Rosetta folosește această tehnologie, numită după [[piatra Rosetta]].)
|-
| style="background: #CEFF00;" | [[File:Butterfly icon (Noun Project).svg|16px|link=#Key|alt=Biologie]]
| 10.000
| Durata de viață proiectată a [[Rezerva mondială de semințe din Svalbard|Rezervei mondiale de semințe din Svalbard]], Norvegia.<ref>{{cite news|title=A Visit to the Doomsday Vault|url=https://www.cbsnews.com/news/a-visit-to-the-doomsday-vault/|date=20 March 2008|work=CBS News}}</ref>
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
| 1 milion
| Durata de viață estimată a depozitului „Memoria omenirii” la salina Hallstatt din Austria, unde o parte din cunoștințele umane au fost stocate pe plăci ceramice, în speranța că va servi ca o capsulă a timpului pentru viitor.<ref>{{cite web | title =Memory of Mankind | url = https://www.memory-of-mankind.com/ | access-date = 4 March 2019}}</ref>
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
| 1 trilion
| Durata de viață estimată a dispozitivului de memorie „Nanoshuttle” care funcționează prin rearanjarea nanoparticulelor de fier mutate printr-o legătură moleculară de un nanotub de carbon, o tehnologie dezvoltată de Universitatea din California, Berkeley.<ref>{{cite journal|last=Begtrup |first=G. E. |display-authors=4 |author2=Gannett, W. |author3=Yuzvinsky, T. D. |author4=Crespi, V. H. |author5=Zettl, A. |title=Nanoscale Reversible Mass Transport for Archival Memory |journal=Nano Letters |date=13 May 2009 |volume=9 |issue=5 |pages=1835–1838 |doi=10.1021/nl803800c |url=http://www.physics.berkeley.edu/research/zettl/pdf/363.NanoLet.9-Begtrup.pdf |bibcode=2009NanoL...9.1835B |pmid=19400579 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20100622232231/http://www.physics.berkeley.edu/research/zettl/pdf/363.NanoLet.9-Begtrup.pdf |archive-date=22 June 2010 |citeseerx=10.1.1.534.8855 }}</ref>
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
| >&nbsp;13 trilioane
| Durata de viață estimată a „Superman memory crystal”, un sistem de stocare care folosește lasere care modifică nanostructura unui cristal, o tehnologie dezvoltată de Universitatea din Southampton.<ref>{{cite journal|last1=Zhang|first1=J. |last2=Gecevičius|first2=M. |last3=Beresna|first3=M. |last4=Kazansky|first4=P. G. |title=Seemingly unlimited lifetime data storage in nanostructured glass|url=https://www.researchgate.net/publication/260004721|journal=Phys. Rev. Lett.|volume=112|issue=3 |page=033901|doi=10.1103/PhysRevLett.112.033901|pmid=24484138 |year=2014|bibcode = 2014PhRvL.112c3901Z }}</ref><ref>{{cite journal|last1=Zhang|first1=J.|last2=Gecevičius|first2=M.|last3=Beresna|first3=M.|last4=Kazansky|first4=P. G.|title=5D Data Storage by Ultrafast Laser Nanostructuring in Glass|journal=CLEO: Science and Innovations|date=June 2013|pages=CTh5D–9|url=http://www.orc.soton.ac.uk/fileadmin/downloads/5D_Data_Storage_by_Ultrafast_Laser_Nanostructuring_in_Glass.pdf|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20140906152109/http://www.orc.soton.ac.uk/fileadmin/downloads/5D_Data_Storage_by_Ultrafast_Laser_Nanostructuring_in_Glass.pdf|archive-date=6 September 2014}}</ref>
|-
| [[File:Simpleicons Interface user-male-black-silhouette.svg|16px|link=#Key|alt=Tehnologie și cultură]]
| 292.277.026.596<br />(292 trilioane)
| Timpul Unix va depăși valoarea maximă de scriere a unui întreg pe 64 de biți.<ref>{{cite web |title=Date/Time Conversion Contract Language |url=https://its.ny.gov/sites/default/files/documents/nys-p98-003_date_time_conversion_contract_language_1.pdf |publisher=Office of Information Technology Services, New York (state) |access-date=16 October 2020 |date=19 May 2019 |archive-date=2021-04-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210430113627/https://its.ny.gov/sites/default/files/documents/nys-p98-003_date_time_conversion_contract_language_1.pdf |dead-url=yes }}</ref>
|}

==Construcții umane==
{{mw-datatable}}
{| class="wikitable sortable mw-datatable" style="width: 100%; margin-right: 0;"
|-
! scope="col" | [[File:Key.svg|12px|link=#Key]]
! scope="col" | Ani în viitor
! scope="col" | Eveniment
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt=Geologie și știință planetară]]
| 50.000
| Durata de viață estimată a [[tetrafluorometan]]ului, cel mai durabil gaz cu efect de seră.<ref>{{cite web |last1=Artaxo |first1=Paulo |last2=Berntsen |first2=Terje |last3=Betts |first3=Richard |last4=Fahey |first4=David W. |last5=Haywood |first5=James |last6=Lean |first6=Judith |last7=Lowe |first7=David C. |last8=Myhre |first8=Gunnar |last9=Nganga |first9=John |last10=Prinn |first10=Ronald |last11=Raga |first11=Graciela |last12=Schulz |first12=Michael |last13=van Dorland |first13=Robert |title=Changes in Atmospheric Constituents and in Radiative Forcing |url=https://www.ipcc.ch/site/assets/uploads/2018/02/ar4-wg1-chapter2-1.pdf |publisher=[International Panel on Climate Change |access-date=17 March 2021 |page=212 |date={{date|February 2018}}}}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt=Geologie și știință planetară]]
| 1 milion
| Actualele obiecte de [[sticlă]] din mediu vor fi descompuse.<ref>{{cite web|title=Time it takes for garbage to decompose in the environment|url=http://des.nh.gov/organization/divisions/water/wmb/coastal/trash/documents/marine_debris.pdf|publisher=New Hampshire Department of Environmental Services|access-date=23 May 2014|archive-url=https://web.archive.org/web/20140609083232/http://des.nh.gov/organization/divisions/water/wmb/coastal/trash/documents/marine_debris.pdf|archive-date=9 June 2014|url-status=dead}}</ref>

Fără întreținere, [[Marea Piramidă din Giza]] va eroda fiind de nerecunoscut.<ref>{{cite book |last=Weisman |first=Alan |title=The World Without Us |url=https://archive.org/details/worldwithoutus00weis |url-access=limited |pages= [https://archive.org/details/worldwithoutus00weis/page/171 171]–172 |date=10 July 2007 |publisher=Thomas Dunne Books/St. Martin's Press |location=New York |isbn=978-0-312-34729-1 |oclc=122261590}}</ref>

Diverse monumente publice compuse din [[granit]] dur vor eroda un metru, într-un climat moderat, presupunând o rată de 1 unitate Bubnoff (1 mm în 1.000 de ani).<ref>{{cite book|last=Lyle|first=Paul|title=Between Rocks And Hard Places: Discovering Ireland's Northern Landscapes|date=2010|publisher=Geological Survey of Northern Ireland}}</ref>

Pe [[Lună]], amprenta „un pas mic” a lui [[Neil Armstrong]] la [[baza Tranquility]] va eroda până în acest moment, împreună cu cele lăsate de toți cei doisprezece astronauți Apollo, din cauza efectelor acumulate ale intemperiilor spațiale.<ref>{{cite web|title=Apollo 11 – First Footprint on the Moon|url=http://www.nasa.gov/audience/forstudents/k-4/home/F_Apollo_11.html|website=Student Features|publisher=NASA|accessdate=2021-07-25|archive-date=2021-04-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20210403084654/https://www.nasa.gov/audience/forstudents/k-4/home/F_Apollo_11.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite book|last=Meadows|first=A. J.|title=The Future of the Universe|url=https://archive.org/details/futureuniverse00mead_163|url-access=limited|date=2007|publisher=Springer|pages=[https://archive.org/details/futureuniverse00mead_163/page/n87 81]–83}}</ref> (Procesele normale de eroziune active pe Pământ nu sunt prezente din cauza lipsei aproape complete a atmosferei Lunii.)
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt=Geologie și știință planetară]]
| 7,2 milioane
|Fără întreținere, [[Muntele Rushmore]] va eroda devenind de nerecunoscut.<ref>{{cite book |last=Weisman |first=Alan |title=The World Without Us |url=https://archive.org/details/worldwithoutus00weis |url-access=limited |page= [https://archive.org/details/worldwithoutus00weis/page/182 182] |date=10 July 2007 |publisher=Thomas Dunne Books/St. Martin's Press |location=New York |isbn=978-0-312-34729-1 |oclc=122261590}}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt=Geologie și știință planetară]]
| 100 milioane
| Viitorii arheologi ar trebui să poată identifica un „strat urban” al [[port|marilor orașe de coastă]] fosilizate, mai ales prin rămășițele infrastructurii subterane, cum ar fi fundațiile clădirilor și tunelurile utilitare.<ref>{{cite book |last=Zalasiewicz |first=Jan |title=The Earth After Us: What legacy will humans leave in the rocks? |date=25 September 2008 |publisher=Oxford University Press}}, [https://web.archive.org/web/20140513011343/http://www.stanford.edu/dept/archaeology/cgi-bin/archaeolog/?p=239 Review in Stanford Archaeology]</ref>
|}

==Energie nucleară==
{{mw-datatable}}
{| class="wikitable sortable mw-datatable" style="width: 100%; margin-right: 0;"
|-
! scope="col" | [[File:Key.svg|12px|link=#Key]]
! scope="col" | Ani în viitor
! scope="col" | Eveniment
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 10.000
| Este planificat ca „Waste Isolation Pilot Plant” pentru deșeurile de arme nucleare să fie protejat până la această dată.<ref>{{cite web|title=Permanent Markers Implementation Plan|url=http://www.wipp.energy.gov/picsprog/test1/Permanent_Markers_Implementation_Plan_rev1.pdf|publisher=United States Department of Energy|archive-url=https://web.archive.org/web/20060928144722/http://www.wipp.energy.gov/PICsProg/Test1/Permanent_Markers_Implementation_Plan_rev1.pdf|archive-date=28 September 2006|url-status=dead|date=30 August 2004}}</ref> 
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 24.000
| [[Zona de excludere de la Cernobîl]], o zonă de 2.600 Km<sup>2</sup>, părăsită din 1986 de la [[Accidentul nuclear de la Cernobîl|Dezastrul de la Cernobîl]], va reveni la niveluri normale de radiații.<ref name=TimeDisaster>{{cite book|title=Time: Disasters that Shook the World|publisher=Time Home Entertainment|location=New York City|year=2012|isbn=978-1-60320-247-3}}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt=Geologie și știință planetară]]
| 30.000
| Durata de viață estimată a aprovizionării rezervelor reactoarelor de ameliorare bazate pe fisiune, utilizând surse cunoscute, presupunând consumul mondial de energie din 2009.<ref name="Fetter">{{cite news|last=Fetter|first=Steve|title=How long will the world's uranium supplies last?|url=http://www.scientificamerican.com/article/how-long-will-global-uranium-deposits-last/|date=March 2009}}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt=Geologie și știință planetară]]
| 60.000
| Durata de viață estimată a rezervelor reactoarelor cu apă ușoară bazată pe fisiune, dacă este posibil să se extragă tot uraniul din apa de mare, presupunând consumul mondial de energie din 2009.<ref name="Fetter"/>
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 211.000
|Timpul de înjumătățire al technețiului-99, cel mai important produs de fisiune de lungă durată din deșeurile nucleare derivate din uraniu.
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 250.000
| Timpul minim estimat la care [[plutoniu]]l depozitat la uzina pilot de izolare a deșeurilor din New Mexico va înceta să fie letal radiologic pentru oameni.<ref>{{cite web |first=David |last=Biello |url=https://www.scientificamerican.com/article/nuclear-waste-lethal-trash-or-renewable-energy-source/|work=Scientific American|title=Spent Nuclear Fuel: A Trash Heap Deadly for 250,000 Years or a Renewable Energy Source?|date=28 January 2009}}</ref>
|-
| style="background: #FFE4E1;" | [[File:Psi (greek letter).svg|16px|link=#Key|alt=Fizica particulelor]]
| 15,7 milioane
|Timpul de înjumătățire al iodului-129, cel mai durabil produs de fisiune de lungă durată din deșeurile nucleare derivate din uraniu.
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt=Geologie și știință planetară]]
| 60 milioane
| Durata de viață estimată a rezervelor de energie de fuziune, dacă este posibil să se extragă tot litiul din apa de mare, presupunând consumul mondial de energie din 1995.<ref name="Ongena 3–14">{{cite journal |last=Ongena |first=J |author2=G. Van Oost |title=Energy for future centuries – Will fusion be an inexhaustible, safe and clean energy source? |journal=Fusion Science and Technology |volume=45 |series=2004 |issue=2T |pages=3–14 |url=http://www.euro-fusionscipub.org/wp-content/uploads/2014/11/EFDR00001.pdf |doi=10.13182/FST04-A464 |year=2004 |s2cid=15368449 |access-date=2021-07-25 |archive-date=2016-08-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160819140008/http://www.euro-fusionscipub.org/wp-content/uploads/2014/11/EFDR00001.pdf |dead-url=yes }}</ref>
|-
| style="background: #f0dc82;" | [[File:Noun project 528.svg|16px|link=#Key|alt=Geologie și știință planetară]]
| 5 miliarde
| Durata de viață estimată a aprovizionării rezervelor reactoarelor de ameliorare bazate pe fisiune, dacă este posibil să se extragă tot uraniul din apa de mare, presupunând consumul mondial de energie din 1983.<ref name="Cohen"/>
|}

==Note==
{{reflist|group=note}}

==Referințe==
{{reflist| refs =

<ref name="Nave">
{{cite web | title = Second Law of Thermodynamics | last = Nave | first = C.R. | url = http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/thermo/seclaw.html | publisher = Georgia State University | access-date =3 December 2011
}}
</ref>
<ref name="five ages">
{{cite book | last1 = Adams | first1 = Fred | last2 = Laughlin | first2 = Greg | date = 1999 | title = The Five Ages of the Universe | publisher = The Free Press | location = New York | isbn = 978-0684854229
}}
</ref>
<ref name="dying">
{{cite journal | title = A dying universe: the long-term fate and evolution of astrophysical objects | last = Adams | first = Fred C.|author2=Laughlin, Gregory | journal = Reviews of Modern Physics | volume = 69 | issue = 2 | year = 1997 | pages = 337–372 | bibcode = 1997RvMP...69..337A | doi = 10.1103/RevModPhys.69.337 | arxiv = astro-ph/9701131
| s2cid = 12173790 }}
</ref>

<ref name="Komatsu">
{{cite journal | title = Seven-Year Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Observations: Cosmological Interpretation | last1 = Komatsu | first1 = E. | last2 = Smith | first2 = K. M. | last3 = Dunkley | first3 = J. | display-authors = 3 | year = 2011 | last4 = Bennett | first4 = C. L. | last5 = Gold | first5 = B. | last6 = Hinshaw | first6 = G. | last7 = Jarosik | first7 = N. | last8 = Larson | first8 = D. | last9 = Nolta | first9 = M. R. | journal = The Astrophysical Journal Supplement Series | volume = 192 | issue = 2 | page = 18 | bibcode = 2011ApJS..192...19W | arxiv = 1001.4731 | doi = 10.1088/0067-0049/192/2/18
| s2cid = 17581520 }}
</ref>

<ref name="linde">
{{cite journal | title = Sinks in the Landscape, Boltzmann Brains and the Cosmological Constant Problem | author = Linde, Andrei | journal = Journal of Cosmology and Astroparticle Physics | year = 2007 | doi = 10.1088/1475-7516/2007/01/022 | volume = 2007 | issue = 1 | page = 022 | arxiv = hep-th/0611043 | bibcode = 2007JCAP...01..022L
| citeseerx = 10.1.1.266.8334 | s2cid = 16984680 }}
</ref>
<ref name="Matthews1993">
{{cite journal | journal = Quarterly Journal of the Royal Astronomical Society
| last = Matthews | first = R. A. J. | title = The Close Approach of Stars in the Solar Neighborhood
| volume = 35 | issue = 1 | page = 1 | date = Spring 1994
| bibcode = 1994QJRAS..35....1M
}}
</ref>

<ref name="Berger2002">
{{cite journal | author = Berger, A | author2 = Loutre, MF | s2cid = 128923481 | name-list-style = amp | title = Climate: an exceptionally long interglacial ahead? | journal = Science | volume = 297 | issue = 5585 |year = 2002 | pages = 1287–1288 | doi = 10.1126/science.1076120|pmid=12193773
}}
</ref>

<ref name="Niagara Parks">
{{cite web
 |title=Niagara Falls Geology Facts & Figures
 |url=http://www.niagaraparks.com/media/geology-facts-figures.html
 |publisher=Niagara Parks
 |access-date=29 April 2011
 |url-status=dead
 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110719093559/http://www.niagaraparks.com/media/geology-facts-figures.html
 |archive-date=19 July 2011
}}
</ref>
<ref name="arxiv1106_3141">
{{Cite journal| last1 = Finkleman | first1 = David | last2 = Allen | first2 = Steve | last3 = Seago | first3 = John | last4 = Seaman | first4 = Rob | last5 = Seidelmann | first5 = P. Kenneth | title = The Future of Time: UTC and the Leap Second | journal = American Scientist |volume=99 |issue=4 |page=312 |date = June 2011 | doi = 10.1511/2011.91.312 | arxiv = 1106.3141 | bibcode = 2011arXiv1106.3141F | s2cid = 118403321 }}
</ref>

<ref name="Tapping 2005">
{{cite web | title = The Unfixed Stars | last = Tapping | first = Ken | publisher = National Research Council Canada | url = http://www.nrc-cnrc.gc.ca/eng/education/astronomy/tapping/2005/2005-08-31.html |year = 2005 | access-date = 29 December 2010 | url-status = dead | archive-url = https://web.archive.org/web/20110708075519/http://www.nrc-cnrc.gc.ca/eng/education/astronomy/tapping/2005/2005-08-31.html | archive-date = 8 July 2011}}
</ref>
<ref name="Monnier Tuthill Lopez 1999">
{{cite journal | title = The Last Gasps of VY Canis Majoris: Aperture Synthesis and Adaptive Optics Imagery | last1 = Monnier | first1 = J. D. | last2 = Tuthill | first2 = P. | last3 = Lopez | first3 = GB | display-authors = 3 |year = 1999 | last4 = Cruzalebes | first4 = P. | last5 = Danchi | first5 = W. C. | last6 = Haniff | first6 = C. A. | journal = The Astrophysical Journal | volume = 512 | issue = 1 | pages = 351–361 | doi = 10.1086/306761 | bibcode = 1999ApJ...512..351M | arxiv = astro-ph/9810024
| s2cid = 16672180 }}
</ref>
<ref name="havo">
{{cite web | title = Frequently Asked Questions | publisher = Hawai'i Volcanoes National Park |year = 2011 | url = http://www.nps.gov/havo/faqs.htm | access-date =22 October 2011
}}
</ref>

<ref name="Bostrom 2002">
{{cite journal | last = Bostrom | first = Nick | date = March 2002 | title = Existential Risks: Analyzing Human Extinction Scenarios and Related Hazards | journal = Journal of Evolution and Technology | volume = 9 | issue = 1 | url = http://www.nickbostrom.com/existential/risks.html|access-date=10 September 2012
}}
</ref>

<ref name="betel">
{{cite web
 |title=Betelgeuse will explode someday
 |publisher=EarthSky Communications, Inc
 |author=Sessions, Larry
 |date =29 July 2009
 |url=http://earthsky.org/brightest-stars/betelgeuse-will-explode-someday
 |access-date=16 November 2010}}
</ref>
<ref name="gliese">
{{cite journal |author=Filip Berski |author2=Piotr A. Dybczyński | date= 25 October 2016| title = Gliese 710 will pass the Sun even closer | journal = [[Astronomy and Astrophysics]] | volume = 595 | issue = L10| page= L10| doi = 10.1051/0004-6361/201629835 | bibcode=2016A&A...595L..10B| doi-access = free}}</ref>

<ref name="rift">{{cite web | title = Birth of an Ocean: The Evolution of Ethiopia's Afar Depression | last = Haddok | first = Eitan | date = 29 September 2008 | work = [[Scientific American]] | url = http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=birth-of-an-ocean | access-date = 27 December 2010 | archive-date = 2013-12-24 | archive-url = https://web.archive.org/web/20131224105641/http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=birth-of-an-ocean | dead-url = yes }}</ref>
<ref name="Bills">{{cite journal|last=Bills|first=Bruce G.|author2=Gregory A. Neumann|author3=David E. Smith |author4=Maria T. Zuber|year=2005|title=Improved estimate of tidal dissipation within Mars from MOLA observations of the shadow of Phobos|journal=Journal of Geophysical Research|volume=110|issue=E7|at=E07004 |doi=10.1029/2004je002376|bibcode=2005JGRE..110.7004B |doi-access=free}}</ref>
<ref name="medi">{{cite web | title = Continents in Collision: Pangea Ultima | publisher = [[NASA]] | year = 2000 | url = https://science.nasa.gov/science-news/science-at-nasa/2000/ast06oct_1/ | access-date = 29 December 2010 | archive-date = 2012-08-21 | archive-url = https://web.archive.org/web/20120821173013/http://science.nasa.gov/science-news/science-at-nasa/2000/ast06oct_1/ | dead-url = yes }}</ref>

<ref name="kpg1">
{{cite web | title = Meteorites, Impacts, and Mass Extinction | last = Nelson | first = Stephen A. | publisher = Tulane University | url = http://www.tulane.edu/~sanelson/geol204/impacts.htm | access-date =13 January 2011
}}
</ref>

<ref name="scotese">
{{cite web | url = http://www.scotese.com/newpage11.htm| last = Scotese | first = Christopher R. | title = Pangea Ultima will form 250 million years in the Future | website = Paleomap Project | access-date =13 March 2006
}}
</ref>
<ref name="hayes07">
{{cite journal | author = Hayes, Wayne B. | title = Is the Outer Solar System Chaotic? | journal = Nature Physics | arxiv = astro-ph/0702179 |year = 2007 | volume = 3 | issue = 10 | pages = 689–691 | doi = 10.1038/nphys728 | bibcode = 2007NatPh...3..689H
| citeseerx = 10.1.1.337.7948 | s2cid = 18705038 }}
</ref>
<ref name="galyear">
{{cite web | title = Period of the Sun's Orbit Around the Galaxy (Cosmic Year) | first = Stacy | last = Leong | url = http://hypertextbook.com/facts/2002/StacyLeong.shtml |year = 2002 | website = The Physics Factbook | access-date =2 April 2007
}}
</ref>

<ref name="Williams Nield 2007">
{{cite news
 |last1=Williams
 |first1=Caroline
 |last2=Nield
 |first2=Ted
 |title=Pangaea, the comeback
 |work=New Scientist
 |date=20 October 2007
 |url=http://www.science.org.au/nova/newscientist/104ns_011.htm
 |access-date=2 January 2014
 |url-status=dead
 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080413162401/http://www.science.org.au/nova/newscientist/104ns_011.htm
 |archive-date=13 April 2008
}}
</ref>
<ref name="natgeo">{{cite web|title=Gamma-Ray Burst Caused Mass Extinction?|author= Minard, Anne|publisher= National Geographic News|year=2009|url=http://news.nationalgeographic.com/news/2009/04/090403-gamma-ray-extinction.html|access-date=27 August 2012
}}</ref>
<ref name="Heath Doyle 2009">
{{cite arXiv | last1 = Heath | first1 = Martin J. | last2 = Doyle | first2 = Laurance R. | title = Circumstellar Habitable Zones to Ecodynamic Domains: A Preliminary Review and Suggested Future Directions | eprint=0912.2482 |year = 2009
| class = astro-ph.EP }}
</ref>

<ref name="600mil">
{{cite web
 |url=http://sunearthday.nasa.gov/2006/faq.php
 |title=Questions Frequently Asked by the Public About Eclipses
 |publisher=[[NASA]]
 |access-date=7 March 2010
 |url-status=live
 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100312030853/http://sunearthday.nasa.gov/2006/faq.php
 |archive-date=12 March 2010
}}
</ref>
<ref name="mnras386_1">
{{cite journal | last1 = Schröder | first1 = K.-P. | last2 = Connon Smith | first2 = Robert | title = Distant future of the Sun and Earth revisited | journal = Monthly Notices of the Royal Astronomical Society | volume = 386 | issue = 1 | date = 1 May 2008 | pages = 155–163 | doi = 10.1111/j.1365-2966.2008.13022.x | bibcode = 2008MNRAS.386..155S
|arxiv = 0801.4031 | s2cid = 10073988 }}
</ref>
<ref name="pressure">
{{cite journal | author = Li King-Fai | author2 = Pahlevan, Kaveh | author3 = Kirschvink, Joseph L. | author4 = Yung, Luk L. |year = 2009 | title = Atmospheric pressure as a natural climate regulator for a terrestrial planet with a biosphere | journal = Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America | volume = 106 | issue = 24 | pages = 9576–9579 | doi = 10.1073/pnas.0809436106
|bibcode = 2009PNAS..106.9576L | pmid=19487662 | pmc=2701016}}
</ref>
<ref name="bd2_6_1665">
{{cite journal | last1 = Franck | first1 = S. | last2 = Bounama | first2 = C. | last3 = Von Bloh | first3 = W. | title = Causes and timing of future biosphere extinction | journal = Biogeosciences Discussions | volume = 2 | issue = 6 | pages = 1665–1679 | date= November 2005 | bibcode = 2005BGD.....2.1665F | doi = 10.5194/bgd-2-1665-2005
| url = https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00297823/file/bgd-2-1665-2005.pdf | doi-access = free }}
</ref>

<ref name="mnras386_1"/>

<ref name="mars">
{{cite book | title = Mars: A Warmer, Wetter Planet | author = Kargel, Jeffrey Stuart | url = https://books.google.com/books?id=0QY0U6qJKFUC&q=mars+future+%22billion+years%22+sun&pg=PA509 | page = 509 | isbn = 978-1852335687 | date = 2004 | publisher = Springer | access-date =29 October 2007
}}
</ref>
<ref name="ng4_264">
{{cite journal | title = Reconciling the Hemispherical Structure of Earth's Inner Core With its Super-Rotation | last1 = Waszek | first1 = Lauren | last2 = Irving | first2 = Jessica | last3 = Deuss | first3 = Arwen | date = 20 February 2011 | journal = Nature Geoscience | volume = 4 | issue = 4 | pages = 264–267 | bibcode = 2011NatGe...4..264W | doi = 10.1038/ngeo1083
}}
</ref>

<ref name="compo">
{{Cite book | chapter = Compositional Model for the Earth's Core | last = McDonough | first = W. F. | date = 2004 | title = Treatise on Geochemistry | volume = 2 | pages = 547–568 | doi = 10.1016/B0-08-043751-6/02015-6 | bibcode = 2003TrGeo...2..547M | isbn = 978-0080437514
}}
</ref>

<ref name="magnet">
{{cite journal | last1 = Luhmann | first1 = J. G. | last2 = Johnson | first2 = R. E. | last3 = Zhang | first3 = M. H. G. | title = Evolutionary impact of sputtering of the Martian atmosphere by O<sup>+</sup> pickup ions | journal = Geophysical Research Letters | volume = 19 | issue = 21 | pages = 2151–2154 |year = 1992 | bibcode = 1992GeoRL..19.2151L | doi = 10.1029/92GL02485
}}
</ref>
<ref name="wander">
{{cite journal | title = On the Long Term Evolution of the Spin of the Earth | last1 = Neron de Surgey | first1 = O. | last2 = Laskar | first2 = J. |year = 1996 | journal = Astronomy and Astrophysics | volume = 318 | page = 975| bibcode = 1997A&A...318..975N
}}
</ref>

<ref name="chaos">{{cite news | title = Study: Earth May Collide With Another Planet | publisher = Fox News Channel | url = http://www.foxnews.com/story/0,2933,525706,00.html | date = 11 June 2009 | access-date = 8 September 2011 | archive-url = https://web.archive.org/web/20121104012159/http://www.foxnews.com/story/0,2933,525706,00.html | archive-date = 4 November 2012 | url-status = dead}}</ref>
<ref name="milk">
{{cite journal
 |title=Colliding molecular clouds in head-on galaxy collisions
 |last1=Braine
 |first1=J.
 |last2=Lisenfeld
 |first2=U.
 |last3=Duc
 |first3=P. A.
 |display-authors=3
 |last4=Brinks
 |first4=E.
 |last5=Charmandaris
 |first5=V.
 |last6=Leon
 |first6=S.
 |journal=Astronomy and Astrophysics
 |volume=418
 |issue=2
 |pages=419–428
 |date=2004
 |doi=10.1051/0004-6361:20035732
 |bibcode=2004A&A...418..419B
 |arxiv=astro-ph/0402148
 |s2cid=15928576
}}
</ref>

<ref name="Schroder 2008">
{{cite journal | last1 = Schroder | first1 = K. P. | last2 = Connon Smith | first2 = Robert |year = 2008 | title = Distant Future of the Sun and Earth Revisited | journal = Monthly Notices of the Royal Astronomical Society | volume = 386 | issue = 1 | pages = 155–163 | bibcode = 2008MNRAS.386..155S | doi = 10.1111/j.1365-2966.2008.13022.x
|arxiv = 0801.4031 | s2cid = 10073988 }}
</ref>
<ref name="Rybicki2001">
{{cite journal | author = Rybicki, K. R. | author2 = Denis, C. | title = On the Final Destiny of the Earth and the Solar System | journal = Icarus | volume = 151 | issue = 1 | pages = 130–137 |year = 2001 | doi = 10.1006/icar.2001.6591 | bibcode = 2001Icar..151..130R
}}
</ref>

<ref name="nebula">
{{cite web | author = Balick, Bruce | title = Planetary Nebulae and the Future of the Solar System | publisher = University of Washington | url = http://www.astro.washington.edu/balick/WFPC2/ | access-date = 23 June 2006 | archive-url = https://web.archive.org/web/20081219010229/http://www.astro.washington.edu/balick/WFPC2/ | archive-date = 19 December 2008 | url-status = dead }}
</ref>

<ref name="apj676_1_594">
{{cite journal | display-authors=1 | last1 = Kalirai | first1 = Jasonjot S. | last2 = Hansen | first2 = Brad M. S. | last3 = Kelson | first3 = Daniel D. | last4 = Reitzel | first4 = David B. | last5 = Rich | first5 = R. Michael | last6 = Richer | first6 = Harvey B. | title = The Initial-Final Mass Relation: Direct Constraints at the Low-Mass End | journal = The Astrophysical Journal | volume = 676 | issue = 1 | pages = 594–609 | date = March 2008 | doi = 10.1086/527028 | bibcode = 2008ApJ...676..594K
|arxiv = 0706.3894 | s2cid = 10729246 }}
</ref>
<ref name="bigrip">{{cite web | title = Universe May End in a Big Rip | date = 1 May 2003 | website = CERN Courier | url = http://cerncourier.com/cws/article/cern/28845 | access-date = 22 July 2011 | archive-date = 2017-11-07 | archive-url = https://web.archive.org/web/20171107032412/http://cerncourier.com/cws/article/cern/28845 | dead-url = yes }}</ref>

<ref name="chand">
{{cite journal | title = Chandra Cluster Cosmology Project III: Cosmological Parameter Constraints | last1 = Vikhlinin | first1 = A. | last2 = Kravtsov | first2 = A.V. | last3 = Burenin | first3 = R.A. | year = 2009 | display-authors = 3 | last4 = Ebeling | first4 = H. | last5 = Forman | first5 = W. R. | last6 = Hornstrup | first6 = A. | last7 = Jones | first7 = C. | last8 = Murray | first8 = S. S. | last9 = Nagai | first9 = D. | volume = 692 | pages = 1060–1074 | issue = 2 | doi = 10.1088/0004-637X/692/2/1060 | bibcode = 2009ApJ...692.1060V | journal = The Astrophysical Journal
|arxiv = 0812.2720 }}
</ref>
<ref name="galaxy">
{{cite journal | title = Cosmology with Hypervelocity Stars | author = Loeb, Abraham | journal = Journal of Cosmology and Astroparticle Physics | publisher = Harvard University |year = 2011 | arxiv = 1102.0007 |bibcode= 2011JCAP...04..023L|doi=10.1088/1475-7516/2011/04/023 | volume=2011 | issue = 4 | page=023| s2cid = 118750775 }}
</ref>

<ref name="temp">
{{cite book | last = Chown | first = Marcus | title = Afterglow of Creation | url = https://archive.org/details/afterglowofcreat00chow | url-access = registration | publisher = University Science Books | date = 1996 | page = [https://archive.org/details/afterglowofcreat00chow/page/210 210]}}
</ref>

<ref name="messier">
{{cite web | title = The Local Group of Galaxies | url = http://messier.seds.org/more/local.html | publisher = Students for the Exploration and Development of Space] | access-date =2 October 2009
}}
</ref>
<ref name="triton">
{{cite journal | title = Tidal Evolution in the Neptune-Triton System | last1 = Chyba | first1 = C. F. | last2 = Jankowski | first2 = D. G. | last3 = Nicholson | first3 = P. D. |year = 1989 | journal = Astronomy and Astrophysics | volume = 219 | issue = 1–2 | page = 23 | bibcode = 1989A&A...219L..23C
}}
</ref>

<ref name="cox">
{{cite journal | title = The Collision Between The Milky Way And Andromeda | author = Cox, J. T. | author2 = Loeb, Abraham | journal = Monthly Notices of the Royal Astronomical Society |year = 2007 | doi = 10.1111/j.1365-2966.2008.13048.x | volume = 386 | issue = 1 | pages = 461–474 | bibcode = 2008MNRAS.386..461C | arxiv = 0705.1170
| s2cid = 14964036 }}
</ref>
<ref name="Titan">{{cite journal | title = Titan under a red giant sun: A new kind of "habitable" moon | author = Lorenz, Ralph D. | author2 = Lunine, Jonathan I. | author3 = McKay, Christopher P. | journal = Geophysical Research Letters | year = 1997 | volume = 24 | pages = 2905–2908 | url = http://www.lpl.arizona.edu/~rlorenz/redgiant.pdf | access-date = 21 March 2008 | doi = 10.1029/97GL52843 | pmid = 11542268 | issue = 22 | bibcode = 1997GeoRL..24.2905L | citeseerx = 10.1.1.683.8827 | archive-date = 2011-07-24 | archive-url = https://web.archive.org/web/20110724173621/http://www.lpl.arizona.edu/~rlorenz/redgiant.pdf | dead-url = yes }}</ref>
<ref name="strip">
{{cite book | author = Tayler, Roger John | date = 1993 | title = Galaxies, Structure and Evolution |edition=2nd | publisher = Cambridge University Press | page = 92 | isbn = 978-0521367103
}}
</ref>

<ref name="five degs">
{{cite book | title = The Anthropic Cosmological Principle | last1 = Barrow | first1 = John D. | last2 = Tipler | first2 = Frank J.| others= foreword by [John A. Wheeler | isbn = 978-0192821478 | id = [http://lccn.loc.gov/87028148 LC 87-28148] | url = https://books.google.com/books?id=uSykSbXklWEC| date = 19 May 1988 | publisher = Oxford University Press | location = Oxford
}}
</ref>

<ref name="five ages pp85–87">
{{cite book | last1 = Adams | first1 = Fred | last2 = Laughlin | first2 = Greg | date = 1999 | title = The Five Ages of the Universe | publisher = The Free Press | location = New York | pages = 85–87 | isbn = 978-0684854229
}}
</ref>

<ref name="dyson">
{{cite journal | title = Time Without End: Physics and Biology in an Open Universe | author = Dyson, Freeman J. | journal = Reviews of Modern Physics | volume = 51 | issue = 3 | pages = 447–460 |year = 1979 | url = http://www.aleph.se/Trans/Global/Omega/dyson.txt| access-date =5 July 2008 | doi = 10.1103/RevModPhys.51.447 | bibcode = 1979RvMP...51..447D
}}
</ref>
<ref name="proton">
{{cite journal | year = 2009 | title = Search for Proton Decay via Proton+ → Positron pion0 and Proton+ → Muon+ pion0 in a Large Water Cherenkov Detector | journal = Physical Review Letters |volume=102 |issue=14 |page=141801 |doi=10.1103/PhysRevLett.102.141801 |bibcode=2009PhRvL.102n1801N | name-list-style = vanc | display-authors = 1 | last1= Nishino |first1=H. |last2=Clark |first2=S. | last3 = Abe | first3 = K. | last4 = Hayato | first4 = Y. | last5 = Iida | first5 = T. | last6 = Ikeda | first6 = M. | last7 = Kameda | first7 = J. | last8 = Kobayashi | first8 = K. | last9 = Koshio | first9 = Y. | last10 = Miura | first10 = M. | last11 = Moriyama | first11 = S. | last12 = Nakahata | first12 = M. | last13 = Nakayama | first13 = S. | last14 = Obayashi | first14 = Y. | last15 = Ogawa | first15 = H. | last16 = Sekiya | first16 = H. | last17 = Shiozawa | first17 = M. | last18 = Suzuki | first18 = Y. | last19 = Takeda | first19 = A. | last20 = Takenaga | first20 = Y. | last21 = Takeuchi | first21 = Y. | last22 = Ueno | first22 = K. | last23 = Ueshima | first23 = K. | last24 = Watanabe | first24 = H. | last25 = Yamada | first25 = S. | last26 = Hazama | first26 = S. | last27 = Higuchi | first27 = I. | last28 = Ishihara | first28 = C. | last29 = Kajita | first29 = T. | last30 = Kaneyuki | first30 = K. | pmid=19392425
|arxiv = 0903.0676 | s2cid = 32385768 }}
</ref>

<ref name="half-life">
{{cite book | url = https://archive.org/details/oneuniverse00neil | title = One Universe: At Home in the Cosmos | first1 = Neil de Grasse | last1 = Tyson | last2 = Tsun-Chu Liu | first2 = Charles | last3 = Irion | first3 = Robert | publisher = Joseph Henry Press | date = 2000 | isbn = 978-0309064880 | url-access = registration }}
</ref>
<ref name="Page 1976">
{{cite journal | title = Particle Emission Rates from a Black Hole: Massless Particles from an Uncharged, Nonrotating Hole | last = Page | first = Don N. |year = 1976 | journal = Physical Review D | volume = 13 | issue = 2 | pages = 198–206 | bibcode = 1976PhRvD..13..198P | doi = 10.1103/PhysRevD.13.198
}} See in particular equation (27).
</ref>
<ref name="brandon">
{{cite journal
| last1 = Carter
| first1 = Brandon
| last2 = McCrea
| first2 = W. H.
|year = 1983
| title = The anthropic principle and its implications for biological evolution
| journal = Philosophical Transactions of the Royal Society of London
| volume = A310
| issue = 1512
| pages = 347–363
| doi = 10.1098/rsta.1983.0096
|bibcode = 1983RSPTA.310..347C | s2cid = 92330878
}}
</ref>
<ref name="typeiii">
{{cite web
| author-link = Michio Kaku
| last = Kaku
| first = Michio
|year = 2010
| title = The Physics of Interstellar Travel: To one day, reach the stars
| url = http://mkaku.org/home/?page_id=250
| publisher=mkaku.org
| access-date =29 August 2010
}}
</ref>
<ref name="glob">
{{cite web | url = http://www.news.cornell.edu/releases/Nov99/Arecibo.message.ws.html | title = Cornell News: "It's the 25th Anniversary of Earth's First (and only) Attempt to Phone E.T." |date= 12 November 1999 |publisher=Cornell University | access-date =29 March 2008 | archive-url = https://web.archive.org/web/20080802005337/http://www.news.cornell.edu/releases/Nov99/Arecibo.message.ws.html | archive-date = 2 August 2008
}}
</ref>

<ref name="keo1">
{{cite web | title = KEO FAQ | url = http://www.keo.org/uk/pages/faq.html#q1|publisher=keo.org| access-date =14 October 2011
}}
</ref>
<ref name="time">{{cite news | title = Hurtling Through the Void | work = [[Time (magazine)|Time]] | url = http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,926062,00.html | access-date = 5 September 2011 | date = 20 June 1983 | archive-date = 2011-10-17 | archive-url = https://web.archive.org/web/20111017095230/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,926062,00.html | dead-url = yes }}</ref>
<ref name="Pioneer Ames">{{cite web | title = The Pioneer Missions | publisher = NASA | url = http://www.nasa.gov/centers/ames/missions/archive/pioneer.html | access-date = 5 September 2011 | archive-date = 2011-08-15 | archive-url = https://web.archive.org/web/20110815233221/http://www.nasa.gov/centers/ames/missions/archive/pioneer.html | dead-url = yes }}</ref>

<ref name="lageos">
{{cite web | title = LAGEOS 1, 2 | publisher = NASA | url = http://space.jpl.nasa.gov/msl/QuickLooks/lageosQL.html | archive-url = https://web.archive.org/web/20110721062751/http://space.jpl.nasa.gov/msl/QuickLooks/lageosQL.html | url-status = dead | archive-date = 21 July 2011 | access-date =21 July 2012
}}
</ref>
<ref name="longnow">
{{cite web | title = The Long Now Foundation | publisher = The Long Now Foundation | url = http://longnow.org/about/ |year = 2011 | access-date =21 September 2011
}}
</ref>
<ref name="Cohen">
{{cite journal | last = Cohen | first = Bernard L. | title = Breeder Reactors: A Renewable Energy Source | journal = American Journal of Physics | volume = 51 | issue = 1 | page = 75 | date= January 1983 | bibcode = 1983AmJPh..51...75C | url = http://large.stanford.edu/publications/coal/references/docs/pad11983cohen.pdf | doi = 10.1119/1.13440
}}
</ref>

}}

===Bibliografie===
* {{cite book | last1=Adams | first1=Fred C. | date=2008 | editor1-first=Nick | editor1-last=Bostrom | editor2-first=Milan M. | editor2-last=Ćirković| title=Global catastrophic risks | contribution=Long term astrophysical processes | publisher=Oxford University Press | isbn=978-0-19-857050-9 | url=https://books.google.com/books?id=-Jxc88RuJhgC&pg=PA33}}
* {{cite book | last1=Brownlee | first1=Donald E.| date=2010 | chapter=Planetary habitability on astronomical time scales | title=Heliophysics: Evolving Solar Activity and the Climates of Space and Earth | editor1-first=Carolus J. | editor1-last=Schrijver | editor2-first=George L. | editor2-last=Siscoe | chapter-url=https://books.google.com/books?id=M8NwTYEl0ngC | publisher=Cambridge University Press | isbn=978-0-521-11294-9}}

{{Portal bar|Astronomie}}

[[Categorie:Viitor]]
[[Categorie:Cronologii]]