Vizualizare sursă pentru „Cluj-Napoca”

{{trimite|Cluj}}{{deznotă|un oraș|Napoca}}
{{Infocaseta Așezare
| imagine = {{nowrap|[[Fișier:Romania-2382 - View from Hotel (7794313314).jpg|300px]]<br />[[Fișier:Opera nationala romana cluj - teatrul national lucian blaga - 2019iunie.jpg|150px]][[Fișier:ClujArena X.jpg|150px]]<br />[[Fișier:Biserica romano-catolică "Sfântul Mihail".jpg|150px]][[Fișier:Cluj City Walls, Tailors Bastion 2012-002.JPG|150px]]<br />[[Fișier:Universitatea Babeș-Bolyai.jpg|300px]]}}
| nume_nativ = {{Nume nativ|hu|Kolozsvár|paren=off}}<br />{{Nume nativ|de|Klausenburg|paren=off}}
| porecla = „Inima Transilvaniei”<ref>{{cite web|url=http://www.infoturism.ro/download-pdf/ghid-cluj-napoca.pdf|title=Cluj Napoca - Ghid de călătorie|work=infoturism.ro}}</ref><br />„Orașul Comoară”<ref>{{cite web|url=http://transilvaniareporter.ro/cultura/de-ce-clujul-era-numit-orasul-comoara/|title=De ce Clujul era numit “orașul comoară”?|work=Transilvania Reporter|author=Tia Sîrca|date=12 octombrie 2013}}</ref>
| latd = 46
| longd = 23
| latm = 46
| latNS = N
| longm = 35
| longEV = E
| lats = 0
| longs = 0
| descriere_hartă = Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj
| atestare = 1213<ref>[[Ștefan Pascu]], ''Istoria Clujului'', Cluj, 1974, pag. 68.</ref>
| titlu_atestare = Atestat în
| lider_titlu = [[Lista primarilor Clujului|Primar]]
| populație_metropolitana = 410,766
| altitudine_max_m = 605
| densitate = 1,808
| densitate_populație_metro_km2 = 226 loc./km²
| fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]]
| codpoștal = 400001–400930
| prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 264/364]]
| utc_offset = +2
| fus_orar_DST = [[Ora de vară a Europei de Est|EEST]]
| utc_offset_DST = +3
| tip_cod_poștal = Cod poștal
| website = [http://www.primariaclujnapoca.ro/ Primăria Municipiului Cluj-Napoca]
| hartă = Cluj jud Cluj.svg
| steag_imagine = Coa Romania Town Cluj History.svg
}}
'''Cluj-Napoca''', numit doar '''Cluj''' până în [[1974]] și în limbajul cotidian, (în {{lang-la|Claudiopolis}}, {{hu|Kolozsvár}}, în {{de|Klausenburg}}, în [[dialectul săsesc]]: ''Kleusenburch'',<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://webcultura.ro/o-plimbare-prin-cluj/|title=O plimbare prin Cluj|author=Sorin Tudor|work=Web cultura|date=25 iunie 2014|accessdate=26 ianuarie 2024}}</ref> în {{yi|קלויזנבורג Cloizânburg}}) este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Cluj|județului Cluj]], [[Transilvania]], [[România]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Având 286,598 de locuitori la [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământul din 2021]], este al doilea oraș ca populație din țară.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|date=iulie 2013|accessdate=2013-08-05}}</ref> Cu o [[#Istorie|istorie]] de peste două milenii, orașul este supranumit ''Inima Transilvaniei'' sau ''Orașul comoară''.<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/oamenii-din-orasul-comoara/|titlu=Clujenii - gânduri despre oamenii din orașul comoară|publisher=Cluj.com|date=2019-01-16|accessdate=2021-02-08|limbă=ro-RO}}</ref>

Clujul este situat în nordul [[Depresiunea colinară a Transilvaniei|Depresiunii Transilvaniei]], între [[Munții Apuseni]] și [[Câmpia Transilvaniei]], pe valea [[râul Someșul Mic|râului Someșul Mic]] la confluența cu [[Râul Nadăș, Someș|râul Nadăș]] și cinci alte pâraie.<ref name=":2">{{Citat web|url=https://www.cazareclujnapoca.ro/ro/despre-cluj|titlu=Despre Cluj - Istoria Clujului - informații despre Cluj Napoca|publisher=www.cazareclujnapoca.ro|accessdate=2021-02-10|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://pdfslide.net/documents/184635870-atlasul-cadastrului-apelor-din-romaniapdf.html|titlu=Atlasul cadastrului apelor din România|accessdate=|autor=|archive-date=2022-09-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20220922103919/https://pdfslide.net/documents/184635870-atlasul-cadastrului-apelor-din-romaniapdf.html|dead-url=yes}}</ref> Datorită geografiei locale, orașul s-a dezvoltat mai ales pe axa [[est]]-[[vest]], de-a lungul limitei sudice a [[Podișul Someșan|Podișului Someșan]], fiind flancat la [[sud]] de dealul [[Feleacu, Cluj|Feleac]], iar la nord de dealul Lomb.<ref name=":2" /><ref>{{Citat web|url=https://www.researchgate.net/publication/49599111_IDENTIFICAREA_ASEZARILOR_RURALE_DIN_PODISUL_SOMESAN_IN_VEDEREA_EVALUARII_VULNERABILITATII_LOR|titlu=IDENTIFICAREA AȘEZĂRILOR RURALE DIN PODIȘUL SOMEȘAN ÎN VEDEREA EVALUĂRII VULNERABILITĂȚII LOR|accessdate=|autor=}}</ref> Hotarele administrative ale municipiului cuprind o arie de 179,5 km², iar suprafața construită a municipiului era de 36 km² în 2020.<ref name=":29">{{Citat web|url=https://ebsradio.ro/uncategorized/analiza-ubb-orasul-cluj-napoca-si-a-dublat-suprafetele-construite-in-ultimii-20-de-ani/|titlu=Analiză UBB {{!}} Orașul Cluj-Napoca și-a dublat suprafețele construite în ultimii 20 de ani|publisher=EBS Radio|date=2021-01-27|accessdate=2021-02-08|limbă=ro-RO}}</ref>

[[Istoria Clujului]] începe cu popularea teritoriului orașului modern de triburi de [[Cultura și civilizația dacică|daci]] și [[Celții în Transilvania|celți]], care se presupune că au dat zonei denumirea de Napoca, și cucerirea acestuia de către [[Imperiul Roman]].<ref name=":82">Pascu, Ș. (1974) p.20-22</ref> Promovat la rang de ''[[Colonia (Roma antică)|colonia]]'', [[castrul roman Napoca]] este pentru o perioadă capitala provinciei [[Dacia romană|Dacia Porolissensis]].<ref name=":02">Pascu, Ș. (1974) p.26</ref> După [[Retragerea romană din Dacia|retragerea romană]] și secole de invazii ale [[Migrația popoarelor|popoarelor migratoare]], Clujul a fost repopulat cu coloniști [[sași]] în [[Secolul al XIII-lea|secolul XIII]], aceștia constituind majoritatea populației până în [[secolul al XV-lea]], orașul devenind ulterior majoritar [[Maghiari|maghiar]]. Clujul a găzduit mai multe sesiuni ale [[Dieta Transilvaniei|Dietei Transilvaniei]] și a fost capitala administrativă a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] în [[secolul al XVIII-lea]] și [[secolul al XIX-lea]] (alternativ cu [[Sibiu]]l).<ref>{{Citat web|url=https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/transilvania-si-imperiul-habsburgic-cum-au-ocupat-austriecii-ardealul|titlu=Transilvania și Imperiul Habsburgic. Cum au ocupat austriecii Ardealul|publisher=www.historia.ro|accessdate=2021-02-08|limbă=ro}}</ref> În [[secolul al XX-lea]] Clujul a devenit parte din [[România]], iar populația orașului s-a schimbat treptat din majoritar [[Maghiarii din România|maghiară]] în [[Români|română]].<ref name=":6">{{hu icon}} {{cite web|url=http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=etnik&id=5290|title=Erdély etnikai és felekezeti statisztikája (1850-1992)|author=Árpád Varga E|accessdate=2006-05-16|archive-date=2022-01-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20220128000722/http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=etnik&id=5290|dead-url=yes}}</ref>

Clujul este unul din cele mai importante centre [[#Învățământ și cercetare|academice]], [[#Cultură|culturale]] și [[#Economie|economice]] din [[România]]. Acesta găzduiește sediile unor firme importante pe plan național, precum [[Banca Transilvania]], producătorul de farmaceutice [[Terapia (companie)|Terapia]], producătorul de cosmetice [[Farmec (companie)|Farmec]] și [[Ursus Breweries|Berăria Ursus]].<ref>{{Citat web|url=https://www.bancatransilvania.ro/despre-noi/|titlu=Banca Transilvania - Despre noi|publisher=Banca Transilvania|accessdate=2021-02-08}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.terapia.ro/bioechivalenta/despre_noi.html|titlu=Terapia SA|accessdate=|autor=|archive-date=2021-06-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20210613200552/https://www.terapia.ro/bioechivalenta/despre_noi.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.farmec.ro/despre-farmec/incantati-de-cunostinta.html|titlu=Incantati de cunostinta|publisher=www.farmec.ro|accessdate=2021-02-08}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/zf-24/japonezii-de-la-asahi-au-finalizat-achizitia-producatorului-ursus-si-timisoreana-16216016|titlu=Japonezii de la Asahi au finalizat achiziția producătorului Ursus și Timișoreana|publisher=ZF.ro|accessdate=2021-02-08|limbă=ro}}</ref> Din mediul academic clujean fac parte: [[Universitatea Babeș-Bolyai]], cea mai mare și veche instituție academică din țară, [[Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca]] și [[Universitatea Sapientia]], cea mai mare universitate cu predare în [[limba maghiară]] din [[România]].<ref>{{Citat web|url=http://www.sapientia.ro/ro/fundatia-sapientia|titlu=Fundația Sapientia|publisher=sapientia.ro|accessdate=2021-02-08|limbă=ro}}</ref>

== Etimologie ==

=== Cluj ===
Numele de ''Cluj'' provine, cel mai probabil, din latinescul {{lang|la|Castrum Clus}}, folosit pentru întâia oară în 1213 pentru a desemna [[Cetatea Clujului|cetatea orașului medieval]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=68}}</ref> Cuvântul latin {{lang|la|clusa}}/{{lang|la|clausa}} înseamnă „închis” și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri.<ref name=":67">{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=69}}</ref> Sensuri similare sunt atribuite [[Limbi slave|termenului slav]] ''kluč'', care înseamnă „[[cheie]]” și [[Limbi germanice|termenului germanic]] ''Klause''/''Kluse'', care înseamnă „[[trecătoare]]”.<ref name="szabadsag1">{{hu icon}} {{Citat web|url=http://www.szabadsag.ro/archivum/2000/0sep-19.htm|nume=Gaal|titlu=Kolozsvári kronológia – Kolozsvár kétezer esztendeje dátumokban|publisher=Szabadság|date=19 July 2000|accessdate=2008-03-15|archiveurl=https://web.archive.org/web/20081207090923/http://www.szabadsag.ro/archivum/2000/0sep-19.htm|first1=György|limbă=hu|archivedate=7 December 2008}}</ref> Termenul din urmă este păstrat în denumirea în [[limba germană]] a orașului, {{lang|de|Klausenburg}}.<ref name=":67" /><ref name=":20" />

[[File:Tiperit en Klus.JPG|thumb|right|200px|Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a ''[[Catehism]]ului'' tradus de [[George Buitul]]]]

Numele orașului ar mai putea proveni de la un anume primar [[Sași|sas]] [[Klaus]] sau de la faptul că așezarea medievală a apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori sași din această zonă, la mănăstire se zicea {{lang|de|Kloster}}.<ref>{{cite web |url=http://bunadimineata.ro/cluj/originea-necunoscuta-numelui-orasului-cluj-napoca-ii/ |title=Originea necunoscută a numelui orașului Cluj-Napoca (II) |work=BunaDimineata.ro |date=6 octombrie 2015}}</ref> O altă ipoteză este că numele provine de la primul său magistrat (de origine [[Limba maghiară|maghiară]]), ''Miklós''/''Kolos''.<ref name="szabadsag1" />

Denumirea veche a orașului în [[limba română]], folosită și de [[Mihai Eminescu]] în ''Poesis,'' era cea de ''Cluș'', ocazional ortografiată și ''Klus'', după regulile de scriere ale [[Limba maghiară|limbii maghiare]].<ref name="etim-dict">{{Citat web|url=http://dictionar.referinte.transindex.ro/index.php3?action=betu&betu=k&kezd=60&co=nemet|nume=Szabó|titlu=Dicționar de localități din Transilvania|accessdate=2008-03-15|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100822094410/http://dictionar.referinte.transindex.ro/index.php3?action=betu&betu=k&kezd=60&co=nemet|first1=Attila m.|limbă=ro|archivedate=22 August 2010}}</ref> Denumirea românească de ''Cluj'' a devenit oficială în [[1918]] după [[unirea Transilvaniei cu România]].<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/denumirea-orasului-cluj-napoca/|titlu=Clus, Cluj, Napoca…{{!}} Când și de ce s-a schimbat denumirea orașului?|publisher=Cluj.com|date=2018-05-23|accessdate=2021-02-08|limbă=ro-RO}}</ref>

=== Napoca ===
Originea numelui ''Napoca'' este, cel mai probabil, [[Listă de cetăți dacice|pre-romană]].<ref name=":21" /><ref>{{cite web|url=http://bunadimineata.ro/cluj/originea-necunoscuta-numelui-orasului-cluj-napoca/|title=Originea necunoscută a numelui orașului Cluj-Napoca (I)|date=29 septembrie 2015|work=BunaDimineata.ro}}</ref> Această denumire a așezării a fost menținută după [[Războaiele daco-romane|cucerirea Daciei]] în anul [[106]] de către coloniștii romani care au construit un castru pe locația centrului Clujului modern. În timpul domniei împăratului [[Hadrian]], castrul este promovat la rang de municipiu și este redenumit {{lang|la|Municipium Aelium Hadrianum Napoca}}.<ref name=":19">{{Citat carte|nume=Pașcu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=25}}</ref> Printre posibilele etimologii pentru ''Napoca'' (sau ''Napuca'') se numără numele unor [[Listă de neamuri și triburi tracice|triburi dacice]], cum ar fi ''Naparis'' sau ''Napaei'', termenul grecesc ''napos'' ({{lang|el|νάπος}}), care înseamnă „vale împădurită”, sau [[Limba proto-indo-europeană|rădăcina indo-europeană]] *snā-p- (Pokorny 971-2), care are semnificația de „a curge”, „a înota” sau „umezeală”.<ref name=":21">{{Citat carte|nume=Pașcu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=24}}</ref>

=== Cluj-Napoca ===
[[Fișier:Decretul 194-1974 privind denumirea Cluj-Napoca.jpg|miniatura|Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, care a schimbat numele orașului Cluj în Cluj-Napoca.]]
Schimbarea numelui orașului din ''Cluj'' în ''Cluj-Napoca'', s-a efectuat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din [[16 octombrie]] [[1974]] în cadrul politicii național-comuniste din timpul dictaturii lui [[Nicolae Ceaușescu]].<ref name=":0" /><ref name=":59">{{Citat carte|nume=Verdery|prenume=Katherine|an=1991|titlu=National Ideology Under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceaușescu's Romania|editură=University of California Press|isbn=0-520-20358-5}}</ref> Conform decretului, municipiului i-a fost atribuit numele ''Cluj-Napoca'' „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri”.<ref>{{cite web|url=http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/cluj-sau-cluj-napoca-cum-s-a-schimbat-numele-orasului-peste-noapte-din-pixul-lui-ceausescu--115569.html|title=Cluj sau Cluj-Napoca? Cum s-a schimbat numele orașului peste noapte, din pixul lui Ceaușescu|date=10 august 2013|work=Ziua de Cluj|author=Mihai Prodan}}</ref><ref name=":60">{{cite journal|date=18 octombrie 1974|title=Partea I|url=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Decretul_194-1974_privind_denumirea_Cluj-Napoca.jpg|journal=Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România|volume=X|issue=125}}</ref>

=== În alte limbi ===
Datorită istoriei multietnice a [[Transilvania|Transilvaniei]], Clujului i-au fost date, de-a lungul timpului, mai multe nume în limbile vorbite de către administrațiile sau locuitorii zonei, precum {{lang|de|Klausenburg}} în [[limba germană]], {{lang|la|Claudiopolis}} în [[limba latină|latină]], {{lang|it|Clausemburgo}} în [[Limba italiană|italiană]], {{lang|tr|Kaloşvar}} în [[Limba turcă|turcă]], {{lang|pl|Kluż}} în [[Limba poloneză|poloneză]] și {{lang|yi|קלאזין}} (''Klazin)'' sau ''{{lang|yi|קלויזנבורג}} (Cloizânburg'') în [[Limba idiș|idiș]].<ref>''Le Vie d'Italia'', vol. 46/1940, numerele 7-12, p. 1172</ref><ref>Gönül Pultar, ''Kimlikler lütfen: Türkiye Cumhuriyeti'nde kültürel kimlik arayıșı ve temsili'', p. 62. Ankara: ODTÜ Yayıncılık, 2009, {{ISBN|978-994-434478-4}}</ref> 

Forma [[Limba maghiară|maghiară]] {{lang|hu|Kolozsvár}} a fost înregistrată pentru prima dată în 1246 sub numele de ''Kulusuar'' și este o aglutinare a termenilor {{lang|hu|Kolozs}} și {{lang|hu|vár}}, în limba maghiară, {{lang|hu|vár}} sau {{lang|hu|uar}} având sensul de „cetate”.<ref name="szabadsag2">{{Citat web|url=http://www.szabadsag.ro/archivum/2003/08/3aug-04.htm|nume=Asztalos|titlu=Kolozsvár neve|publisher=Szabadság|date=4 August 2003|accessdate=2008-03-15|archiveurl=https://web.archive.org/web/20081207090427/http://www.szabadsag.ro/archivum/2003/08/3aug-04.htm|first1=Lajos|limbă=hu|archivedate=7 December 2008}}</ref> Datorită diverselor [[Schimbare fonetică|modificări fonetice]] și [[Ortografie|ortografice]] pe care le-a suferit limba maghiară de-a lungul anilor, denumirea orașului are o scriere variabilă în documente istorice, inclusiv cu varianta ''Koloswar'', care apare pentru prima dată într-un document din 1332.<ref name="szabadsag2" /> Denumirea [[Limba germană|germană]] de {{lang|de|Klausenburg}} provine, cel mai probabil, de la numele [[Sași|săsesc]] ''Clusenburg''/''Clusenbvrg,'' folosit pentru prima dată în 1348 și ortografiat din 1408 drept ''Clausenburg.''<ref name=":20">{{Citat web|url=https://whc.unesco.org/en/list/596/|nume=Centre|prenume=UNESCO World Heritage|titlu=Villages with Fortified Churches in Transylvania|publisher=UNESCO World Heritage Centre|accessdate=2021-02-08|limbă=en}}</ref>

== Istorie ==
{{Articol principal|Istoria Clujului}}{{Vezi și|Cronologia istorică a Clujului}}
{{Istoria apartenenței statale|align=right}}

=== Preistorie ===
{{Vezi și|Dacia|Celții în Transilvania}}
Cele mai vechi vestigii descoperite în Cluj datează din [[Neolitic|perioada neolitică]] și aparțin culturilor [[Cultura Starčevo-Criș|Starčevo-Criș]] și [[Cultura Vinča|Vinča-Turdaș]]. Rămășițele găsite în [[Cluj-Mănăștur|Mănăștur]], respectiv în apropierea [[Centru, Cluj-Napoca|centrului]] orașului sunt cel mai probabil din perioada anilor 6.000–5.500 î.e.n.<ref name=":410">Pascu, Ș. (1974) p.8-10</ref><ref name=":511">Pascu, Ș. (1974) p.11</ref> Din [[Epoca Bronzului|epoca bronzului]] au fost găsite fundații ale unor locuințe și diverse obiecte din bronz asociate culturii Coțofeni (aproximativ 3.500–2.500 î.e.n.) în zonele [[Cimitirul Hajongard din Cluj-Napoca|cimitirului Hajongard]], [[Gara Cluj-Napoca|Gării]] și [[Pădurea Hoia|dealului Hoia]].<ref name=":68">Pascu, Ș. (1974) p.17-18</ref> Din perioada de tranziție către [[Epoca Fierului|epoca fierului]] (aproximativ 800–650 î.e.n.) au fost descoperite în apropierea [[Piața Lucian Blaga din Cluj-Napoca|Pieței Lucian Blaga]] o serie de obiecte aparținând [[Cultura Basarabi|culturii Basarabi]].<ref>Pascu, Ș. (1974) p.18-19</ref> 

Din perioada [[Dacia|dacilor]] și a [[Celți|celților]] a fost descoperită o așezare (din 250-100 î.e.n.) în zona [[Someșeni]], alcătuită din mai multe bordeie, împreună cu mai multe [[Necropolă|necropole]] de incinerație la [[Dezmir, Cluj|Dezmir]] și [[Apahida, Cluj|Apahida]].<ref name=":72">Pascu, Ș. (1974) p.20-23</ref> 

=== Dacia romană (106–sec. III) ===
{{Vezi și|Castrul roman Napoca|Dacia romană|Retragerea romană}}
[[File:Ruinele romane cu hypocaust din Cluj Napoca.JPG|thumb|left|200px|Ruinele castrului roman din [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]]]]

Prima atestare scrisă a [[Castrul roman Napoca|castrului roman Napoca]] datează din perioada imediat următoare [[Războaiele daco-romane|războaielor daco-romane]], din anii 105–106, și constă dintr-o bornă militară, [[miliarul de la Aiton]], parte a unui drum imperial care făcea legătura între acesta și [[Potaissa]] (astăzi [[Turda]]).<ref name=":19" /> Prima atestare literară a așezări romane provine tot din această perioadă și îi aparține geografului [[Ptolemeu]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=24}}</ref> 

Fondată pe malul drept al râului Samus ([[Râul Someșul Mic|Someșul Mic]]), Napoca era la început un simplu [[vicus]], o așezare ad-hoc.<ref name=":19" /> Ea devine așezare urbană, {{lang|la|civitas}}, în timpul împăratului [[Hadrian]], fie în anul 117, fie în 124, sub numele de {{lang|la|Municipium Aelium Hadrianum Napoca}}.<ref name=":19" /> Ajunsă capitală a provinciei [[Dacia romană|Dacia Porolissensis]], Napoca este ridicată la rangul de [[Colonia (Roma antică)|colonia]], cu titlul de {{lang|la|Colonia Aurelia Napoca}}, privilegiu acordat de [[Marc Aureliu]] sau de [[Commodus]].<ref name=":19" /> Orașul se bucura de {{lang|la|ius Italicum}}, cel mai înalt statut urban din [[Imperiul Roman]].<ref>{{Citat carte|nume=Pașcu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=26}}</ref>

=== Epoca migrațiilor (sec. III–IX) ===
{{Vezi și|Migrația popoarelor|Huni|Gepizi|Avari|Primul Țarat Bulgar}}

{{multiple image
| align = right
| total_width = 320
| image1 = Gepid_kingdom_6th_century.png
| caption1 = Apahida sub stăpânire gepidă la jumătatea [[Secolul al VI-lea|secolului al VI-lea]]
| image2 = Balkans850.png
| caption2 = Țaratul Bulgar la mijlocul [[Secolul al IX-lea|secolului al IX-lea]]
}}

După [[retragerea romană din Dacia]] din [[secolul al III-lea]], regiunea trece printr-un proces de ruralizare și descentralizare.<ref name=":92">Pascu, Ș. (1974) p.46-49</ref> Centrele urbane, inclusiv colonia Napoca, sunt abandonate, iar izvoarele istorice despre zona Clujului se împuținează.{{sfn|Pop|Bolovan|2009|p=82}} Cu toate astea, vestigiile din acea perioadă ne arată că deși o parte din populația civilă părăsește provincia împreună cu oficialii romani, o parte din vorbitorii de [[Limba latină|limbă latină]], fie coloniști, fie nativi romanizați, rămân în apropierea coloniei [[Castrul roman Napoca|Napoca]].<ref name=":93">Pascu, Ș. (1974) p.46-49</ref>

Începând cu anul [[376]], zona Clujului este controlată de către [[Imperiul Hun]], această influență încheindu-se în anul [[453]], odată cu moartea [[Attila|regelui Attila]].{{sfn|Heather|2012|p=223}} Regiunea trece sub dominație [[gepizi|gepidă]] până în anul [[568]], perioadă în care zona Clujului este probabil să fi avut o importanță ridicată, mormântul unui rege gepid fiind găsit în cadrul [[Necropola de la Apahida|Necropolei de la Apahida]].<ref>{{Citat carte|nume=Crișan|prenume=Ion Horațiu|dată=1971|titlu=Necropola celtică de la Apahida|titlu_trad=Celtic necropolis at Apahida|url=https://books.google.ro/books/about/Necropola_celtica_della_apahida.html?id=2yUAtwAACAAJ&redir_esc=y|locul-publicării=|editură=Acta Musei Napocensis|limbă=Romanian}}</ref>{{sfn|Lukács|2005|p=20}} Până în anul [[796]], [[Transilvania]] este controlată de către [[Haganatul avar]], trecând sub influența [[Primul Țarat Bulgar|Primului Țarat Bulgar]] după prăbușirea acestuia.<ref>{{Ouvrage|langue=en|auteur1=Denis Sinor|titre=The Cambridge history of early Inner Asia, Volume 1|éditeur=Cambridge University Press|lieu=Cambridge/New York/Melbourne|année=1990|pages totales=518|isbn=0-521-24304-1|lire en ligne=https://books.google.fr/books?id=ST6TRNuWmHsC&pg=PA208}}.</ref><ref>Vasile Chirică, ''Românii în imperiul avar'', cartea a IV-a, capitolul II, nota 1, ''Regimul noului august Iustinian'', în: Nicolae Iorga, ''Istoria Românilor'', vol. II, ed. a II-a, București, Editura enciclopedică, 1992, p. 233)</ref> În [[secolul al IX-lea]], în ajunul [[Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic|cuceririi de către unguri a Bazinului Panonic]], zona Clujului făcea parte din [[Gelou|Voievodatul lui Gelou]].<ref>{{Citat carte|nume=Anonymus|an=c. 1200|titlu=Gesta Hungarorum}}</ref>

=== Începuturile orașului medieval (sec. X–XIII) ===
{{Vezi și|Cucerirea Transilvaniei de către maghiari|Principatul Ungariei }}
[[File:Gesta hungarorum map.jpg|thumb|left|200px|Napoca pe harta Principatului Ungariei]]
În urma [[Cucerirea Transilvaniei de către maghiari|cuceririi Transilvaniei de către maghiari]], zona vechii colonii Napoca este încorporată în [[Regatul Ungariei]].<ref>Pascu, Ș. (1974) p.63-66</ref> În anul [[1173]], odată cu mențiunea [[Listă de voievozi și principi ai Transilvaniei|voievodului Transilvaniei]], [[Leustachius Rátót|Leustachius]], este atestată indirect și existența [[comitatul Cluj|comitatului Cluj]] ({{Lang|hu|Kolozs vármegye}} în maghiară) prin mențiunea comitelui Tomas (în original, în latină {{Lang|la|Thomas comes Clusiensis}}).<ref>[[Ștefan Pascu]], ''Istoria Clujului'', Cluj, 1974, pag. 68.</ref> Tot în această perioadă este ridicată o mică fortăreață de pământ la [[Cluj-Mănăștur]] ({{Lang|hu|Kolozsmonostor}} în maghiară) unde se presupune că își avea reședința comitele de Cluj.<ref>Pascu, Ș. (1974) p.67</ref> 

Clujul, ca oraș medieval, este atestat documentar pentru prima dată din anul [[1213]], sub denumirea ''Castrum Clus''.<ref>Pascu, Ș. (1974) p.70</ref> Atât [[Cetatea Clujului|cetatea veche]], cât și [[Cluj-Mănăștur|Mănășturul]], au fost însă distruse în timpul [[marea invazie mongolă|marii invazii mongole]] din anul [[1241]].<ref name=":69">{{Citat carte|titlu=Povești despre Cluj|pagină=40|editură=Școala Ardeleană|volum=1}}</ref> Între anii [[1242]] și [[1275]], ajung la Cluj mai multe serii de coloniști germani din [[Renania]] și [[Flandra]] care reclădesc cetatea și încep construcția unei biserici în [[Arta romanică|stil romanic]], astăzi cunoscută ca [[Biserica Franciscană din Cluj-Napoca|Biserica Franciscană]].<ref name=":69" /> 

În anul 1275, episcopul de Alba Iulia, [[Petru Monoszló]], îl constrânge pe regele minor al Ungariei, [[Ladislau al IV-lea Cumanul|Ladislau al IV-lea]], să pună Clujul sub administrarea [[Arhidieceza de Alba Iulia|Episcopiei de Alba Iulia]].<ref>{{Citat carte|an=2014|titlu=Povești despre Cluj|pagină=41|editură=Editura Școala Ardeleană|nume-editor=Tudor Sălăgean|volum=1}}</ref><ref name=":53">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/istorie/19-august-1316-ziua-In-clujul-devenit-oraS-liber-1_53f102ad0d133766a85b2bfb/index.html|titlu=19 august 1316: Ziua în care Clujul a devenit oraș liber|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-04-05|limbă=}}</ref> Această mișcare a fost vehement contestată de către coloniștii germani cărora le fuseseră promise numeroase privilegii pentru a se muta în regiune și care nu erau mulțumiți de statutul de subordonați ai unei instituții religioase.<ref name=":53" /> De-a lungul următorilor 41 de ani, sașii se luptă pentru revocarea acestei decizii, ajungându-se inclusiv la conflict armat între anii [[1277]] și [[1279]].<ref name=":53" /><ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/aldine/history/rascoala-sasilor-din-1277-si-alte-revolte-de-a-lungul-vremurilor-284269|titlu=Răscoala sașilor din 1277 și alte revolte de-a lungul vremurilor {{!}} Romania Libera|publisher=romanialibera.ro|accessdate=2021-04-05|limbă=ro}}</ref> 

=== Orașul liber regesc sub Coroana Maghiară (1316–1541) ===
{{Vezi și|Breslele Clujului|Sfatul Clujului|Oraș liber regesc}}

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Kolozsvar Matyas kiraly szulohaza.JPG
| caption1 = Casa în care s-a născut regele [[Matia Corvin]]
| image2 = Cluj City Walls, Tailors Bastion 2012-002.JPG
| caption2 = [[Bastionul Croitorilor]], ridicat în [[secolul XV]]
}}

În data de [[19 august]] [[1316]], după decenii de presiuni în acest sens, regele [[Carol Robert de Anjou]] acordă Clujului statutul de [[oraș liber regesc]] la solicitarea comitelui clujean, Stark.<ref name=":49">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-devenit-clujul-oras-700-ani-stabilirea-hotarelor-cele-mai-importante-consecinte-imediate-1_56a553b137115986c6dc36ee/index.html|titlu=Cum a devenit Clujul oraș acum 700 de ani: stabilirea hotarelor și cele mai importante consecințe imediate|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-09-25|limbă=}}</ref> Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele orășenesc și parohul, de a circula liber în [[Transilvania]] și de a-și vinde mărfurile în [[Regatul Ungariei|Regat]] fără a plăti vamă.<ref name=":49" /><ref name=":50">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/istorie/cluj-19-august-1316-ziua-libertatii-1_5211105ac7b855ff56ed031e/index.html|titlu=Cluj, 19 august 1316: ziua libertății|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-09-26|limbă=}}</ref> Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziua [[Martin de Tours|Sfântului Martin]], și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare 60 de gospodării.<ref name=":50" /><ref>{{de icon}} {{cite book |title=Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen |author=Franz Zimmermann, Carl Werner |volume=I |location=Sibiu |date=1892 |page=319}}</ref> În același an începe construcția [[Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca|Bisericii Sfântul Mihail]].<ref>{{Citat web|url=https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Mihail|titlu=Biserica Sfântul Mihail - Memorie și cunoaștere locală|publisher=www.bjc.ro|accessdate=2021-09-26}}</ref><ref>{{Citat web |url=https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf |accessdate=2021-03-14 |titlu=copie arhivă |archive-date=2018-05-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180501224557/https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf |dead-url=yes }}</ref>

[[Stema orașului liber Cluj|Stema Clujului]], compusă din trei turnuri deasupra unui zid de cetate, a fost pentru prima dată folosită în anul [[1377]] cu acordul Regelui [[Ludovic I al Ungariei]], ilustrând importanța în creștere a orașului.<ref name=":49" /><ref name=":31" /> În această perioadă, în oraș se dezvoltă un [[Breslele Clujului|sistem de bresle]], asemenea celor din [[Europa Centrală]], meșteșugurile cele mai dezvoltate fiind [[Blană|blănăria]] și [[Măcelar|măcelăria]].<ref name=":52">{{Citat carte|nume=Lazarovici|prenume=Gheorghe|an=1996|titlu=Cluj-Napoca: Inima Transilvaniei|pagină=36|editură=Studia}}</ref><ref name=":47">{{cite book|title=Meșteșugurile din Transilvania până în secolul al XVI-lea|author=Ștefan Pascu|publisher=Editura Academiei Republicii Socialiste România|date=1954|page=58}}</ref> După ridicarea turnurilor de apărare ale [[Cetatea Clujului|Cetății Clujului]], breslele au primit în grijă câte un turn pe care trebuiau să-l apere în caz de asediu.<ref>{{Citat carte|nume=Lazarovici|prenume=Gheorghe|an=1996|titlu=Cluj-Napoca: Inima Transilvaniei|pagină=37|editură=Studia}}</ref><ref name=":47" />

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Sigilium Civium de Clus War.jpg
| caption1 = Sigiliul orașului liber Cluj
| image2 = Klausenburg-Innenraum der Michaelskirche.jpg
| caption2 = Interiorul Bisericii Sf. Mihail, finalizată în anul 1432
}}

În anul [[1405]], [[Sfântul Imperiu Roman|împăratul romano-german]], [[Sigismund de Luxemburg]], totodată [[rege al Ungariei]], reconfirmă statutul Clujului de [[oraș liber regesc]] și îi acordă privilegii suplimentare: dreptul de a-și ridica ziduri fortificate, turnuri și metereze, de a răspunde direct [[Rege al Ungariei|Regelui Ungariei]], nu [[Listă de voievozi și principi ai Transilvaniei|voievodului Transilvaniei]], și de a-și alege un consiliu de 12 jurați care alegeau judele orășenesc (primarul).<ref name=":52" /><ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=95}}</ref> Consiliul a fost lărgit în mai multe rânduri, transformându-se în [[Sfatul Clujului]]  înainte de anul [[1458]].<ref name=":58">{{Citation|last=Pakó|first=László|title=Rolul adunării centumvirilor în activitatea judecătorească a Clujului în cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea|url=https://www.academia.edu/1937654/Rolul_adun%C4%83rii_centumvirilor_%C3%AEn_activitatea_judec%C4%83toreasc%C4%83_a_Clujului_%C3%AEn_cea_de_a_doua_jum%C4%83tate_a_secolului_al_XVI_lea|work=Pe urmele trecutului. Profesorului Nicolae Edroiu la 70 de ani. Susana Andea, Ioan-Aurel Pop (coord.). Cluj-Napoca, 2009. 225–238.|access-date=2021-09-26}}</ref> Numit și ''Centumviratul'', acesta era format dintr-o sută de bărbați, jumătate [[maghiari]] și jumătate [[germani]], împărțiți și în funcție de statut social, jumătate [[Breslele Clujului|breslași]] și jumătate [[Nobilime|nobili]].<ref name=":28">Kiss 1997.</ref>

Datorită abuzurilor de putere a nobilimii clujene, a îmbogățirii anumitor bresle și a sărăcirii majorității populației, [[Secolul al XIV-lea|secolele XIV]] și [[Secolul al XV-lea|XV]] au fost marcate de numeroase conflicte sociale.<ref name=":51" /> Pătura săracă a Clujului a participat la [[răscoala de la Bobâlna]] din anul [[1437]] și la [[Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja|răscoala lui Gheorghe Doja]] din anul [[1514]], preluând temporar controlul orașului de ambele dăți.<ref name=":51">{{Citat carte|nume=Lazarovici|prenume=Gheorghe|an=1996|titlu=Cluj-Napoca: Inima Transilvaniei|pagină=38|editură=Studia}}</ref><ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=124}}</ref>

=== Ungaria Răsăriteană și Principatul Transilvaniei (1541–1711) ===
{{Vezi și|Regatul Ungariei Răsăritene|Principatul Transilvaniei}}

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Cluj in 17th century.jpg
| caption1 = Clujul în secolul XVII
| image2 = Cluj by Joris Hoefnagel, 1617.jpg
| caption2 = Gravură a Clujului din 1617
}}

După împărțirea [[Regatul Ungariei|Ungariei]] impusă de [[Imperiul Otoman]] în [[1541]], Clujul a aparținut mai întâi de [[Regatul Ungariei Răsăritene]], iar, după anul [[1570]], de [[Principatul Transilvaniei]], vasal otoman. Anul [[1544]] marchează sosirea [[Reforma Protestantă|Reformei Protestante]] în Cluj, odată cu stabilirea în oraș a cărturarului [[Gáspár Heltai]], [[Pastor (dezambiguizare)|pastor]] [[Luteranism|luteran]], absolvent al [[Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg|Universității din Wittemberg]].<ref>{{Citat carte|nume=Lukács|prenume=József|an=2005|titlu=Povestea "orașului-comoară": scurtă istorie a Clujului și a monumentelor sale|pagină=49|editură=Apostrof}}</ref> Acesta înființează în anul [[1550]] prima [[tipografie]] din Cluj și, alături de [[Francisc David]], pune bazele [[Biserica Unitariană din Transilvania|Bisericii Unitariene din Transilvania]] în anul [[1568]], convertind o parte semnificativă a populației la noua confesiune.<ref name=":56">{{cite book|url=https://books.google.ro/books?id=6U9N5Xy1SrwC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false|chapter=De la Kolozsvár la Cluj-Napoca|title=Politică naționalistă și etnicitate cotidiană într-un oraș transilvănean|author=Rogers Brubaker, Margit Feischmidt, Jon Fox, Liana Grancea|publisher=Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Kriterion|location=Cluj-Napoca|date=2010|page=98|isbn=978-606-92512-5-6}}</ref><ref name=":57">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-trecut-unitarianism-clujul-discursul-legendar-rostit-450-ani-predicator-catarat-piatra-1_567734e337115986c6a581ba/index.html|titlu=Cum a trecut la unitarianism tot Clujul. Discursul legendar rostit acum 450 de ani de un predicator „cățărat“ pe o piatră|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-09-26|limbă=}}</ref><ref name=":54" /> În același an, în urma intrării în vigoare a [[Edictul de la Turda|Edictului de la Turda]] și a unei medieri între [[Stare (Evul Mediu)|stări]], efectuată de [[Ioan Sigismund Zápolya]], din care a rezultat o redistribuire a puterii în oraș, conflictele sociale, începute cu două secole în urmă, au fost temporar aplanate.<ref name=":54">{{Citat carte|nume=Lazarovici|prenume=Gheorghe|an=1996|titlu=Cluj-Napoca: Inima Transilvaniei|pagină=40|editură=Studia}}</ref>

În 12 mai [[1581]] este înființată prima instituție de [[învățământ superior]] din oraș, [[Colegiul Iezuit din Cluj|Colegiul Iezuit]], instrument al [[Contrareforma|contrareformei]] organizată de regele [[Ștefan Báthory]].<ref name=":54" /> Înainte să fie închis în anul [[1603]], îl găzduiește pe fiul lui [[Mihai Viteazul]], [[Nicolae Pătrașcu]].<ref name=":54" /> În contextul [[Războiul cel Lung|Războiului cel Lung]] și al luptei pentru controlul [[Principatul Transilvaniei|Principatului Transilvaniei]], în anul [[1601]], este executat la Cluj mercenarul sârb, [[Baba Novac]], în apropierea [[Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca|Bastionului Croitorilor]].<ref name=":54" /> Deși cuprins de război, orașul a găzduit o viață culturală bogată de-a lungul [[Secolul al XVII-lea|secolului al XVII-lea]], fiind stabiliți în Cluj cărturarul umanist [[János Apáczai Csere]], fondatorul școlii [[Biserica Reformată|calvine]] locale, istoricii [[Albert Szenczi Molnár]] și [[István Szamosközy|Stefan Zamosius]], și tipograful [[Miklós Kis Misztótfalusi]].<ref name=":55">{{Citat carte|nume=Lazarovici|prenume=Gheorghe|an=1996|titlu=Cluj-Napoca: Inima Transilvaniei|pagină=42|editură=Studia}}</ref>

În cadrul [[Războiul dintre Liga Sfântă și Imperiul Otoman|Războiului dintre Liga Sfântă și Imperiul Otoman]], Clujul este ocupat de către forțele [[Arhiducatul Austriei|Austriei]] în mai [[1686]], dominația [[Casa de Habsburg|habsburgică]] fiind confirmată ulterior prin [[Diploma leopoldină din 1691|Diploma leopoldină]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=185}}</ref> [[Contrareforma]] se face din nou simțită în oraș prin revenirea [[Ordinul iezuit|iezuiților]] în [[1693]], [[Colegiul Iezuit din Cluj|Colegiul]] fiind redeschis în anul [[1698]], iar în [[1701]] ridicat la rangul de [[Academie]].<ref name=":55" /><ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=186}}</ref> În cadrul [[Răscoala lui Rákóczi|răscoalei lui Rákóczi]], controlul Clujului se schimbă de repetate ori între forțele [[Monarhia Habsburgică|habsburgice]] și [[curuți]], pacea revenind în oraș odată cu înăbușirea revoltei și semnarea [[Tratatul de la Satu Mare|păcii de la Satu Mare]] din [[1711]].<ref>{{Citat carte|nume=Bărbulescu|prenume=Mihai|an=2007|titlu=Istoria României|pagină=237|editură=Corint}}</ref><ref name=":66">{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=187}}</ref> 

=== Perioada Habsburgică (1711–1867) ===
{{Vezi și|Principatul Transilvaniei (1711-1867)}}

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Cluj-Napoca at 1759 (by Janos Szakal).jpg
| caption1 = Clujul în 1759
| image2 = Kolozsvár főtere 1840-ben.jpg
| caption2 = Piața centrală din Cluj în 1840
}}

Clujul, împreună cu restul [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]], este confirmat ca parte a [[Monarhia Habsburgică|Monarhiei Habsburgice]] în anul 1711, în urma finalizării [[Răscoala lui Rákóczi|răscoalei lui Rákóczi]].<ref name=":66" /> Pentru a-și întări controlul asupra orașului și a suplimenta funcțiile de apărare ale [[Cetatea Clujului|vechii cetăți]], [[Monarhia Habsburgică|armata habsburgică]] construiește [[Cetățuia (Cluj-Napoca)|Cetățuia]] deasupra [[Râul Someșul Mic|Someșului Mic]] între 1715 și 1735.<ref>{{Citat carte|nume=Bogosavlievici|prenume=Vladimir-Alexandru|an=2017|titlu=Clujul văzut și nevăzut|pagină=79|editură=Mega}}</ref> Pentru a contrabalansa influența [[Sași|sașilor]], [[Dieta Transilvaniei]] este mutată de la [[Sibiu]] la Cluj între anii [[1719]] și [[1732]].<ref name=":66" /> În urma epidemiilor de ciumă din prima jumătate a [[Secolul al XVIII-lea|secolului XVIII]], populația orașului este redusă la 6.640 de oameni.<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=188}}</ref> Pentru a comemora sfârșitul epidemiilor, autoritățile ridică în anul [[1744]] o [[Coloane ale ciumei|coloană a ciumei]], [[Statuia Fecioarei Maria din Cluj-Napoca|Statuia Fecioarei Maria]].<ref>Kovács, Zsolt (2010). ''Coloana Mariei Immaculata din Cluj. Un tip de monument central european în Transilvania barocă.'' Studia Universitatis Babeș-Bolyai</ref>
[[Fișier:Piața-unirii-cluj-1853.jpg|miniatura|[[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]] în 1853]]
Importantele [[Revoluția Română din 1848|mișcări revoluționare de la 1848]] cuprind și Clujul. Deși un important centru revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Fervoarea revoluționară a cuprins tineretul din facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. În 1849, [[Hotelul Biasini din Cluj-Napoca|Hotelul Biasini]] a găzduit tratativele eșuate dintre [[Nicolae Bălcescu]] și [[Sándor Petőfi|Petőfi Sándor]], pentru unirea revoluției române cu cea maghiară.<ref>{{Citat web|url=http://www.monitorulcj.ro/actualitate/6951-biasini-localul-care-a-inviat-langa-cimitir|titlu=„Biasini”, localul care a „înviat” lângă cimitir|publisher=monitorulcj.ro|accessdate=2022-10-23}}</ref> Înfrângerea revoluției ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. [[Dieta Transilvaniei]] a fost mutată temporar din Clujul majoritar maghiar în [[Sibiu|Sibiul]] dominat de etnicii germani, pentru a întări influența austriacă asupra provinciei.<ref name="hoelseth.com">{{Citat web|url=http://www.hoelseth.com/royalty/austria/austrianconst18490304.html|titlu=Constituția austriacă din 4 March 1849|publisher=www.hoelseth.com|accessdate=2022-10-23}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.unitischimbam.ro/dieta-de-la-sibiu-din-1863/|title=Dieta de la Sibiu din 1863|date=3 July 2020}}</ref> [[Dieta Transilvaniei|Dieta]] a fost convocată din nou la Cluj de abia în 19 noiembrie 1865 când demnitarii preponderent maghiari au votat unirea [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] cu [[Regatul Ungariei]], încheind secole de autonomie a provinciei față de administrațiile de la [[Viena]] sau [[Buda]].<ref>Prof. dr. PÁL Judit - Unió vagy autonómia? Erdély uniójának törvényi szabályozása. Magyar Kisebbség. Nemzetpolitikai szemle. Új sorozat. XIV. évf. 2009. 1-2. (51-52.) sz. 64-80. - Prof. dr. PÁL Judit - Union or autonomy? The legal reagulation of the union of Transylvania. Magyar Kisebbség. Nemzetpolitikai szemle. Új sorozat. XIV. évf. 2009. 1-2. (51-52.) sz. 64-80.</ref><ref>{{Citat web|url=https://mek.oszk.hu/03400/03407/html/395.html|titlu=The Unionist Assembly at Kolozsvár|publisher=Magyar Elektronikus Könyvtár|accessdate=23 octombrie 2022}}</ref>

=== Austro-Ungaria (1867–1918) ===
{{Vezi și|Austro-Ungaria}}{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Kolozsvar1900.jpg
| caption1 = Clujul văzut de pe [[Cetățuia (Cluj-Napoca)|Cetățuie]] în anul 1900
| image2 = A kolozsvári Mátyás-szobor avatása 1902-42.jpg
| caption2 = Inaugurarea [[Ansamblul monumental Matia Corvin din Cluj-Napoca|ansamblului monumental Matia Corvin]] (1902)
}}

În anul [[1867]], în urma [[Compromisul austro-ungar din 1867|compromisului]] prin care a fost constituită [[Austro-Ungaria]], Clujul și Transilvania au fost reintegrate în [[Regatul Ungariei]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=310}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.unitischimbam.ro/compromisul-austro-ungar-din-1867/|nume=Schimbam|prenume=Uniti|titlu=Compromisul austro-ungar din 1867|publisher=Uniti Schimbam|date=2019-02-05|accessdate=2021-04-18|limbă=ro-RO}}</ref> Clujul trece în această perioadă printr-un amplu proces de modernizare prin demolarea parțială a [[Cetatea Clujului|Cetății Clujului]], lărgirea și [[pavaj|pavarea]] străzilor, construirea unui sistem de canalizare, a unuia de iluminat public și edificarea unui mare număr de clădiri monument istoric.<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=311}}</ref> Pot fi menționate clădirile administrative precum [[Palatul Primăriei din Cluj-Napoca|Palatul Primăriei]], [[Palatul Prefecturii din Cluj|Palatul Prefecturii]], [[Palatul de Finanțe din Cluj-Napoca|Palatul de Finanțe]], [[Palatul de Justiție din Cluj-Napoca|Palatul de Justiție]] sau [[Gara Cluj-Napoca|Gara]], clădiri culturale precum [[Teatrul Național din Cluj-Napoca|Teatrul Național]], [[Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca|Teatrul Maghiar]] și [[Palatul Regionalei de Căi Ferate Cluj|Palatul EMKE (azi CFR)]], sau clădiri religioase precum [[Palatele Status-ului romano-catolic din Cluj-Napoca|Palatele Statusului]], [[Liceul Unitarian „János Zsigmond” din Cluj-Napoca|Liceul Unitarian]] și [[Biserica cu Cocoș din Cluj-Napoca|Biserica cu Cocoș]].<ref name=":27">{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=290}}</ref><ref name=":26">{{Citat web |url=https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf |accessdate=2021-03-14 |titlu=copie arhivă |archive-date=2018-05-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180501224557/https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf |dead-url=yes }}</ref> Printre clădirile cu rol comercial se numără cele patru palate care încadrează Podul Horea de peste [[Râul Someșul Mic|Someș]] ([[Palatul Széki din Cluj-Napoca|Széki]], [[Palatul Berde din Cluj-Napoca|Berde]], [[Palatul Babos din Cluj-Napoca|Babos]] și [[Palatul Elian din Cluj-Napoca|Elian]]), [[Camera de Comerț și Industrie din Cluj-Napoca|Camera de Comerț]] sau [[Palatul Urania din Cluj-Napoca|Palatul Urania]].<ref name=":27" /><ref name=":26" /> La finalul perioadei [[Belle Époque]], suprafața construită a Clujului crește la peste 10 km<math>^2</math>, iar populația se dublează față de începutul perioadei, ajungând la aproximativ 60.000.<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=312}}</ref><ref name=":6" />

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Ferenc József Tudományegyetem.jpg
| caption1 = [[Universitatea Franz Joseph din Cluj|Universitatea Franz Joseph]]
| image2 = Gara cluj europeana.JPG
| caption2 = [[Gara Cluj-Napoca]] la începutul [[Secolul al XX-lea|secolului XX]]
}}

În anul [[1872]] este înființată [[Universitatea Franz Joseph din Cluj|Universitatea Franz Joseph]], cu predare în [[limba maghiară]], dar și cu o catedră de [[Limba română|limbă]] și [[Literatura română|literatură română]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=349}}</ref> Până în [[1918]], activează în cadrul universității lingvistul [[Sámuel Brassai]], botanistul [[August Kanitz]], biologul [[István Apáthy]], medicul [[Zsigmond Purjesz]], istoricul [[Elek Jakab]] și folcloriștii români [[Grigore Silași]] și [[Grigore Moldovan]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=350}}</ref> Printre absolvenții din această perioadă se numără omul de stat [[Iuliu Maniu]], poeții [[George Coșbuc]], [[Emil Isac]] și [[Attila József]] și medicul [[Iuliu Hațieganu]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=351}}</ref> Pentru a permite desfășurarea activităților universității, sunt construite [[Sediul Universității Babeș-Bolyai|sediul universității]], [[Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca|Biblioteca Centrală Universitară]] și [[Ansamblul clinicilor universitare din Cluj-Napoca|Ansamblul Clinicilor Universitare]].<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/ansamblul-clinicilor-universitare/|titlu=Ansamblul Clinicilor universitare – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2021-10-16}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.ubbcluj.ro/|titlu=Universitatea Babeș-Bolyai|publisher=Universitatea Babeș-Bolyai|accessdate=2021-04-18}}</ref>

În anul [[1894]], au fost judecați la Cluj semnatarii [[Memorandumul Transilvaniei|Memorandumului Transilvaniei]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/targu-jiu/procesul-memorandistilor-discursul-doctorul-ion-ratiu-intrat-istorie-existenta-unui-popor-nu-discuta-ci-afirma-1_5c5da62bdf52022f75883830/index.html|titlu=„Procesul memorandiștilor“ și discursul cu care doctorul în drept Ion Rațiu a intrat în istorie: „Existența unui popor nu se discută, ci se afirmă“|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-11-06|limbă=}}</ref> Odată cu începerea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], în Cluj se intensifică activitatea unionistă, condusă în oraș de [[Amos Frâncu]], [[Emil Isac]] și [[Enea Grapini]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=375}}</ref> La 3 noiembrie 1918 se formează la Cluj Senatul Național Român, care se alătură la scurt timp [[Consiliul Național Român Central|Consiliului Național Român]] din [[Arad]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=380}}</ref>

=== Perioada interbelică (1919–1940) ===
{{Vezi și|România Mare}}
{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Romanian troops in Transylvania.jpg
| caption1 = Intrarea Regimentului 16 Dorobanți „Fălticeni” în Cluj (1918)
| image2 = Cluj la 1930, Vedere Aeriana.jpg
| caption2 = Vedere aeriană a Clujului în 1930
}}

În urma înfrângerii [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]] în [[Primul Război Mondial]] și a [[Declarația de la Alba Iulia|Declarației de la Alba Iulia]] care hotăra [[unirea Transilvaniei cu România]], în data de 22 decembrie [[1918]], la Cluj are loc [[Adunarea Națională Maghiară de la Cluj din 22 decembrie 1918|Adunarea Națională Maghiară]] care solicita ca Ardealul să rămână în componența [[Republica Ungară (1918-1919)|Republicii Ungare]].<ref name=":22">{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/cum-a-intrat-armata-romana-in-cluj-in-ajunul-craciunului-in-1918-dupa-terminarea-marelui-razboi/|titlu=Cum a intrat armata română în Cluj în ajunul Crăciunului, în 1918, după terminarea Marelui Război|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-04-09|limbă=ro-RO}}</ref><ref name=":23">{{Citat carte|an=2017|titlu=Povești despre Cluj|pagină=153|editură=Editura Școala Ardeleană|volum=3|nume-editor=Tudor Sălăgean}}</ref> Solicitarea este ignorată de statul român, care în 24 decembrie trimite [[Regimentul 15 Infanterie (1916-1918)|Regimentele 15]] și [[Regimentul 16 Infanterie (1916-1918)|16]] de infanterie să ocupe Clujul.<ref name=":22" /><ref name=":23" /> 

La începutul anului [[1919]], primarul Clujului, [[Gusztáv Haller]], împreună cu majoritatea cadrelor universitare ale [[Universitatea Franz Joseph din Cluj|Universității Franz Joseph]], a refuzat să depună [[Jurământul de fidelitate în teritoriile aflate sub administrația Consiliului Dirigent (1918-1920)|jurământul de fidelitate]] față de noile autorități, fiind ulterior înlăturat din funcție.<ref name=":22" /><ref name=":23" /> În locul său, Consiliul Dirigent numește primul primar român al orașului, pe [[Iulian Pop]].<ref name=":22" /><ref>{{Citat web|url=https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pop,_Iulian|titlu=Pop, Iulian - Memorie și cunoaștere locală|publisher=www.bjc.ro|accessdate=2021-04-11}}</ref> 

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Cluj-Piata-Avram-Iancu-1937.jpg
| caption1 = [[Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca|Piața Avram Iancu]] și [[Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca|Catedrala Ortodoxă]] în [[1937]]
| image2 = Cluj-Academic-College-1930s.jpg
| caption2 = [[Casa Universitarilor din Cluj-Napoca|Casa Universitarilor]] la finalul [[Anii 1930|anilor 1930]]
}}

La 12 mai [[1919]], [[Universitatea Franz Joseph din Cluj|Universitatea Franz Joseph]] este naționalizată și transformată în unitate de învățământ cu predare în [[limba română]], urmând ca din [[1927]] să fie redenumită în [[Universitatea Regele Ferdinand I]].<ref>{{Citat web|url=http://www.agerpres.ro/documentare/2020/01/31/un-secol-de-educatie-serbarile-oficiale-de-inaugurare-a-universitati-daciei-superioare-din-cluj-napoca--440888|nume=AGERPRES|titlu=UN SECOL DE EDUCAȚIE: Serbările oficiale de inaugurare a Universități ''Daciei Superioare''..|publisher=www.agerpres.ro|accessdate=2021-04-11|limbă=ro|archive-date=2022-08-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20220812235656/https://www.agerpres.ro/documentare/2020/01/31/un-secol-de-educatie-serbarile-oficiale-de-inaugurare-a-universitati-daciei-superioare-din-cluj-napoca--440888|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Cl%C4%83direa_Universit%C4%83%C5%A3ii_(strada_Mihail_Kog%C4%83lniceanu)|titlu=Clădirea Universității (strada Mihail Kogălniceanu) - Memorie și cunoaștere locală|publisher=www.bjc.ro|accessdate=2021-04-09}}</ref> În cadrul acesteia activează, începând cu perioada interbelică, scriitorii [[Sextil Pușcariu]] și [[Onisifor Ghibu]], istoricul [[Alexandru I. Lapedatu|Alexandru Lapedatu]], botanistul [[Alexandru Borza]], medicii [[Victor Papilian]] și [[Iuliu Hațieganu]], microbiologul [[Victor Babeș]] și savantul [[Emil Racoviță]].<ref>{{Citat carte|an=2017|titlu=Povești despre Cluj|pagină=159|editură=Editura Școala Ardeleană|volum=3|nume-editor=Tudor Sălăgean}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.cs.ubbcluj.ro/despre-facultate/istoric/invatamantul-universitar-in-transilvania/|titlu=Învățământul universitar în Transilvania {{!}} Facultatea de Matematică și Informatică|publisher=www.cs.ubbcluj.ro|accessdate=2021-04-11|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.rador.ro/2016/10/19/portret-victor-babes-autorul-primului-tratat-de-bacteriologie-din-lume/|nume=Brădățeanu|prenume=V.|titlu=PORTRET: Victor Babeș – autorul primului tratat de bacteriologie din lume {{!}} Agenția de presă Rador|accessdate=2021-04-11|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat carte|an=2017|titlu=Povești despre Cluj|pagină=158|editură=Editura Școala Ardeleană|volum=3|nume-editor=Tudor Sălăgean}}</ref>

Între anii [[1920]] și [[1940]], orașul crește semnificativ, populația mărindu-se de la aproximativ 85.000 la 115.000, iar suprafața construită aproape dublându-se.<ref name=":6" /><ref name=":24">{{Citat carte|an=2017|titlu=Povești despre Cluj|pagină=155|editură=Editura Școala Ardeleană|volum=3|nume-editor=Tudor Sălăgean}}</ref> Această creștere este încurajată de activitatea industrială din Cluj, care, în perioada respectivă, avea în componență Fabrica de Tutun, Fabrica de chibrituri, [[Clujana|Fabrica Dermata]] și Cărămidăria, printre altele.<ref name=":24" /><ref>{{Citat web|url=https://www.clujinsider.ro/2018/01/29/clujul-de-ieri-manufactura-de-tutun-activitatea-din-anul-1923-a-acestei-institutii/|titlu=Manufactura de tutun. Activitatea din anul 1923 a acestei instituții}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.clujmanifest.ro/economic/cum-au-disparut-fabricile-clujului-terenurile-marea-miza-a-afacerilor/|nume=|prenume=|titlu=Cum au dispărut fabricile Clujului. Terenurile, marea miză a afacerilor|accessdate=2021-04-09|nume2=|nume3=|prenume3=|limbă=ro-RO}}</ref> Se conturează noi zone rezidențiale înstărite în cartierele [[Cartierul Andrei Mureșanu din Cluj-Napoca|Andrei Mureșanu]], [[Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca|Grigorescu]] și la sud de [[Ansamblul clinicilor universitare din Cluj-Napoca|Ansamblul clinicilor universitare]], compuse preponderent din case și vile construite în [[Eclectism|stil eclectic]] și [[Arhitectura neoromânească|neoromânesc]].<ref>{{Citat carte|an=2017|titlu=Povești despre Cluj|pagină=161|editură=Editura Școala Ardeleană|volum=3|nume-editor=Tudor Sălăgean}}</ref> În această perioadă au mai fost construite [[Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca|Catedrala Mitropolitană Ortodoxă]], [[Grădina Botanică din Cluj-Napoca|Grădina Botanică]], [[Parcul sportiv Iuliu Hațieganu|Parcul Sportiv]], [[Parcul Etnografic „Romulus Vuia”|Parcul Etnografic]], [[Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Cluj-Napoca|Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”]], [[Cercul Militar Cluj|Palatul Bursei de Valori]] (azi Cercul Militar) și [[Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj|Aeroportul Someșeni]] (azi Aeroportul Internațional Avram Iancu).<ref>{{Citat web|url=https://www.uar-bna.ro/2016/proiecte/20/|titlu=Evoluția urbanistică a Clujului interbelic|publisher=Bienala Națională de Arhitectură|accessdate=2021-04-06|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/arhitectii-clujului-george-cristinel/|titlu=Arhitecții Clujului: George Cristinel sau despre arhitectura interbelică a orașului|publisher=Cluj.com|date=2018-08-23|accessdate=2021-04-06|limbă=ro-RO}}</ref>

=== Al doilea război mondial (1940–1945) ===
{{Vezi și|Dictatul de la Viena|Bombardarea Clujului în al Doilea Război Mondial|Ghetoul Cluj}}

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Fő tér a magyar csapatok bevonulása idején. A felvétel 1940. szeptember 11-én készült. Fortepan 3951.jpg
| caption1 = Trupele Ungariei defilând în centrul Clujului (1940)
| image2 = Cluj-bombings-1944.jpg
| caption2 = Centrul după [[Bombardarea Clujului în Al Doilea Război Mondial|bombardamentele din 2 iunie 1944]]
}}

În anul [[1940]], în urma [[Dictatul de la Viena|Dictatului de la Viena]], Clujul, împreună cu restul [[Transilvania de Nord|Transilvaniei de Nord]], a fost cedat [[Regatul Ungariei (1920–1944)|Ungariei]], care la momentul respectiv era aliată cu [[Germania Nazistă]] și contribuia la [[Genocid|genocidul]] inițiat de aceasta împotriva populației evreiești.<ref name=":7" /> În 27 martie [[1944]], trupele Germaniei naziste au ocupat orașul și au improvizat un [[Ghetouri naziste|ghetou]] temporar în curtea fabricii de cărămizi de pe str. Kajántó din [[Cartierul Iris din Cluj-Napoca|cartierul Iris]] în care au fost mutați 16.148 de evrei, posesiunile lor fiind confiscate.<ref name=":7" /> Din aceștia, aproximativ 80 au reușit să scape și să rămână în oraș, alți 388 au primit refugiu în Budapesta, iar restul au fost trimiși la [[Lagărul de concentrare Auschwitz]] în trenuri de transport de vite în perioada mai-iunie [[1944]].<ref name=":7" /><ref name=":7" /> Deși în Cluj nu a existat o rețea de ajutor a evreilor deportați, cinci clujeni au primit titlul de „[[Drept între popoare]]” datorită eforturilor de a salva membri ai comunității evreiești, printre care episcopul romano-catolic, [[Áron Márton]], sau diplomatul [[Valer Pop]].<ref>{{Citat web|url=http://www.inshr-ew.ro/ro/holocaustul-din-romania/drepti-intre-popoare.html|titlu=Drepți între Popoare|publisher=INSHR-EW|accessdate=2021-04-08|limbă=ro-ro}}</ref>

Pe parcursul verii anului [[1944]], în cadrul [[Operațiunea Frantic|operațiunii Frantic]], trupele aliate au [[Bombardarea Clujului în al Doilea Război Mondial|bombardat aerian]] în mod repetat orașul.<ref name=":32" /> Cele mai semnificative distrugeri au avut loc în data de 2 iunie, în urma unei operațiuni care viza zona centrală a orașului, zona gării și zona industrială din [[Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca|cartierul Mărăști]].<ref name=":32">{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/ziua-cand-au-bombardat-clujul-si-au-ucis-300-de-oameni/|titlu=Ziua când au bombardat Clujul și au ucis 300 de oameni|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-07-17|limbă=ro-RO}}</ref> În urma bombardamentelor, au fost uciși 362 de civili, 32 de soldați maghiari și 65 de soldați germani, iar 2.434 de civili au rămas fără locuințe.<ref name=":32" /><ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/77-de-ani-de-la-bombardamentele-care-au-distrus-mare-parte-din-orasul-cluj-in-al-doilea-razboi-mondial-si-au-omorat-sute-de-civili/|titlu=77 de ani de la bombardamentele care au distrus mare parte din orașul Cluj, în al doilea război mondial, și au omorât sute de civili|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-07-17|limbă=ro-RO}}</ref> Clujul a fost recapturat de către armatele [[Aliații din al Doilea Război Mondial|forțelor aliate]] în octombrie 1944 și reconfirmat ca parte din România, împreună cu restul [[Transilvania de Nord|Transilvaniei de Nord]], prin [[Tratatele de pace de la Paris (1947)|Tratatul de la Paris]] din 1947.<ref>{{Citat web|url=http://www.austlii.edu.au/au/other/dfat/treaties/1948/2.html|titlu=Treaty of Peace with Bulgaria; Treaty of Peace with Finland; Treaty of Peace with Hungary; Treaty of Peace with Italy; Treaty of Peace with Roumania [1948] ATS 2|publisher=www.austlii.edu.au|accessdate=2021-04-08}}</ref>

=== Perioada comunistă (1945–1989) ===
{{Vezi și|România comunistă|Revoluția Română din 1989 la Cluj-Napoca}}

{{multiple image
| header = 
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Cluj-mihai-viteazul-1960s.jpg
| caption1 = [[Piața Mihai Viteazul din Cluj-Napoca|Piața Mihai Viteazul]] în [[Anii 1960|anii 1960]]
| image2 = Cluj-piata-pacii-1975.jpg
| caption2 = [[Piața Lucian Blaga din Cluj-Napoca|Piața Păcii]] (acum Lucian Blaga) în anul 1975
}}

La scurt timp după înființarea [[Republica Populară Română|Republicii Populare Române]], în 1 octombrie [[1948]], noul regim comunist condus de [[Petru Groza]] a organizat la Cluj un fals sinod al [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|Bisericii Greco-Catolice]] în urma căruia a fost declarată schimbarea confesiunii tuturor membrilor bisericii în cea a [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].<ref>{{Citat web|url=http://www.bru.ro/istorie/cat-si-ort-capitolul-18b/|titlu=Capitolul XVIII. Biserica Română Unită în afara legii (II) {{!}} Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|publisher=www.bru.ro|accessdate=2021-07-19}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.parohiigreco-catolice.ro/2015/02/eparhia-greco-catolica-de-cluj-gherla.html|nume= |prenume= |titlu=Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla|accessdate=2021-07-19|limbă=ro}}</ref> Două luni mai târziu, pe 1 decembrie [[1948]], guvernul comunist desființează prin decret [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|Biserica Greco-Catolică]].<ref>{{Citat web|url=https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/biserica-greco-catolica-prigonita-de-regimul-comunist|titlu=Biserica greco-catolică, prigonită de regimul comunist|publisher=www.historia.ro|accessdate=2021-07-19|limbă=ro}}</ref><ref name=":30">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/constanta/biserica-catacombe-istoria-dramatica-greco-catolicismului-romanesc-religia-interzisa-comunisti-1_59844ccc5ab6550cb8bc7cdc/index.html|titlu=Biserica din catacombe: istoria dramatică a greco-catolicismului românesc, religia interzisă de comuniști|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-07-19|limbă=en}}</ref> Concomitent, majoritatea intelectualilor interbelici clujeni sunt fie întemnițați, precum în cazul lui [[Alexandru I. Lapedatu|Alexandru Lapedatu]] sau a lui [[Emil Hațieganu]], sau înlăturați din funcțiile academice, dar lăsați în libertate, precum în cazul lui [[Lucian Blaga]] sau [[Iuliu Hațieganu]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/istorie/generatia-marii-uniri-emil-hatieganu-liderul-rezistentei-antimaghiare-transilvania-ocupata-guvernul-ungar-isi-intemeiaza-puterea-nesocotirea-legilor-1_5af59bb4df52022f75da3a39/index.html|titlu=Generația Marii Uniri. Emil Hațieganu, liderul rezistenței antimaghiare în Transilvania ocupată: Guvernul ungar își întemeiază puterea pe nesocotirea legilor|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-07-19|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.memorialsighet.ro/fisa-matricola-penala-emil-hatieganu/|titlu=Fișă matricolă penală: Emil Hațieganu|publisher=Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței|date=2009-05-29|accessdate=2021-07-19|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat carte|nume=Lazarovici|prenume=Gheorghe|an=1996|titlu=Cluj-Napoca: Inima Transilvaniei|pagină=149|editură=Studia}}</ref>

{{multiple image
| header = Revoluția din 1989 la Cluj
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Cluj-revolutie-1989-1.jpg
| caption1 = Manifestanți în [[Piața Mihai Viteazul din Cluj-Napoca|Piața Mihai Viteazul]]
| image2 = Cluj-revolutie-1989-2.jpg
| caption2 = Manifestanți cu mesaj de mulțumire pentru [[Doina Cornea]]
}}

De-a lungul [[România comunistă|perioadei comuniste]], Clujul a trecut printr-un amplu proces de industrializare și urbanizare, populația crescând de la aproximativ 115.000 în anul [[1945]] la aproximativ 320.000 în anul [[1989]].<ref name=":6" /> Prin programul de [[Sistematizare (istoria României)|sistematizare]], au fost demolate casele din zonele mărginașe ale Clujului și înlocuite de cartierele de blocuri [[Cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca|Gheorgheni]], [[Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca|Grigorescu]], [[Cartierul Între Lacuri din Cluj-Napoca|Între Lacuri]], [[Cluj-Mănăștur|Mănăștur]], [[Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca|Mărăști]], [[Cartierul Grădinile Mănăștur din Cluj-Napoca|Plopilor]] și [[Cartierul Zorilor din Cluj-Napoca|Zorilor]]. Au fost, de asemenea, construite clădiri publice în stilul [[Realism socialist|realismului socialist]] precum [[Palatul Telefoanelor din Cluj-Napoca|Palatul Telefoanelor]], Casa Radio sau Casa de Cultură a Studenților. Mijlocul [[Anii 1960|anilor 1960]] a fost punctul în care [[Români|comunitatea română]] a depășit-o numeric pe cea [[Maghiari|maghiară]], în special datorită migrației dinspre [[Mediu rural|mediul rural]].<ref name=":6" /> Pentru a evidenția caracterul românesc al orașului, în contextul promovării [[Originile românilor|teoriei continuității daco-române]], autoritățile comuniste au alipit numelui Cluj denumirea așezării antice, [[Castrul roman Napoca|Napoca]], în anul [[1974]].<ref name=":59" /><ref name=":60" />

După anul [[1945]], au coexistat la Cluj [[Universitatea Regele Ferdinand I|Universitatea Victor Babeș]] și [[Universitatea Bolyai din Cluj|Universitatea Bolyai]], acestea două fiind unite în anul [[1959]], devenind [[Universitatea Babeș-Bolyai]].<ref>{{Citat web|url=https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Universitatea_%E2%80%9EBabe%C5%9F-Bolyai%E2%80%9D_din_Cluj_%C3%AEn_anii_1959-1965._%E2%80%93_Cluj_:_s.n.,_1965,_386_p.|titlu=Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj în anii 1959-1965. – Cluj : s.n., 1965, 386 p. - Memorie și cunoaștere locală|publisher=www.bjc.ro|accessdate=2021-07-19}}</ref> În această perioadă, au fost activi în aceste universități câțiva academicieni notabili, precum [[Constantin Daicoviciu]], [[Ștefan Pascu]] sau [[Ion Vlad (scriitor)|Ion Vlad]], precum și [[Scriitor|scriitoarea]] și [[Disident|disidenta]] [[Anticomunism|anticomunistă]] [[Doina Cornea]].<ref name=":33">{{Citat web|url=https://www.ubbcluj.ro/|titlu=Universitatea Babeș-Bolyai|publisher=Universitatea Babeș-Bolyai|accessdate=2021-07-19}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://recorder.ro/doina-cornea-simbolul-demnitatii-romanesti-nu-mai-avem-josnicul-drept-de-a-fi-lasi-ipocriti-fricosi-corupti/|titlu=Doina Cornea, simbolul demnității românești: „Nu mai avem josnicul drept de a fi lași, ipocriți, fricoși, corupți“|publisher=Recorder|date=2018-05-04|accessdate=2021-11-07|limbă=ro-RO}}</ref>

La [[Revoluția Română din 1989|Revoluția din 1989]] au avut loc manifestații împotriva [[România comunistă|regimului comunist]] în datele de 21 și 22 decembrie.<ref name=":61">{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/social/25-de-ani-de-la-revolutie-21-decembrie-1989-revolutia-a-inceput-si-la-cluj-unde-militarii-au-tras-in-manifestanti-foto-13733202|titlu=25 DE ANI DE LA REVOLUȚIE: 21 decembrie 1989 - Revoluția a început și la Cluj, unde militarii au tras în manifestanți - FOTO|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2021-11-07|limbă=ro}}</ref> Protestele au fost inițial reprimate de către [[Armata României|forțele armate]], fiind ucise 26 de persoane și rănite alte câteva zeci.<ref name=":61" /><ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/foto-video-Sapte-fotografii-emblematice-revolutia-cluj-povestile-incredibile-spatele-acestora-1_5e08a8db5163ec427181ba56/index.html|titlu=FOTO VIDEO Șapte fotografii emblematice de la Revoluția din Cluj și poveștile incredibile din spatele acestora|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-11-07|limbă=}}</ref> În [[Dosarul Revoluției de la Cluj]] au fost găsiți vinovați prim secretarul [[Ioachim Moga]], generalul [[Iulian Topliceanu]] și alți trei ofițeri. Aceștia au fost condamnați la pedepse între 8 și 15 ani de închisoare.

=== După Revoluția din 1989 ===
{{Vezi și|Revoluția Română din 1989|l1=Revoluția din 1989|România după 1989}}
[[Fișier:Cluj-caritas-1993.jpg|miniatura|Cozi de deponenți la [[Caritas (joc piramidal)|Caritas]] în fața [[Sala Sporturilor „Horia Demian” din Cluj-Napoca|Sălii Sporturilor]] (1993)]]
[[Anii 1990]] au fost marcați de [[Faliment|falimentul]] și desființarea unei părți semnificative din [[Cluj-Napoca#Economie|industria orașului]], cât și de sărăcirea populației prin afacerea [[Caritas (joc piramidal)|Caritas]], o [[schemă Ponzi]] organizată cu girul și susținerea primarului [[Ultranaționalism|ultranaționalist]] [[Gheorghe Funar]].<ref>{{Citation|title=SEVEN. Faith, Hope, and Caritas in the Land of the Pyramids, Romania, 1990–1994|date=1996-02-16|url=https://www.degruyter.com/document/doi/10.1515/9781400821990-008/html|publisher=Princeton University Press|language=en|doi=10.1515/9781400821990-008|isbn=978-1-4008-2199-0|access-date=2023-01-04}}</ref><ref>{{Citation|last=Verdery|first=Katherine|title='Caritas': And the Reconceptualization of Money in Romania|date=1995|url=https://www.jstor.org/stable/2783317|work=Anthropology Today|volume=11|issue=1|pages=3–7|doi=10.2307/2783317|issn=0268-540X|access-date=2023-01-04}}</ref> Începând cu [[anii 2000]], pe fondul unei reorientări a activității economice de la [[Industria grea|industria grea]] la cea bazată pe [[Serviciile în România|servicii]], [[Finanțe|finanțe]] și [[Calificare (resurse umane)|personal înalt calificat]], Clujul a trecut printr-o intensă perioadă de dezvoltare și modernizare.<ref>{{Citat web|url=https://transilvaniareporter.ro/opinii/industralizarea-comunista-si-dezindustrializarea-capitalista/|nume=|prenume=|titlu=Industralizarea comunistă și dezindustrializarea capitalistă|publisher=Transilvania Reporter|date=2015-05-01|accessdate=2021-03-22|limbă=}}</ref> Astfel, orașul a atins cea mai mare [[creștere economică]] din [[Uniunea Europeană]] în primele două decenii ale [[Secolul al XXI-lea|secolului XXI]].<ref name=":623">{{Citat web|url=https://cluju.ro/transformarea-clujului-de-la-oras-industrial-inainte-de-1989-la-silicon-valley-de-romania/|titlu=Transformarea Clujului: de la oraș industrial înainte de 1989 la Silicon Valley de România|publisher=cluju.ro|date=2019-10-02|accessdate=2021-03-22|limbă=ro-RO}}</ref> Această schimbare a fost posibilă, în special, datorită investițiilor străine și a numărului mare absolvenți universitari.<ref>{{Citat web|url=http://www.monitorulcj.ro/economie/91414-clujul-si-alte-doua-orase-din-tara-absorb-aproape-jumatate-din-investitiile-straine|titlu=Clujul și alte două orașe din țară absorb aproape jumătate din investițiile străine|publisher=monitorulcj.ro|accessdate=2021-11-07}}</ref><ref>{{Citation|last=Fan|first=Peilei|title=Rising innovative city-regions in a transitional economy: A case study of ICT industry in Cluj-Napoca, Romania|date=2019-08-01|url=https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0160791X19300508|work=Technology in Society|volume=58|pages=101139|language=en|doi=10.1016/j.techsoc.2019.05.003|issn=0160-791X|access-date=2023-01-04|last2=Urs|first2=Nicolae|last3=Hamlin|first3=Roger E.}}</ref><ref>{{Citation|title=Post‑crisis Economic Environment of Two Central and Eastern European Regional Centres: A Comparative Approach|date=2022|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1062987|work=Comparative Economic Research. Central and Eastern Europe|volume=25|issue=3|pages=43–61|language=English|issn=1508-2008|access-date=2023-01-04}}</ref>

Pe plan [[Demografia Clujului|demografic]], Clujul a fost unul din puținele orașe din [[România]] în care populația nu a scăzut între anul [[1990]] și prezent.<ref>{{Citat carte|an=2019|titlu=Orașe românești în declin|editură=Editura MNAC|nume-editor=Ilinca Păun Constantinescu}}</ref> Populația estimată în anul 2020 a fost de 327.985, la care se adaugă un număr de aproximativ 100.000 de studenți în cele 9 instituții de învățământ superior din oraș.<ref>{{Citat web|url=https://cluj.insse.ro/wp-content/plugins/download-attachments/includes/download.php?id=2993|titlu=Anuarul statistic al județului Cluj - ediția 2021}}</ref><ref name=":63" /> Totodată, Clujul și-a dublat suprafața construită între anii [[2000]] și [[2020]], de la aproximativ 18 km<math>^2</math> la 36 km<math>^2</math>.<ref name=":29" />

== Geografie ==
{{Articol principal|Geografia Clujului}}
[[Fișier:Cluj-Napoca by Sentinel-2, 2020-07-02.jpg|miniatura|Imagine din satelit cu municipiul Cluj-Napoca și [[Zona metropolitană Cluj-Napoca|comunele învecinate]]]]
Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona central-nord-vestică a [[Transilvania|Transilvaniei]], având o suprafață administrativă de 179,5 km² și o suprafață construită de circa 36 km².<ref name=":29" /> Situat în zona de legătură dintre [[Munții Apuseni]], [[Podișul Someșan]] și [[Câmpia Transilvaniei]], orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor [[Someșul Mic]] și [[Râul Nadăș, Someș|Nadăș]] și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale pâraielor Popești, Chintău, Borhanci și Popii.<ref name="hall">{{cite web|url=http://www.primariaclujnapoca.ro/docs/propiecte%20dezbateri/strategie/Anexa%2010%20-%20INFRASTRUCTURA.pdf|title=Amenajarea teritoriului, urbanism, infrastructură|publisher=Cluj-Napoca City Hall|language=ro|trans-title=Spatial planning, urbanism, infrastructure|access-date=2008-03-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20080408202135/http://www.primariaclujnapoca.ro/docs/propiecte%20dezbateri/strategie/Anexa%2010%20-%20INFRASTRUCTURA.pdf|url-status=dead|archive-date=2008-04-08}}</ref> 

=== Topografie ===
Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 m.<ref name="cadru">{{cite web |url=http://orasulcluj.ro/descopera/date-generale/cadrul-geografic/ |title=Cadrul geografic |work=orasulcluj.ro}}</ref> La est, în continuarea orașului, se întinde [[Podișul Someșan]], iar la nordul orașului se află Dealul Morilor (670 m), Dealul Lombului (682 m), Dealul Steluța, Dealul Chinteni, Dealul Râpos (578 m), Dealul Sf. Gheorghe, Dealul Bogamaia (609 m) și Dealul Fânațelor (513 m).<ref name="cadru" /><ref>{{Citat web|url=https://muntii-nostri.ro/ro|titlu=Muntii Nostri|publisher=Muntii Nostri|accessdate=2021-11-06|limbă=ro}}</ref> Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m), dealul Sf. Pavel (538 m), Dealul Melcului (615 m) și Dealul Suceagului (637 m).<ref name="cadru" /> Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.<ref name="cadru" />

=== Hidrografie ===
Municipiul Cluj-Napoca este străbătut de două râuri, [[Râul Someșul Mic|Someșul Mic]] și [[Râul Nadăș, Someș|Nadăș]], de pâraiele Țiganilor, Popești, Nădășel, Chintenilor, Becaș și Murătorii, precum și de un curs artificial, [[Canalul Morii]]. Patru lacuri artificiale se află în partea estică a orașului în zonele [[Gheorgheni]] și [[Cartierul Între Lacuri din Cluj-Napoca|Între Lacuri]].<ref name="cadru" />
<gallery mode="packed">
Fișier:Canalul Morii, Cluj-Napoca.jpg|Canalul Morii
Fișier:Cluj, Iulius - panoramio (1).jpg|Lacul Gheorgheni, lângă [[Iulius Mall Cluj|Iulius Mall]]
Fișier:Banks Somes Cluj 1.jpg|[[Râul Someșul Mic|Someșul Mic]]
</gallery>

=== Faună și floră ===
{{Vezi și|Lista rezervațiilor naturale din județul Cluj}}
[[Fișier:Cluj - Botanic Garden (22201474100).jpg|right|miniatura|[[Grădina Botanică din Cluj-Napoca|Grădina Botanică]]]]
Dealurile care înconjoară orașul sunt în mare parte acoperite cu păduri și pășuni. În cadrul granițelor administrative ale Clujului se află parțial sau integral cinci rezervații naturale: [[Cheile Baciului]], [[Rezervația Fânațele Clujului|Fânațele Clujului]], [[Făgetul Clujului]], [[Rezervația de orbeți de la Apahida]] și [[Valea Morilor (arie protejată)|Valea Morilor]]<ref>[http://www.cimec.ro/Monumente/Zonenaturale.htm Legea Nr. 5 di 6 martie 2000, Publicat în Monitorul Oficial al României, Nr. 152 din 12 aprilie 2000]</ref><ref>[http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/07/2012-07-26_legislatie_arii_protejate_hg2151din2004noiariiprotejate.pdf Hotărârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210528092504/http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/07/2012-07-26_legislatie_arii_protejate_hg2151din2004noiariiprotejate.pdf |date=2021-05-28 }}; accesat la 9 martie 2018</ref><ref>[http://www.legex.ro/Hotararea-1581-2005-60835.aspx Hotărârea de Guvern Nr.1581 din 8 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.24 din 11 ianuarie 2006]; accesat la 9 martie 2018</ref><ref>[http://www.osrgh.ro/pdf/hot-1143-din-2007.pdf - Osrgh.ro - Hotărârea de Guvern nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 (privind instituirea de noi arii naturale protejate), publicată în Monitorul Oficial nr. 691 din 11 octombrie 2007]; accesat la 17 iunie 2013</ref> și un sit sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană [[Natura 2000]] în România ([[Făgetul Clujului - Valea Morii]]).

Flora orașului este cea mai diversă în pădurile [[Făgetul Clujului|Făget]] și [[Pădurea Hoia|Hoia]], în care se găsesc specii de [[stejar pufos]], [[fag]], [[carpen]], [[Corn (arbust)|corn]], [[Alun (arbust)|alun]], [[salcâm]], [[gorun]], [[Pin de pădure|pin silvestru]], [[pin negru]], [[tei]], [[arțar]], [[măr]] și [[păr sălbatic]].<ref>{{Citat web|url=https://agro-tv.ro/cluj-comoara-perilor-padureti-din-zona-hoia-baciu/|titlu=Cluj: Comoara perilor pădureți din zona Hoia-Baciu - AGROTV|accessdate=2021-04-25|limbă=ro-RO}}</ref><ref name=":411">{{Citat web|url=http://www.monitorulcj.ro/stiri-din-transilvania/87621-padurea-hoia-baciu-de-la-legenda-la-adevar-de-ce-copacii-au-forme-atat-de-ciudate|titlu=Pădurea Hoia Baciu, de la legendă, la adevăr. De ce copacii au forme atât de ciudate?|publisher=monitorulcj.ro|accessdate=2021-04-26}}</ref> Fauna Clujului este compusă din animale terestre precum [[Viezure|bursucul]], [[Căprioară|căprioara]], [[Jder|jderul]], [[Șoarece de câmp|șoarecele de câmp]], [[Pisică sălbatică|pisica sălbatică]], [[Vulpe roșie|vulpea]], [[Veveriță|veverița]], [[Mistreț|mistrețul]], [[Iepure de câmp|iepurele de câmp]] sau [[Gușter|gușterul]], dar și zburătoare precum [[Chiroptere|liliacul]], [[Mierlă|mierla]], [[Cuc|cucul]], [[Gaiță|gaița]], [[Pițigoi mare|pițigoiul mare]], [[Pițigoi albastru|pițigoiul albastru]], [[Țiclean|țicleanul]], [[Cinteză|cinteza]] sau [[Cucuvea|cucuveaua]].<ref name=":210">{{Citat web|url=https://www.visitclujnapoca.ro/atractii-turistice/parcuri-si-spatii-verzi/dealul-i-pdurea-hoia.html|titlu=Parcuri si spatii verzi|publisher=www.visitclujnapoca.ro|accessdate=2021-04-25|archive-date=2021-04-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20210425083922/https://www.visitclujnapoca.ro/atractii-turistice/parcuri-si-spatii-verzi/dealul-i-pdurea-hoia.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/faget-si-hoia-fotograf-clujean/|titlu=Făget și Hoia: animale și peisaje surprinse de un fotograf clujean|publisher=Cluj.com|date=2019-01-23|accessdate=2021-04-26|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://transilvaniareporter.ro/animale-cluj/|titlu=HARTĂ INTERACTIVĂ Clujul animalelor, grădina zoologică de lângă noi|publisher=Transilvania Reporter|accessdate=2022-10-23|limbă=en-GB}}</ref> În rezervația [[Rezervația Fânațele Clujului|Fânațele Clujului]] trăiesc exemplare de [[Vipera de fâneață|viperă de fâneață]].<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/fanatele-clujului-cu-perimetrele-coparsaie-si-valea-lui-craiu/|titlu=Fânațele Clujului cu perimetrele Copârșaie și Valea lui Craiu – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2022-10-23}}</ref> O floră foarte bogată se găsește și în interiorul [[Grădina Botanică din Cluj-Napoca|Grădinii Botanice „Alexandru Borza”]], loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale sălbatice.<ref>{{Citat web|url=https://www.ecomagazin.ro/gradina-botanica-din-cluj-numara-peste-10000-de-specii-de-plante/|titlu=Gradina Botanica din Cluj numara peste 10.000 de specii de plante – EcoMagazin.ro|accessdate=2022-10-23|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://gradinabotanica.ubbcluj.ro/2020/08/12/herbarul-universitatii-babes-bolyai/|nume=grbotadmin|titlu=Herbarul Universității Babeș-Bolyai|publisher=Gradina Botanica|date=2020-08-12|accessdate=2022-10-23|limbă=ro-RO}}</ref>

=== Climă ===
Clima Clujului este [[Climat temperat-continental|temperat-continentală]], cu influențe oceanice, cu ierni reci, dar în general lipsite de [[Viscol|viscole]] și veri calde, dar instabile. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de 557 mm. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie.<ref>{{cite web|url=http://www.primariaclujnapoca.ro/proiecte-dezbateri/Politici_comunitare_de_mediu.pdf|title=Mediu: Cluj-Napoca|publisher=Primăria Cluj-Napoca|language=ro|access-date=2008-03-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20070125155551/http://www.primariaclujnapoca.ro/proiecte-dezbateri/Politici_comunitare_de_mediu.pdf|archive-date=25 January 2007}}</ref><ref name="vreme">{{cite web |url=http://www.meteoromania.ro/anm/images/raport/Raport-2017.pdf |title=ANM. Raport anual |work=meteoromania.ro }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de [[23 ianuarie]] [[1963]], temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe [[11 februarie]] [[1929]] (–32°C) sau [[13 ianuarie]] [[1985]] (–26°C).<ref name="vreme" /> Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de [[25 august]] [[2012]] (38,5°C), precedentul record fiind de 38°C ([[24 iulie]] [[2007]]).<ref name="vreme" /> În medie, cea mai caldă lună este iulie, în timp ce cea mai rece este ianuarie.<ref>{{Citat web|url=http://worldweather.wmo.int/en/city.html?cityId=2091|titlu=World Weather Information Service|publisher=web.archive.org|date=2017-07-25|accessdate=2022-10-23|archive-date=2017-07-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20170725235052/http://worldweather.wmo.int/en/city.html?cityId=2091|dead-url=unfit}}</ref> Începând cu [[Secolul al XXI-lea|secolul XXI]], iernile au devenit mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30°C).<ref>{{Citat web|url=https://science.hotnews.ro/stiri-terra-24976852-cum-schimbat-clima-romaniei-temperaturi-extreme-ploi-cildura-ninsoare.htm|titlu=Cum s-a schimbat clima României în ultimii 40 de ani - Căldură mai multă, număr mic de zile geroase, zăpadă mult mai puțină și nopți mai calde|publisher=science.hotnews.ro|accessdate=2022-10-23|limbă=ro}}</ref> Media precipitațiilor anuale atinge 594 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (90,5 mm), iar cea mai uscată, februarie (24,5 mm).<ref>{{Citat web|url=http://worldweather.wmo.int/en/city.html?cityId=2091|titlu=World Weather Information Service|publisher=web.archive.org|date=2017-07-25|accessdate=2022-10-23|archive-date=2017-07-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20170725235052/http://worldweather.wmo.int/en/city.html?cityId=2091|dead-url=unfit}}</ref>{{Weather box
|metric first= yes
|single line= yes
|location= Cluj-Napoca (1961-1990)

|Jan high C= 0.3
|Feb high C= 3.2
|Mar high C= 9.9
|Apr high C= 15
|May high C= 20.3
|Jun high C= 22.6
|Jul high C= 24.5
|Aug high C= 24.3
|Sep high C= 20.7
|Oct high C= 14.6
|Nov high C= 6.3
|Dec high C= 1.8
|year high C= 13.6

|Jan mean C= -3.4
|Feb mean C= -1.2
|Mar mean C= 4.1
|Apr mean C= 9
|May mean C= 14.2
|Jun mean C= 16.6
|Jul mean C= 18.2
|Aug mean C= 17.8
|Sep mean C= 14.1
|Oct mean C= 8.5
|Nov mean C= 2.4
|Dec mean C= -1.5
|year mean C= 8.2

|Jan low C= -6.5
|Feb low C= -4.7
|Mar low C= -0.6
|Apr low C= 3.9
|May low C= 8.6
|Jun low C= 11.3
|Jul low C= 12.7
|Aug low C= 12.2
|Sep low C= 8.9
|Oct low C= 3.8
|Nov low C= -0.7
|Dec low C= -4.2
|year low C= 3.7

|Jan rain mm= 24
|Feb rain mm= 20
|Mar rain mm= 22
|Apr rain mm= 48
|May rain mm= 69
|Jun rain mm= 95
|Jul rain mm= 81
|Aug rain mm= 60
|Sep rain mm= 36
|Oct rain mm= 31
|Nov rain mm= 30
|Dec rain mm= 32
|year rain mm= 548

|Jan snow cm= 6
|Feb snow cm= 11.5
|Mar snow cm= 5.8
|Apr snow cm= 1.3
|May snow cm= 0
|Jun snow cm= 0
|Jul snow cm= 0
|Aug snow cm= 0
|Sep snow cm= 0
|Oct snow cm= 0.5
|Nov snow cm= 2.6
|Dec snow cm= 5.8
|year snow cm= 33.5

|Jan humidity= 87
|Feb humidity= 82
|Mar humidity= 74
|Apr humidity= 72
|May humidity= 74
|Jun humidity= 77
|Jul humidity= 76
|Aug humidity= 76
|Sep humidity= 78
|Oct humidity= 81
|Nov humidity= 86
|Dec humidity= 88
|year humidity= 79

|Jan rain days= 6
|Feb rain days= 5
|Mar rain days= 5
|Apr rain days= 9
|May rain days= 11
|Jun rain days= 11
|Jul rain days= 10
|Aug rain days= 8
|Sep rain days= 6
|Oct rain days= 6 
|Nov rain days= 7
|Dec rain days= 7
|year rain days= 91

|Jan sun= 70.9
|Feb sun= 98.8
|Mar sun= 165.2
|Apr sun= 174.7
|May sun= 230.8
|Jun sun= 238.6
|Jul sun= 273.8
|Aug sun= 261.6
|Sep sun= 204.8
|Oct sun= 166.2
|Nov sun= 74.9
|Dec sun= 54.7
|year sun= 2015

|source 1= Hong Kong Observatory,<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.hko.gov.hk/wxinfo/climat/world/eng/europe/ukr_lith/cluj_e.htm |title=Climatological Information for Cluj, Romania |work=Hong Kong Observatory |accessdate=2017-04-05 |archive-date=2018-06-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180616020917/http://www.hko.gov.hk/wxinfo/climat/world/eng/europe/ukr_lith/cluj_e.htm |dead-url=yes }}</ref> NOAA<ref>{{en icon}} {{cite web |url=ftp://ftp.atdd.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/RA-VI/RO/15120.TXT |title=Cluj |work=National Oceanic and Atmospheric Administration}}</ref>
|source 2= Deutscher Wetterdienst (umiditate, 1973–1993)<ref>{{de icon}} {{cite web |url=http://www.dwd.de/DWD/klima/beratung/ak/ak_151200_kt.pdf |title=Klimatafel von Klausenburg (Cluj-Napoca), Siebenbürgen / Rumänien |work=Deutscher Wetterdienst}}</ref>
}}

== Demografie ==
{{Articol principal|Demografia Clujului}}

Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]], populația municipiului Cluj-Napoca în acel an era de {{formatnum|324576}} de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum|317953}} de locuitori.<ref name="insse_2011_nat" /><ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06|archive-date=2013-10-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20131014005851/http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|dead-url=yes}}</ref> Din punct de vedere etnic, populația orașului era alcătuită din 245.737 [[români]] (75,71%), 49.565 [[maghiari]] (15,27%), 3.273 [[Romii din România|rromi]] (1,01%) și 2.601 alte etnii (8,01%).<ref name="insse_2011_nat" /> 

Apartenența religioasă era majoritar [[Biserica Ortodoxă Română|ortodoxă română]], de această confesiune aparținând 212.975 de oameni (65,62%).<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|date=iulie 2013|accessdate=2013-08-05|archive-date=2013-09-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20130921053537/http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|dead-url=yes}}</ref> Restul populației era împărțită între un număr mare de culte: [[Biserica Reformată din România|reformați]] (9,73%), [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (4,6%), [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]] (4,36%), [[penticostali]] (2,49%) și [[baptiști]] (1,11%).<ref name="insse_2011_rel" /> Aproximativ 9% din populație nu și-a precizat apartenența religioasă la recensământ sau nu are una.<ref name="insse_2011_rel" /><ref name="atei">{{cite web|url=http://www.ziardecluj.ro/clujul-necredinciosilor-de-ce-suntem-fruntasi-pe-lista-ateilor|title=Clujul necredincioșilor. De ce suntem fruntași pe lista ateilor?|date=9 octombrie 2013|work=Ziar de Cluj|author=Florentina Tătar}}</ref> 
{| class="wikitable"
! colspan="3" |Demografia Clujului conform recensământului din 2011 <ref name="insse_2011_nat" /><ref name=":510">{{cite web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=8. Populația stabilă după etnie - județe, municipii, orașe, comune}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|titlu=Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|accessdate=2021-02-23|archive-date=2013-09-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20130921053537/http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.ecoduri.com/recensamantul-populatiei/Cluj/Cluj-Napoca.php#educatie|title=Populația stabilă de peste 10 ani pe sexe după nivelul de educație|work=ecoduri}}</ref>
|-
!Componența etnică
!Componența confesională
!Nivelul de educație
|-
!{{Graph:Chart|width=100|height=100|type=pie|innerRadius=40|legend=Etnie|x=Români (75.71%), Maghiari (15.27%), Romi (1.01%), Alte etnii (8.01%)|y1=75.71,15.27,1.01,8.01|colors=#FCD116,#477050,#72554f,gray}}
!{{Graph:Chart|width=100|height=100|type=pie|innerRadius=40|legend=Confesiune|x=Ortodocși (65.61%),Reformați (9.73%),Romano-catolici (4.6%),Greco-catolici (4.36%), Penticostali (2.49%), Baptiști (1.11%), Fără religie (0.87%), Necunoscută (7.91%), Altă religie (3.32%)|y1=65.61, 9.73, 4.6, 4.36, 2.49, 1.11, 0.87, 7.91, 3.32|colors=#8080ff,#80ff80,#ffff80,#ff80ff,#3fc03f,#80ffff,white,#c0c0c0,#9f9f9f}}
!{{Graph:Chart|width=100|height=100|type=pie|innerRadius=40|legend=Nivel|x=Liceal (28.46%), Superior (25.2%), Superior cu licență (20.37%), Gimnazial (9.55%), Școală profesională (8.56%), Primar (3.78%), Postliceal (3.1%), Fără școală (0.8%), Analfabeți (0.19%)|y1=28.46, 25.2, 20.37, 9.55, 8.56, 3.78, 3.1, 0.8, 0.19|colors=#8080ff,#80ff80,#ffff80,#ff80ff,#3fc03f,#80ffff,#c0c0c0,#9f9f9f,white}}
|}

=== Istoric ===
{{Side box | metadata=No<!--This makes the box display on the mobile site-->
 | above = '''Evoluția demografică a Clujului'''<ref>{{hu icon}} {{cite web|url=http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=etnik&id=5290|title=Erdély etnikai és felekezeti statisztikája (1850-1992)|author=Árpád Varga E|accessdate=2006-05-16|archive-date=2022-01-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20220128000722/http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=etnik&id=5290|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web | title = POPULATIA STABILA DUPA PRINCIPALELE LIMBI MATERNE LA RECENSAMANTUL DIN ANUL 2011 - REZULTATE PRELIMINARE ROMANIA PE JUDETE, MUNICIPII SI ORASE, COMUNE | url = http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS6.pdf | accessdate = 2021-02-13 | archive-date = 2013-05-11 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130511165101/http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS6.pdf | dead-url = yes }}</ref>
 | abovestyle = text-align:center
 | text = {{Graph:Chart
  | width=380 | height=210
  | xAxisTitle=An
  | yAxisTitle=Populație
  | legend=Legend
  | type=stackedrect
  | yGrid =
  | x=1850,1880,1890,1900,1910,1920,1930,1941,1956,1966,1977,1992,2002,2011
  | y1= 4116, 5821, 5637, 7185, 8886, 29644, 37029, 11255, 74033, 104914, 173003, 248572, 252433, 245737 <!-- Români -->
  | y2= 585, 0, 0, 0, 0, 0, 1168, 618, 444, 178, 628, 3201, 3029, 3273 <!-- Romi-->
  | y3= 472, 1080, 794, 627, 977, 984, 1752, 322, 571, 615, 523, 465, 1253, 25302 <!-- Alții-->
  | y4= 535, 1601, 3008, 5345, 7046 , 10638, 13094, 2669, 4530, 1689, 1009, 344, 217, 155 <!-- Evrei -->
  | y5= 1587, 1484, 1357, 1785, 1678, 2075, 2526, 1618, 990, 1333, 1480, 1149, 734, 544 <!-- Germani -->
  | y6= 11975, 23490, 27514, 40845, 50704, 41583, 47689, 96002, 67977, 74155, 76934, 86215, 74871, 60287, 49283 <!-- Maghiari -->
  | y1Title=Români
  | y2Title=Romi
  | y3Title=Alte etnii
  | y4Title=Evrei
  | y5Title=Germani
  | y6Title=Maghiari
  | colors= #FCD116, #72554f, gray, #89CFF0, #FF0000, #477050  <!-- Maghiari, Germani, Evrei, Alții, Romi, Români -->
}}
}}

Începând cu fondarea orașului medieval, compoziția etnică și apartenența religioasă în oraș a fluctuat. În [[Secolul al XIII-lea|secolele XIII]] și [[Secolul al XIV-lea|XIV]], coloniștii [[sași]] alcătuiesc majoritatea populației, raportul între aceștia și populația [[Maghiari|maghiară]] echilibrându-se în [[Secolul al XV-lea|secolul XV]], ulterior maghiarii devenind majoritari.<ref name=":70" /><ref name="popmediev" /> Această stare se schimbă doar începând cu [[anii 1950]], în urma mișcărilor de populație din [[Mediu rural|rural]] în [[Oraș|urban]], când etnicii [[români]] devin majoritari.<ref name=":6" /><ref>{{Citat web|url=https://www.revistasinteza.ro/romanizarea-oraselor-transilvane|titlu=Românizarea orașelor transilvane|publisher=www.revistasinteza.ro|accessdate=2021-02-22}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/perioada-comunista/|titlu=Vederi din ,,epoca de aur”: transformarea Clujului în perioada comunistă|publisher=Cluj.com|date=2018-03-05|accessdate=2021-02-22|limbă=ro-RO}}</ref> 

Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în [[secolul al XX-lea]], în decurs de 100 de ani crescând de peste șase ori ca număr de locuitori, de la o populație de 50.908 în anul 1900, la 328.602 la recensământul din 1992. Creșterea demografică din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale învecinate.<ref name="insse_2011_nat" /> Din punct de vedere etnic și confesional, populația orașului a ajuns să aibă aceleași proporții ca zona rurală înconjurătoare.<ref>{{Citat carte|nume=Rotariu|prenume=Traian|an=2017|titlu=Demografia Romaniei in perioada postbelica (1948-2015)|editură=Polirom|autor2=Luminița Dumănescu|autor3=Mihaela Hărăguș}}</ref>  

Pe fondul unei scăderi de populație în toată România după [[Revoluția Română din 1989|revoluția din 1989]], la finalul secolului XX, populația Clujului suferă singura scădere de la începutul înregistrării valorilor, de la 328.602 în 1992 la 317.953 în 2002.<ref name="insse_2011_nat" /> Creșterea se reia în primele două decenii ale secolului XXI, înregistrându-se o populație de 324.576 la [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul din 2011]].<ref name="insse_2011_nat" />

În primele două decenii ale [[Secolul al XXI-lea|secolului XXI]], profilul etnic al Clujul se diversifică datorită creșterii numărului de studenți străini, azilanți, dar și a numărului de migranți economici atrași de oportunitățile oferite de mediul de afaceri și academic din Cluj.<ref>{{cite web|url=http://www.edrc.ro/docs/docs/Anexa%2013%20-%20Clujul%20MULTICULTURAL.pdf|title=Anexa 13 – Clujul MULTICULTURAL}}</ref>

=== Grupuri etnice ===

Populația Clujului este predominant de etnie [[Limba română|română]] (75,71%), existând o minoritate semnificativă de [[maghiari]] (15,27%) și una mai mică de [[romi]] (1%).<ref name="insse_2011_nat" /><ref name=":5">{{cite web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=8. Populația stabilă după etnie - județe, municipii, orașe, comune}}</ref> Pentru 7,13% din populație nu se cunoaște apartenența etnică. Restul de 0,89% este compus dintr-o varietate de etnii fie cu rădăcini istorice în zona Transilvaniei, fie venite din afara Ardealului datorită atractivității economice și academice a orașului.<ref name=":5" /><ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/cati-cetateni-straini-locuiesc-in-cluj-cei-mai-multi-au-venit-pentru-studii-si-loc-de-munca/|titlu=Câți cetățeni străini locuiesc în Cluj. Cei mai mulți au venit pentru studii și loc de muncă|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-02-22|limbă=ro-RO}}</ref> 

==== Comunitatea română ====
Înaintea anului [[1918]], populația de [[Români|limbă română]] a variat, ca proporție din totalul orașului, între 21% în anul 1850 și aproximativ 14% în anul 1910, conform ultimului recensământ organizat de [[Austro-Ungaria|Imperiul Austro-Ungar]].<ref name=":6" /> În timpul [[Perioada interbelică|perioadei interbelice]], principalul flux migrator este cel din satele și orașele mici din jur, către Cluj. La acesta s-a adăugat și migrația internă a românilor din [[Vechiul Regat]] către [[Transilvania|Ardeal]] și emigrarea [[Maghiari|etnicilor maghiari]] din [[Transilvania]] către [[Regatul Ungariei (1920–1944)|Regatul Ungariei]]. Proporția de români în Cluj a crescut la aproximativ 36%, conform recensământului din 1930.<ref name=":6" /> [[România comunistă|Perioada comunistă]] a adus cu ea un val de urbanizare și industrializare a Clujului și, cu ea, un nou rând de migrare a etnicilor români către oraș, aceștia ajungând la paritate cu populația maghiară în 1956 și depășind-o numeric la scurt timp după.<ref name=":6" /><ref>{{Citat web|url=https://transilvaniareporter.ro/actualitate/clujul-dupa-30-de-ani-epopeea-industrializarii-clujului-de-la-revolutia-industriala-la-revolutia-gulerelor-albe/|titlu=Clujul după 30 de ani {{!}} Epopeea industrializării Clujului. De la revoluția industrială la revoluția gulerelor albe|publisher=Transilvania Reporter|date=2019-12-12|accessdate=2021-02-22|limbă=en-GB}}</ref> După [[Revoluția Română din 1989|revoluția din 1989]], populația română a variat ca proporție între aproximativ 75% și 79%.<ref name=":5" /><ref name=":6" />

La recensământul din 2011 erau 245.737 de [[români]] (75,71%) în Cluj.<ref name="insse_2011_nat" />

==== Comunitatea maghiară ====
[[Fișier:Statuia lui Matei Corvin din Cluj.jpg|miniatura|246x246px|[[Ansamblul monumental Matia Corvin din Cluj-Napoca|Monumentul Matia Corvin]], rege al [[Regatul Ungariei|Ungariei]] ]]
Comunitatea [[Maghiari|maghiară]] a fost etnia majoritară a orașului, cel puțin din [[secolul XV]], când a depășit-o numeric pe cea [[Sași|sasă]], până în [[Secolul al XX-lea|secolul XX]], când a fost întrecută numeric de cea [[Români|română]].<ref name=":52" /><ref name=":6" /> Cetățenii de limbă maghiară alcătuiau în jur de 80% din populația orașului în anul [[1910]].<ref name=":6" /><ref name=":48">{{Citat carte|nume=Brubaker|prenume=Rogers|an=2006|titlu=Nationalist Politics and Everyday Ethnicity in a Transylvanian Town|pagină=90-91}}</ref> Ulterior [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și a [[Unirea Transilvaniei cu România|unirii Transilvaniei]] cu [[Regatul României|România]], proporția de maghiari scade la aproximativ 50% ca urmare a emigrării membrilor comunității și a creșterii numărului de [[români]] și [[evrei]].<ref name=":6" /> În 1940, [[Regatul Ungariei (1920–1944)|Regatul Ungariei]] anexează [[Transilvania de Nord]] conform [[Dictatul de la Viena|Dictatului de la Viena]], eveniment care duce la un exod al românilor din Cluj și o strămutare în masă a maghiarilor în oraș.<ref name=":6" /> Astfel, procentajul de etnici maghiari din Cluj sare de la 46% în 1930 la 85% în 1941.<ref name=":6" /> După sfârșitul celui [[Al Doilea Război Mondial|de-al Doilea Război Mondial]], Clujul revine sub administrație românească, iar mișcările de populație de la începutul anilor 1940 sunt inversate. Cu excepția populației evreiești, decimată în [[Holocaust]], împărțirea etnică a Clujului revine la cea de dinainte de război.<ref name=":6" />

Conform recensământului din anul 2011, în Cluj-Napoca trăiesc 49.565 de [[maghiari]].<ref name=":5" /> După [[Târgu Mureș]], în Cluj se regăsește cea mai mare comunitate maghiară [[Oraș|urbană]] din [[România]], cu o viață culturală și academică intensă.<ref>{{Citat știre|title=Încep Zilele Culturale Maghiare din Cluj 2020, o ediție sub semnul măsurilor de siguranță|url=https://cluj.com/articole/incep-zilele-culturale-maghiare-2020/}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://lett.ubbcluj.ro/departamente/departamentul-de-etnografie-si-antropologie-maghiara/|titlu=Departamentul de Etnografie si Antropologie Maghiară – UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI – FACULTATEA DE LITERE|accessdate=2021-02-22|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://atlatszo.ro/ro/romana/piata-nu-readuce-limba-maghiara-in-spatiul-public-dimpotriva-contribuie-la-enclavizare/|titlu=Piața nu readuce limba maghiară în spațiul public, dimpotrivă: contribuie la enclavizare|publisher=Átlátszó Erdély|date=2020-01-28|accessdate=2021-02-22|limbă=ro-RO}}</ref> În oraș funcționează [[Opera Maghiară din Cluj|Opera Maghiară]] și [[Teatrul Maghiar de Stat din Cluj|Teatrul Maghiar de Stat]] și studiază peste 10.000 de studenți de etnie maghiară, precum și câteva mii de elevi. În Cluj se găsesc mai multe instituții maghiare de învățământ superior și cercetare: [[Universitatea Sapientia]], [[Societatea Muzeului Ardelean]], Societatea Maghiară Tehnico-Științifică din Transilvania, Societatea Bolyai, etc.<ref>{{Citat web|url=http://www.sapientia.ro/ro|titlu=Universitatea Sapientia|publisher=sapientia.ro|accessdate=2021-02-22|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://emt.ro/ro/pagina/statutul-societatii-maghiare-tehnico-stiintifice-din-transilvania|titlu=Statutul Societății Maghiare Tehnico Științifice din Transilvania {{!}} Erdélyi Magyar Műszaki Tudományos Társaság|publisher=emt.ro|accessdate=2021-02-22}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.bolyait.ro/ro/blog/2020/09/22/societatea/|titlu=Societatea – Bolyai Társaság|accessdate=2021-02-22|limbă=ro-RO}}</ref>

==== Comunitatea germană ====
Alături de comunitatea maghiară, cea [[Germanii din România|germană]] (sau [[Sași|sasă]]) este printre cele mai vechi din oraș, primii coloniști germani contribuind la fondarea [[Cetatea Clujului|cetății medievale]] în jurul anului [[1260]]. În perioada medievală, sașii au fost cel mai numeros grup etnic din oraș, această situație schimbându-se în [[secolul XIV]].<ref name=":48" /> Se estimează că, în [[Secolul al XV-lea|secolul XV]], sașii constituiau aproximativ 40% din populația orașului, această proporție scăzând la circa 20% până în [[Secolul al XVII-lea|secolul XVII]].<ref name=":70">Pascu 1974, p.102</ref><ref name="popmediev">Pascu 1974, pp.222–3</ref> Pe fondul unor divergențe religioase cu comunitatea maghiară, etnicii germani emigrează treptat din oraș, la începutul [[Secolul al XX-lea|secolului XX]] aceștia alcătuind doar circa 3% din totalul populației.<ref name=":6" /> 

În urma emigrării în masă a populației germane din [[România]] în a doua jumătate a [[Secolul al XX-lea|secolului XX]], în Cluj au mai rămas doar câteva sute de etnici germani.<ref name="insse_2011_nat" /> La referendumul din 2011, 544 de locuitori ai Clujului s-au declarat ca aparținând etniei.<ref name="insse_2011_nat" />

==== Comunitatea romă ====
Comunitatea [[Romi|romă]] este prezentă în Cluj cel puțin din [[Secolul al XIX-lea|secolul XIX]].<ref name=":6" /> În 2011 erau 3.273 de persoane de etnie romă cu reședința în Cluj-Napoca, constituind aproximativ 1% din populația orașului.<ref name=":5" /> Romii din Cluj se împart în mai multe comunități compacte, localizate în câteva arii geografice restrânse.<ref name=":25">{{Citat web|url=https://www.socioromap.ro/studiu/becca430b2da|titlu=Comunități compacte de romi|accessdate=2021-04-11|archive-date=2021-04-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20210411105749/https://www.socioromap.ro/studiu/becca430b2da|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://atlatszo.ro/ro/romana/pata-rat-turnesolul-clujului/|titlu=Pata Rât: Turnesolul Clujului|publisher=Átlátszó Erdély|date=2019-10-08|accessdate=2021-04-11|limbă=ro-RO}}</ref> Familiile cele mai afectate de excluziune socială trăiesc în zona [[Pata-Rât|Pata Rât]], împărțită în patru comunități învecinate: ''Dallas'', ''Cantonului'', ''Zona Verde''/''Coastei'' și ''Rampa''.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/povesti-zguduitoare-pata-rat-mai-rusinos-loc-clujului-noisuntem-mai-multe-triburi-nu-relationam-unii-altii-1_58330d955ab6550cb8b528ac/index.html|titlu=Povești zguduitoare din Pata Rât, cel mai rușinos loc al Clujului. „Noi suntem mai multe triburi. Nu relaționăm unii cu alții“|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-02-22|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.vice.com/ro/article/gybg5x/hipsterii-au-dansat-cu-romii-din-cluj-napoca|titlu=Hipsterii au dansat cu romii mutați de primărie în groapa de gunoi din Cluj-Napoca|publisher=www.vice.com|accessdate=2021-02-22|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/boc-i-a-trimis-la-scoala-pe-romii-din-cluj-dupa-ce-acestia-i-au-cerut-conditii-mai-bune-de-locuire/|nume= |prenume= |titlu=Boc i-a trimis la școală pe romii din Cluj după ce aceștia i-au cerut condiții mai bune de locuire|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-02-22}}</ref> Alte comunități compacte se mai află la nord de [[Gara Cluj-Napoca|Gară]], în [[Cartierul Iris din Cluj-Napoca|cartierul Iris]] și în părțile estice ale cartierelor [[Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca|Mărăști]] și [[Cartierul Între Lacuri din Cluj-Napoca|Între Lacuri]].<ref name=":25" /><ref>{{Citat web|url=https://ispmn.gov.ro/node/relaia-comunitilor-de-romi-din-iris-cluj-napoca-cu-instituiile-orene-|titlu=ISPMN - Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale|publisher=ispmn.gov.ro|accessdate=2021-04-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.monitorulcj.ro/actualitate/51136-stephenson-din-cartierul-iris_-ghetou-sau-strada-din-ora%C5%9Ful-de-cinci-stele|titlu=Stephenson din cartierul Iris, ghetou sau stradă din orașul de cinci stele? - GALERIE FOTO|publisher=monitorulcj.ro|accessdate=2021-04-11}}</ref>

==== Alte minorități etnice ====
De-a lungul istoriei Clujului, au existat câteva comunități minore, cu o prezență în oraș de doar zeci sau sute de membri. În perioada [[Secolul al XVI-lea|secolelor XVI–]][[Secolul al XX-lea|XX]], în care Clujul a făcut parte din [[Monarhia Habsburgică]], stat multi-etnic și multi-confesional, în oraș sau stabilit câteva zeci sau sute de [[Ucraineni|ucrainieni]], [[polonezi]], [[cehi]], [[slovaci]] și [[sârbi]].<ref name=":5" /><ref name=":6" /> Începând cu [[Secolul al XXI-lea|secolul XXI]], atractivitatea pieței muncii și a mediului academic a determinat un număr tot mai mare de cetățeni străini să se stabilească în Cluj, sporind diversitatea minorităților orașului.<ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/cati-cetateni-straini-locuiesc-in-cluj-cei-mai-multi-au-venit-pentru-studii-si-loc-de-munca/|titlu=Câți cetățeni străini locuiesc în Cluj. Cei mai mulți au venit pentru studii și loc de muncă|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-03-04|limbă=ro-RO}}</ref> Peste 6.400 de cetățeni străini, proveniți din 113 țări ale lumii, locuiau în anul [[2015]] în Cluj.<ref name="ziua">{{cite web|url=http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/s-au-inmultit-strainii-din-cluj-din-ce-tari-provin-cei-mai-multi--141826.html|title=S-au înmulțit străinii din Cluj. Din ce țări provin cei mai mulți|date=13 octombrie 2015|work=Ziua de Cluj|accessdate=2017-04-05|archive-date=2017-04-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20170406022051/http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/s-au-inmultit-strainii-din-cluj-din-ce-tari-provin-cei-mai-multi--141826.html|dead-url=yes}}</ref> Cei mai mulți proveneau din [[Franța]] (1.009), [[Italia]] (723), [[Germania]] (516), [[Republica Moldova]] (447) și [[Tunisia]] (297).<ref name="ziua" /> În anul [[2018]], numărul cetățenilor străini din Cluj crescuse la 8.900.<ref>{{Citat web|url=https://ebsradio.ro/stiri/tot-mai-multi-straini-aleg-sa-se-stabileasca-la-cluj-cei-mai-multi-vin-la-studii-sau-sa-munceasca/|titlu=Tot mai mulți străini aleg să se stabilească la Cluj. Cei mai mulți vin la studii sau să muncească|publisher=EBS Radio|accessdate=2021-03-04|limbă=ro-RO}}</ref>

=== Religie ===
{{Articol principal|Religia în Cluj-Napoca}}Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în Cluj. În oraș își au sediul [[Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului]], patru episcopii, [[Eparhia de Cluj-Gherla|Episcopia de Cluj-Gherla]] ([[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolică]]), [[Eparhia Reformată din Ardeal]]<ref>{{Citat web|url=http://culte.gov.ro/?page_id=724|titlu=BISERICA REFORMATĂ DIN ROMÂNIA – Secretariatul de Stat pentru Culte|accessdate=2021-02-22|limbă=en-US|archive-date=2021-05-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20210524192312/http://culte.gov.ro/?page_id=724|dead-url=yes}}</ref>, [[Biserica Unitariană din Transilvania|Episcopia Unitariană Maghiară]]<ref>{{Citat web|url=http://culte.gov.ro/?page_id=730|titlu=BISERICA UNITARIANĂ MAGHIARĂ – Secretariatul de Stat pentru Culte|accessdate=2021-02-22|limbă=en-US|archive-date=2021-05-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20210524192326/http://culte.gov.ro/?page_id=730|dead-url=yes}}</ref> și [[Biserica Evanghelică-Luterană din România|Episcopia Evanghelică Luterană]]<ref>{{Citat web|url=http://culte.gov.ro/?page_id=728|titlu=BISERICA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMÂNIA – Secretariatul de Stat pentru Culte|accessdate=2021-02-22|limbă=en-US|archive-date=2021-05-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20210524192218/http://culte.gov.ro/?page_id=728|dead-url=yes}}</ref>, un vicariat romano-catolic, un templu musulman<ref>{{Citat web|url=https://islamromania.ro/contact/|titlu=Contact|publisher=Islam Romania|accessdate=2022-03-24|limbă=en-US}}</ref> și mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent.<ref name=":10" />

==== Comunitatea ortodoxă ====
{{main|Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului}}
[[Biserica Ortodoxă Română|Ortodocșii români]] alcătuiesc cea mai numeroasă comunitate confesională a Clujului modern, în număr de 212.975, reprezentând 65,62% din populația orașului în [[2011]].<ref name="insse_2011_rel" /> În trecut, această comunitate a fost una minoritară, în anul [[1790]] aflându-se doar 129 de ortodocși români între zidurile orașului.<ref>{{Citat carte|nume=Pașcu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=191}}</ref> Numărul acestora s-a mărit pe măsură ce populația română din oraș a depășit-o numeric pe cea maghiară.<ref name=":6" /> Numărul ortodocșilor români a crescut, de asemenea, în urma interzicerii [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|Bisericii Greco-Catolice]] de către [[Guvernul Petru Groza (4)|guvernul Petru Groza]] și integrarea credincioșilor în [[Biserica Ortodoxă Română]].<ref>Cristian Vasile, ''Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist'', București 2004</ref>

==== Comunitatea greco-catolică ====
{{Vezi și|Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică}}Începând cu formarea [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|Bisericii Române Unite cu Roma]] la începutul [[Secolul al XVIII-lea|secolului XVIII]], Clujul a fost un important centru al comunității [[Greco-catolici|greco-catolice]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=190}}</ref> Prima biserică unită este construită la Cluj între anii [[1801]] și [[1803]] cu sprijinul episcopului [[Ioan Bob]] pentru a deservi unei comunități de aproximativ 2.000 de credincioși.<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=193-194}}</ref> Pe parcursul [[Secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]], numărul credincioșilor greco-catolici crește semnificativ, iar apoi scade dramatic în urma desființării Bisericii Unite în anul [[1948]] de către [[Guvernul Petru Groza (4)|guvernul Petru Groza]].<ref name=":30" />

În anul 2011, în Cluj aveau reședința 14.152 de credincioși greco-catolici, echivalent cu 4,3% din populația orașului.<ref name="insse_2011_nat" />

==== Comunitatea romano-catolică ====
{{Vezi și|Biserica Romano-Catolică}}Cultul [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolic]] este unul din cele mai vechi din Cluj, acesta fiind adus de coloniștii [[sași]] și [[maghiari]] la începutul [[Mileniul al II-lea|mileniului al II-lea]]. Între [[Secolul al XI-lea|secolele XI]] și [[Secolul al XVI-lea|XVI]], populația Clujului a aparținut aproape exclusiv confesiunii [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolice]], această situație schimbându-se după convertirea unei părți semnificative a populației la [[luteranism]], [[Biserica Reformată|calvinism]] sau [[Biserica Unitariană|unitarianism]] în urma [[Reforma Protestantă|Reformei Protestante]]. Ponderea catolicilor din populația totală scade din nou în [[Secolul al XIX-lea|secolele XIX]] și [[Secolul al XX-lea|XX]], odată cu mutarea în oraș în număr mare a comunităților de [[evrei]] și, ulterior, a [[Biserica Ortodoxă Română|românilor ortodocși]].<ref name=":482">{{Citat carte|nume=Brubaker|prenume=Rogers|an=2006|titlu=Nationalist Politics and Everyday Ethnicity in a Transylvanian Town|pagină=90, 93, 94|editură=Princeton University Press}}</ref>

În anul 2011 erau 14.940 de [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolici]] în Cluj-Napoca, echivalent cu 4,6% din populația orașului.<ref name="insse_2011_rel" />

==== Comunitățile protestante ====
[[Fișier:János Zsigmond Unitárius Kollégium.jpg|miniatura|247x247px|[[Liceul Unitarian „János Zsigmond” din Cluj-Napoca|Liceul Unitarian]] și [[Biserica unitariană din Cluj-Napoca|Biserica Unitariană]]]]
În anul 2011, în Cluj-Napoca erau aproximativ 50.000 de protestanți dintre care 31.597 erau [[Biserica Reformată din România|reformați]], 8.083 [[Penticostalism|penticostali]], 3.603 [[Baptism|baptiști]], 2.946 [[Biserica Unitariană|unitarieni]], 1.907 [[Martorii lui Iehova|martori ai lui Iehova]], 1.028 [[Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea|adventiști]] și 434 [[Luteranism|luterani]].<ref name="insse_2011_rel" /> Comunitățile protestante sunt prezente în oraș cel puțin de la jumătatea [[Secolul al XVI-lea|secolului XVI]], când o parte semnificativă a orașului s-a convertit la [[Biserica Reformată din România|calvinism]] (predominant [[Maghiari|maghiarii]]) sau [[luteranism]] (predominant [[Sași|sașii]]), iar ulterior la [[Biserica Unitariană|unitarianism]].<ref name=":56" /><ref name=":57" /><ref name=":54" /> Comunitățile neoprotestante de [[Penticostalism|penticostali]], [[Baptism|baptiști]], [[Martorii lui Iehova|martori ai lui Iehova]] și [[Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea|adventiști]] au devenit relevante ca număr doar la finalul [[Secolul al XX-lea|secolului XX]].<ref>{{Citat carte|nume=Petra Râmeț|prenume=Sabrina|an=1992|titlu=Protestantism and Politics in Eastern Europe and Russia|pagină=183|editură=Duke University Press}}</ref>

==== Comunitatea evreiască ====
{{Vezi și|Istoria evreilor din România}}{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Bjc cv cs foto 210.jpg
| caption1 = [[Sinagoga Neologă din Cluj-Napoca|Sinagoga Neologă]] și școala talmudică (dreapta) la începutul [[secolul al XX-lea|secolului XX]]
| image2 = Veress Ferenc Kolozsvári ortodox zsinagóga.jpg
| caption2 = [[Sinagoga Ortodoxă din Cluj-Napoca|Sinagoga Ortodoxă]] în [[anii 1870]]
}}
Deși primele atestări ale prezenței [[Evrei|comunității evreiești]] în Cluj datează din anul [[1481]], în oraș nu a existat o comunitate stabilă până în [[Secolul al XIX-lea|secolul XIX]] din cauza legilor care restricționau posibilitățile de activitate ale evreilor în [[Principatul Transilvaniei]].<ref name=":7">{{Citat web|url=http://www.comevcluj.ro/istoric|titlu=Comunitatea Evreilor Cluj: Istoric|accessdate=2021-02-22|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{en icon}} {{Citat web|url=https://dbs.anumuseum.org.il/skn/en/c6/e169394/Place/Cluj_Napoca|titlu=The Jewish Community of Cluj Napoca|publisher=dbs.anumuseum.org.il|accessdate=2021-04-26|limbă=en}}</ref> După relaxarea legilor punitive la adresa acesteia în anul 1851, populația evreiască din Cluj a început să crească într-un ritm accelerat.<ref name=":7" /> Aceasta a crescut de la doar 109 în anul 1835, la 13.094 în anul 1930, constituind aproximativ 15% din populația orașului.<ref name=":6" /> Populația evreiască scade dramatic în timpul [[Holocaust|Holocaustului]], cele câteva mii de evrei care supraviețuiesc lagărelor de concentrare, revenind în Cluj în [[1945]].<ref name=":6" /><ref name=":7" /> În deceniile următoare, mulți din aceștia au emigrat în [[Israel]] și în [[Statele Unite ale Americii]], în secolul XXI rămânând sub 200.<ref name=":7" /><ref name=":6" />

Cu toate că dimensiunea comunității evreiești din Cluj a scăzut dramatic față de apogeu, aceasta este în continuare prezentă prin bogata moștenire arhitecturală lăsată orașului.<ref name=":7" /> Începând cu anul [[1851]] și de-a lungul primei jumătăți a [[Secolul al XX-lea|secolului XX]] au fost construite în Cluj cinci sinagogi care deserveau comunitatea în creștere.<ref name=":7" /><ref name=":10">{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/sinagoga-neologa-de-pe-strada-horea/|titlu=Sinagoga Neologă de pe strada Horea sau despre destinul tragic al comunității evreiești din Cluj|publisher=Cluj.com|date=2018-05-09|accessdate=2021-03-04|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://multicult.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=11:evreii-din-cluj&catid=12:resurse&Itemid=174&lang=ro|nume=|prenume=|titlu=Evreii din Cluj|publisher=Galeria muzeală virtuală a minorităților etnice din România|accessdate=2021-03-04|limbă=ro-ro|archive-date=2021-06-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20210615102052/https://multicult.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=11:evreii-din-cluj&catid=12:resurse&Itemid=174&lang=ro|dead-url=yes}}</ref> Acestea au fost vandalizate în anul [[1927]] de către bande de [[Student|studenți]] afiliate [[Mișcarea Legionară|Gărzii de Fier]], iar ulterior jefuite și grav afectate în [[Al Doilea Război Mondial]], de ambele dăți fiind restaurate.<ref name=":7" /><ref name=":10" /> În urma [[Holocaust|Holocaustului]] și a emigrării evreilor în [[Israel]], sinagogile [[Sinagoga Șas Hevra din Cluj-Napoca|Șas Hevra]], [[Sinagoga Poale Țedek din Cluj-Napoca|Poale Țedek]] și cea [[Sinagoga Ortodoxă din Cluj-Napoca|Ortodoxă]] s-au închis treptat, singura rămasă activă până în [[Secolul al XXI-lea|secolul XXI]] fiind [[Sinagoga Neologă din Cluj-Napoca|Sinagoga Neologă]], cunoscută și ca Templul Deportaților.<ref name=":10" /><ref>Dorin Alicu et all, p. 30.</ref>

==== Alte comunități religioase ====
La recensământul din anul 2011, 2.428 de locuitori ai orașului au declarat că au o altă confesiune în afara opțiunilor din formular.<ref name="insse_2011_rel" /> În același an, în oraș era o comunitate de 879 de musulmani, majoritatea de origine arabă.<ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/vrea-control-asupra-tuturor-musulmanilor-din-cluj-si-din-tara/|titlu=Vrea control asupra tuturor musulmanilor din Cluj și din țară|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-07-25|limbă=ro-RO}}</ref> Numărul de persoane nereligioase era de 2.809 (0,87%) , iar numărul de persoane care au refuzat să își declare religia a fost de 25.665 (7,91%).<ref name="insse_2011_rel" />

== Administrație și politică ==
Municipiul Cluj-Napoca este împărțit, din punct de vedere administrativ, în [[Lista cartierelor din Cluj-Napoca|20 de cartiere]] și este administrat de un primar, doi viceprimari și un [[consiliu local]].<ref>{{Citat web|url=https://files.primariaclujnapoca.ro/2021/04/28/Regulamentul-de-organizare-si-functionare-a-Primariei-municipiului-Cluj-Napoca.pdf|titlu=Regulament de organizare și funcționare|publisher=Primăria Cluj-Napoca|accessdate=23 octombrie 2022}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.anevar.ro/images/_upload/ghid-tranzactii-cluj-napoca-2020.pdf|titlu=Ghidul Tranzacțiilor Imobiliare 2020|publisher=Primăria Cluj-Napoca, Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România|accessdate=23 octombrie 2022}}</ref>

=== Împărțire administrativă ===
{{Articol principal|Lista cartierelor din Cluj-Napoca}}
[[File:Cluj-Napoca Districts.jpg|thumb|400px|Dispunerea cartierelor clujene în 2020]]

Clujul este împărțit în 20 de cartiere dispuse circular, în jurul centrului, care s-au constituit în trei faze principale.<ref>{{Citat web|url=https://www.stiridecluj.ro/68830|titlu=Cluj: Harta cartierelor! Cum au crescut cartierele Clujului din 2016 în 2017|publisher=Știri de Cluj|accessdate=2021-02-13|limbă=ro}}</ref> Înainte de jumătatea secolului al XX-lea, s-a dezvoltat [[Centru, Cluj-Napoca|Centrul]], și cartierele [[Cartierul Gruia din Cluj-Napoca|Gruia]] și [[Cartierul Andrei Mureșanu din Cluj-Napoca|Andrei Mureșanu]], împreună cu zonele imediat învecinate. Odată cu urbanizarea forțată din timpul regimului comunist, au fost create mai multe cartiere de blocuri: [[Cluj-Mănăștur|Mănăștur]], [[Cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca|Gheorgheni]], [[Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca|Mărăști]], sau [[Cartierul Zorilor din Cluj-Napoca|Zorilor]].<ref name=":73">{{Citat carte|an=1996|titlu=Cluj-Napoca. Inima Transilvaniei|pagină=159|editură=STUDIA|nume-editor=Lazarovici, G.}}</ref> După [[Revoluția Română din 1989|revoluția din 1989]], datorită liberalizării pieței imobiliare, suprafața construită a Clujului a crescut semnificativ, orașul dezvoltându-se în toate direcțiile, fapt care a dus la apariția unor noi cartiere precum Europa, Borhanci sau Sopor.<ref name=":74">Mitrea, V. ed. (2016), Cluj-Napoca în proiecte, 50 de ani, 1960-2010, p.409-426</ref>

=== Consiliu local ===
{{Vezi și|Sfatul Clujului|Componența istorică a Consiliului Local Cluj}}

Istoria consiliului local Cluj începe în [[Secolul al XV-lea|secolul XV]], când [[Sfântul Imperiu Roman|împăratul romano-german]], [[Sigismund de Luxemburg]], acordă urbei dreptul de a-și alege 12 jurați drept consilieri.<ref name=":17">{{de icon}} {{cite book|title=Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbuürgen|editor=Franz Michaelis|volume=III|location=Sibiu|date=1892|page=346}}</ref> Numărul de consilieri a fost sporit în mai multe rânduri, [[Sfatul Clujului]] fiind format la jumătatea [[Secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]].<ref name=":58" /> Numit și [[Sfatul Clujului|Centumviratul]], acesta era format dintr-o sută de bărbați, jumătate [[maghiari]] și jumătate [[germani]], împărțiți și în funcție de statut social, jumătate [[Breslele Clujului|breslași]] și jumătate [[Nobilime|nobili]]. După [[Reforma Protestantă|reforma protestantă]] din [[Secolul al XVI-lea|secolul XVI]], în consiliu au fost reprezentate comunitatea [[Catolicism|catolică]] și cea [[Protestantism|protestantă]] în mod egal.<ref>{{Citat web|url=https://transilvaniareporter.ro/analize/jude-birau-fibirau-polgarmester-primar-povestea-mai-marilor-clujului-2/|titlu=Jude, birău, fibirău, polgarmester, primar. Povestea mai-marilor Clujului|publisher=Transilvania Reporter|date=2013-07-09|accessdate=2021-03-15|limbă=en-GB}}</ref> Instituția [[Sfatul Clujului|Centumviratului]] a fost desființată în 1848, prin promulgarea [[Legile din Aprilie|Legilor din Aprilie]] și uniformizarea administrativă în [[Regatul Ungariei (1526-1867)|Regatul Ungariei]].<ref>{{Citat web|url=http://www.1000ev.hu/index.php?a=2&k=3&f=5276|titlu=Az áprilisi törvények szövege|publisher=CompLex Kiadó|accessdate=2013-09-26}}</ref>

Între 1948 și 1950, consiliul s-a numit ''Comitetul provizoriu local'', ''Sfatul Popular al Clujului'' între 1950 și 1968, și ''Consiliul Popular al Municipiului Cluj'' din 1968, în anul 1974 fiind adăugată și denumirea de ''Napoca'' numelui.<ref>{{Citat web|url=https://cluj24.ro/clujenii-mai-au-habar-ce-era-sfatul-popular-cladirea-primariei-in-anii-50-60-16269.html|nume=|prenume=|titlu=Clujenii mai au habar ce era Sfatul Popular? Clădirea primăriei în anii 50-60 - Cluj24.ro|publisher=cluj24|accessdate=2021-10-25|limbă=}}</ref><ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului}}</ref> După [[Revoluția Română din 1989|revoluția din 1989]], acesta a fost compus din 31 de consilieri, numărul fiind redus la 27 începând cu [[Alegeri locale în România, 2004|alegerile din 2004]].<ref>{{Citat web|url=http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/79638|titlu=LEGE (R) 215 23/04/2001 - Portal Legislativ|publisher=legislatie.just.ro|accessdate=2021-10-25}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.researchgate.net/publication/332179151_Evolutia_reformelor_administrativ-teritoriale_din_Romania_in_ultimul_secol|titlu=Evoluția reformelor administrativ-teritoriale din România în ultimul secol}}</ref>

<!-- secțiune administrație -->Municipiul Cluj-Napoca este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_cj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație-->
{{Componență politică
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
| eticheta_mandate = Consilieri
| nume_scurt1 = PNL
| nume_complet1 = Partidul Național Liberal
| mandate1 = 10
| nume_scurt2 = ADU
| nume_complet2 = Alianța Dreapta Unită
| mandate2 = 5
| nume_scurt3 = UDMR
| nume_complet3 = Uniunea Democrată Maghiară din România
| mandate3 = 4
| nume_scurt4 = PSD
| nume_complet4 = Partidul Social Democrat
| mandate4 = 3
| nume_scurt5 = AUR
| nume_complet5 = Alianța pentru Unirea Românilor
| mandate5 = 3
| nume_scurt6 = REPER
| nume_complet6 = Reînnoim Proiectul European al României
| mandate6 = 2
}}

=== Primar ===
{{Imagini șef de stat și de guvern
| caption_template2 = Primarul __link__}}
{{Vezi și|Lista primarilor Clujului|Alegeri locale în Cluj-Napoca}}
Începând cu anul 1860, Clujul a avut [[Lista primarilor Clujului|44 de primari]]: 9 în perioada [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Marelui Principat al Transilvaniei]] și a [[Austro-Ungaria|Monarhiei Duale]], 11 în perioada [[Regatul României|Regatului României]], 2 în perioada [[Dictatul de la Viena|ocupației Transilvaniei de Nord]], 11 în [[România comunistă|perioada comunistă]] și 8 în [[România după 1989|perioada post-comunistă]]. Primarul actual, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din anul {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}.<ref>{{Citat web|url=http://www.ftr.ro/clujul-a-avut-41-de-primari-vezi-ce-au-facut-pentru-oras-48218.php|titlu=Foaia Transilvana - Clujul a avut 41 de primari. Vezi ce au făcut pentru oraș!|publisher=web.archive.org|date=2013-02-20|accessdate=2022-10-23|archive-date=2013-02-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20130220172317/http://www.ftr.ro/clujul-a-avut-41-de-primari-vezi-ce-au-facut-pentru-oras-48218.php|dead-url=yes}}</ref>

Inițial, primăria și consiliul local se întruneau în Casa Sfatului din [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]], în clădirea cunoscută actualmente sub numele de [[Primăria veche din Cluj-Napoca|Primăria veche]]. Începând cu sfârșitul [[Secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]], activitatea celor două instituții s-a mutat în [[Palatul Primăriei din Cluj-Napoca|Palatul Primăriei]] de pe strada Moților. Deși sediul central al primăriei se află în această clădire, o parte dintre cartierele Clujului dispun de sedii secundare pentru facilitarea interacțiunii cetățenilor cu administrația locală.<ref>{{Citat web|url=https://primariaclujnapoca.ro/locatii/sediile-primariei/|titlu=Sediile primăriei • Cluj-Napoca|publisher=Cluj-Napoca|accessdate=2021-02-13|limbă=ro-RO}}</ref>

=== Zona metropolitană ===
{{Articol principal|Zona metropolitană Cluj}}
[[Fișier:Zona Metropolitana Cluj.svg|miniatura|[[Zona metropolitană Cluj-Napoca]]]]
Zona metropolitană Cluj cuprinde municipiul Cluj-Napoca și 19 comune din apropiere: [[Comuna Aiton, Cluj|Aiton]], [[Comuna Apahida, Cluj|Apahida]], [[Comuna Baciu, Cluj|Baciu]], [[Comuna Bonțida, Cluj|Bonțida]], [[Comuna Borșa, Cluj|Borșa]], [[Comuna Căianu, Cluj|Căianu]], [[Comuna Chinteni, Cluj|Chinteni]], [[Comuna Ciurila, Cluj|Ciurila]], [[Comuna Cojocna, Cluj|Cojocna]], [[Comuna Feleacu, Cluj|Feleacu]], [[Comuna Florești, Cluj|Florești]], [[Comuna Gilău, Cluj|Gilău]], [[Comuna Gârbău, Cluj|Gârbău]], [[Comuna Jucu, Cluj|Jucu]], [[Comuna Petreștii de Jos, Cluj|Petreștii de Jos]], [[Comuna Săvădisla, Cluj|Săvădisla]], [[Comuna Sânpaul, Cluj|Sânpaul]], [[Comuna Tureni, Cluj|Tureni]] și [[Comuna Vultureni, Cluj|Vultureni]]. Conform recensământului din 2011, [[zona metropolitană Cluj-Napoca]] avea o populație de {{formatnum|411379}} de oameni.<ref name="insse_2011_nat" /> În anul 2020, era estimat că aceasta a crescut până în apropierea a {{formatnum|500000}} de oameni, în mare parte datorită migrației accentuate către Cluj-Napoca și comunele vecine: [[Florești, Cluj|Florești]], [[Baciu, Cluj|Baciu]] și [[Apahida, Cluj|Apahida]].<ref>{{Citat web|url=https://ebsradio.ro/stiri/un-mit-spulberat-cluj-napoca-nu-are-mai-mult-de-400-000-de-locuitori-iar-marea-expansiune-a-avut-loc-in-floresti-si-baciu/|titlu=Un mit spulberat! Cluj-Napoca nu are mai mult de 400.000 de locuitori, iar marea expansiune a avut loc în Florești și Baciu|publisher=EBS Radio|accessdate=2021-02-08|limbă=ro-RO}}</ref>

=== Calitatea vieții ===
Într-un clasament al calității vieții, Cluj-Napoca ocupa, la începutul anului 2021, locul 43 dintre 91 orașe europene studiate.<ref name=":3">{{en icon}} {{cite web|url=https://www.numbeo.com/quality-of-life/region_rankings_current.jsp?region=150|title=Europe: Quality of Life Index by City|work=Numbeo}}</ref> Cluj-Napoca se afla în clasament deasupra unor metropole precum [[Barcelona]] (locul 59), [[Paris]] (locul 75), [[Londra]] (locul 62), [[Roma]] (locul 80) sau [[Moscova]] (locul 85).<ref name=":3" /> Clasamentul a fost realizat luându-se în considerare puterea de cumpărare, gradul de siguranță al populației, sistemul de sănătate și nivelul de poluare, printre altele.<ref name=":3" />

Din punct de vedere al criminalității, Cluj-Napoca este unul dintre orașele cu cel mai ridicat grad de siguranță din România.<ref>{{cite web|url=http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/cle-mai-sigure-orase-din-romania-659417|title=Cele mai sigure orașe din România|date=30 ianuarie 2017|work=Digi24}}</ref> Un studiu efectuat în anul 2020 a clasat Clujul pe locul 13 din lume ca siguranță (din 374 de orașe evaluate) și pe locul 1 din [[România]].<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/travel/cele-mai-sigure-orase-din-lume-orasele-din-romania-care-depasesc-multe-capitale-europene.html|titlu=Cele mai sigure orașe din lume. Orașele din România care depășesc multe capitale europene|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2021-03-15}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.romania-insider.com/crime-index-2020-romania-cities|titlu=Crime Index 2020: Which are the safest cities in Romania?|publisher=Romania Insider|accessdate=2021-03-15|limbă=en}}</ref> Baza de date statistice Numbeo arată că, în anul 2021, cea mai mare problemă de criminalitate percepută de locuitorii Clujului este cea a [[Corupție|corupției]] și solicitării de [[mită]], crimele violente fiind relativ rare.<ref name=":18">{{Citat web|url=https://www.numbeo.com/crime/in/Cluj-napoca|titlu=Crime in Cluj-Napoca|publisher=www.numbeo.com|accessdate=2021-03-15|limbă=en}}</ref> Același studiu arată că 91% din locuitorii orașului se simt în siguranță mergând singuri pe stradă ziua, iar 76% noaptea.<ref name=":18" /> Un top al siguranței cartierelor din 2017 pune [[Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca|cartierul Grigorescu]] pe primul loc din țară, urmat îndeaproape de cartierele [[Cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca|Gheorgheni]] și [[Cartierul Zorilor din Cluj-Napoca|Zorilor]].<ref>{{cite web |url=http://www.zf.ro/zf-24/topul-celor-mai-sigure-orase-din-romania-pe-ce-loc-se-afla-bucurestiul-infografic-16142573 |title=Topul celor mai sigure orașe din România. Pe ce loc se află Bucureștiul. INFOGRAFIC |work=ZF |author=Roxana Roșu |date=30 ianuarie 2017}}</ref> Statisticile Inspectoratului de Poliție Cluj arată un nivel relativ constant de criminalitate între anii 2012 și 2020.<ref>{{Citat web|url=https://cj.politiaromana.ro/ro/informatii-publice/statistici-evaluari/coeficienti-criminalitate|titlu=I.P.J. CLUJ - Coeficienți criminalitate|publisher=cj.politiaromana.ro|accessdate=2021-03-15}}</ref>

== Economie ==
{{Articol principal|Economia Clujului}}
Cluj-Napoca, împreună cu [[Zona metropolitană Cluj-Napoca|zona metropolitană Cluj]], are una dintre cele mai mari și dinamice economii din România.<ref>{{Citat web|url=https://urbanizehub.ro/analiza-topul-localitatilor-din-romania-cu-cele-mai-puternice-economii/|nume= |titlu=Analiză: Topul localităților din România cu cele mai puternice economii|publisher=UrbanizeHub|date=2020-05-11|accessdate=2021-07-27|limbă=ro-RO}}</ref> Datorită forței de muncă înalt calificate, infrastructurii logistice, atractivitatea parcurilor industriale și costurilor relativ scăzute de a porni o afacere, Clujul a atras în anii 2000 și 2010 numeroși investitori străini sau locali.<ref name=":34">{{Citat carte|nume=Petrovici|prenume=Norbert|an=2020|titlu=Economia Clujului|editură=Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor - Universitatea Babeș-Bolyai|url=https://news.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2020/07/Raport-Economia-Clujului.pdf}}</ref> Printre companiile active fondate în oraș se numără [[Banca Transilvania]], [[Napolact]], [[Farmec (companie)|Farmec]], [[Jolidon]], [[Terapia (companie)|Terapia]] sau [[Ursus]].<ref name=":34" /> [[Produs intern brut|PIB-ul]] pe cap de locuitor al orașului raportat la puterea de cumpărare era la nivelul de 150% din media UE în anul 2020.<ref>{{cite web|url=https://files.primariaclujnapoca.ro/2020/07/08/Prezentare-CIIC-iulie-ppt.pdf|title=Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului și zonei metropolitane Cluj-Napoca pentru perioada 2021-2027 (2030)|work=Primaria Cluj}}</ref> Clujul a fost orașul cu cea mai mare [[creștere economică]] din [[Uniunea Europeană]] între anii [[2000]] și [[2020]].<ref name=":35">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/orasul-cea-mai-rapida-crestere-economica-uniunea-europana-afla-romania-explicatia-bancii-mondiale-1_60e2c6ac5163ec4271c51c74/index.html|titlu=Orașul cu cea mai rapidă creștere economică din Uniunea Europeană se află în România. Explicația Băncii Mondiale|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-07-27|limbă=en}}</ref><ref name=":36">{{Citat web|url=https://panorama.ro/cluj/|titlu=Statistici Județul Cluj|publisher=Panorama|accessdate=2021-08-10|limbă=ro-RO}}</ref>

=== Istoric ===
[[Industrializare|Industrializarea]] Clujului a început în a doua jumătate a [[Secolul al XIX-lea|secolului XIX]]. În anul [[1870]] și-au început activitatea [[Remarul 16 Februarie|Uzinele de Material Rulant]]. Ulterior, s-au deschis prima uzină electrică, în 1906 și fabrica de încălțăminte [[Clujana]], în 1911.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/clujana-brandul-100-ani-orasului-dininima-ardealului-povestea-fabricii-incaltaminte-1_5204ebe5c7b855ff56bf3d6a/index.html|titlu=FOTO Clujana, brandul de peste 100 de ani al orașului din inima Ardealului. Povestea fabricii de încălțăminte|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-04-18|limbă=en}}</ref>

Cea mai puternică etapă a dezvoltării industriale a orașului a fost în [[România comunistă|perioada comunistă]], când s-au creat patru mari zone industriale:

# Zona industrială est cu întreprinderile ''Iris'', ''Unirea'', ''[[Carbochim]]'', ''[[Clujana]]'', ''[[Sinterom]]'', ''[[Terapia (companie)|Terapia]]'', ''[[Sanex]]'', ''Electrometal'', [[CUG Cluj|Combinatul de Utilaj Greu]], ș.a.<ref name=":71">{{Citat carte|an=1996|titlu=Cluj-Napoca. Inima Transilvaniei|pagină=154|editură=STUDIA|nume-editor=Lazarovici, G.}}</ref>
# Zona industrială centrală, din care făceau parte ''Metalul Roșu'', [[Remarul 16 Februarie|''IMMR 16 Februarie'']], ''[[Tehnofrig]]'', ''[[Armătura]]'', ''Libertatea'', ''[[Mucart]]'', ''[[Farmec (companie)|Farmec]]'', ''[[Flacăra Cluj|Flacăra]]'', ''[[Tricotaje Someșul|Someșul]]'', ''[[Feleacul]]'', ș.a.<ref name=":71" />
# Zona industrială [[Baciu, Cluj|Baciu]], care cuprindea întreprinderile de minerit, morărit, panificație, producție legume și fructe, producție viticolă (actualul [[Prodvinalco]]), printre altele.<ref name=":71" />
# Zona de depozitare [[Someșeni]] cu depozite industriale, terminalul [[Căile Ferate Române|CFR]] și baze de producție pentru construcții.<ref name=":71" />

O parte semnificativă a industriei clujene a falimentat după tranziția către [[Economie de piață|economia de piață]] în urma [[Revoluția Română din 1989|revoluției din 1989]]. Singurul sector industrial semnificativ încă activ în limitele orașului este cel chimic (reprezentat prin fabrici precum [[Terapia (companie)|Terapia]]), celelalte activități industriale fiind mutate în parcurile [[Tetarom]] din localitățile alăturate, în special [[Baciu, Cluj|Baciu]], [[Apahida, Cluj|Apahida]] și [[Comuna Jucu, Cluj|Jucu]].<ref>{{Citat web|url=http://www.monitorulcj.ro/economie/82535-opinie-dr-dragos-damian-economie-cluj-napoca-vulnerabilitati-si-trei-directii-la-care-sa-ne-gandim-pana-in-2024|titlu=OPINIE Dr. Dragoș Damian: Economie Cluj-Napoca. Vulnerabilități și trei direcții la care să ne gândim până în 2024|publisher=monitorulcj.ro|accessdate=2021-03-22}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/zf-24/cum-arata-economia-judetului-cluj-noua-fabrica-de-antreprenori-a-romaniei-judetul-unde-industria-nu-a-murit-dar-s-a-mutat-din-oras-in-parcurile-industriale-12660155|titlu=Cum arată economia județului Cluj, noua „fabrică de antreprenori“ a României, județul unde industria nu a murit, dar s-a mutat din oraș în parcurile industriale|publisher=ZF.ro|accessdate=2021-03-22|limbă=ro}}</ref><gallery mode="packed" heights="160">
Fișier:Cluj-tobacco-1900s.jpg|alt=|Fabrica de tutun în [[anii 1900]]
Fișier:Cluj-clujana-1960s.jpg|alt=|Fabrica de pantofi [[Clujana]] în [[anii 1960]]
Fișier:Cluj-carbochim-1970s.jpg|alt=|Uzina [[Carbochim]] în [[anii 1970]]
Fișier:Ursus brewery.jpg|alt=|Fabrica de bere [[Ursus Breweries|Ursus]] în [[anii 2000]]
</gallery>

=== Mărime ===
Clujul avea în anul 2020 a doua cea mai mare economie locală din [[România]], după [[București]], [[Venit|veniturile private]] înregistrate fiind cu aproximativ 30% peste cele înregistrate în [[Timișoara]], duble față de cele înregistrate în [[Constanța]] sau [[Craiova]] și triple față de cele înregistrate în [[Iași]].<ref name=":34" /> Economia Clujului a avut cea mai mare [[creștere economică]] din [[Uniunea Europeană]] între anii [[2000]] și [[2020]], [[Produs intern brut|produsul intern brut]] triplându-se între acești ani.<ref name=":35" /> [[Produs intern brut|PIB-ul]] Clujului în 2020 era estimat la 33,6 mld. lei, iar cel al [[Zona metropolitană Cluj-Napoca|zonei metropolitane Cluj]] era estimat la 39,3 mld. lei.<ref name=":34" />

=== Localizare ===
Cluj-Napoca dispune de patru parcuri industriale – [[Tetarom I]] (între cartierele [[Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca|Grigorescu]], [[Cartierul Dâmbul Rotund din Cluj-Napoca|Dâmbul Rotund]] și comuna [[Baciu, Cluj|Baciu]]), [[Tetarom II|II]] (pe Bulevardul Muncii), [[Tetarom III|III]] (în comuna [[Comuna Jucu, Cluj|Jucu]]) și [[Tetarom IV|IV]] (în comuna [[Feleacu, Cluj|Feleacu]]) – în cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 50 de firme, iar suprafața totală administrată este de peste 2,8 milioane m². Acestea sunt localizate <ref name="plan">{{cite web|url=http://cmpg.ro/wp-content/uploads/2014/02/strategie-dezvoltare-economica.pdf|title=Planul strategic de dezvoltare economică al municipiului Cluj-Napoca|pages=4–39}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://tetarom.ro/parcurile-tetarom/|titlu=Parcurile Tetarom}}</ref>

În afara parcurilor industriale, majoritatea activității economice este localizată în [[Centru, Cluj-Napoca|Centru]], în [[Cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca|cartierul Gheorgheni]], unde se află [[Iulius Mall Cluj|Iulius Mall]], centrul de dezvoltare [[Porsche România|Porsche Engineering]] și sediul [[Metro AG|Metro Systems]], și în [[Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca|cartierul Mărăști]], unde se află centrul de inginerie [[Robert Bosch GmbH|Bosch]] și [[Nippon Telegraph and Telephone|NTT Data]].<ref name=":34" />

=== Structură ===

==== Industria prelucrătoare ====
[[File:Remarul_16_Februarie.JPG|thumb|200px|[[Remarul 16 Februarie|Uzinele de Material Rulant]], monument de arhitectură industrială<ref>[http://ziuadecj.realitatea.net/economie/cladirile-valori-ale-vechii-industrii-a-clujului--57298.html Clădirile-valori ale vechii industrii a Clujului], ziuadecj.ro, 12 decembrie 2010. Accesat la 26 aprilie 2017.</ref>]]
[[Fabricație|Industria prelucrătoare]] era cel mai mare sector industrial din Cluj în anul [[2020]], angajând aproximativ 50.000 de oameni.<ref name=":36" /> Istoric, Clujul a fost un pol al industriei grele din România, reprezentat prin întreprinderi precum [[CUG Cluj|Combinatul de Utilaj Greu]] sau [[Remarul 16 Februarie|Uzinele de Material Rulant]].<ref>{{Citat web|url=https://clujtoday.ro/politica-industrialg-2/|nume=Ioan.Ciorca|titlu=CUG Cluj și politica industrială a UE|publisher=ClujToday|date=2009-09-24|accessdate=2021-08-31|limbă=ro-RO}}</ref> Actualmente, în Cluj își derulează activitatea de fabricație companii multinaționale precum [[Emerson Electric Company|Emerson]], [[De'Longhi]], [[Fujikura]] sau [[Robert Bosch GmbH|Bosch]].<ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/cele-mai-banoase-companii-din-cluj-si-cei-mai-mari-angajatori/|titlu=Cele mai bănoase companii din Cluj și cei mai mari angajatori|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-08-31|limbă=ro-RO}}</ref> De asemenea, sunt prezente și companii cu capital local precum [[Clujana]], [[Electrogrup]], [[EnergoBit]], [[Napomar]], [[Sanex]] sau [[Sinterom]].<ref>{{Citat web|url=https://files.primariaclujnapoca.ro/2018/11/28/315.-Anexa.pdf|titlu=Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020|publisher=Primăria Cluj-Napoca|accessdate=23 octombrie 2022|pagină=189, 192, 203, 661, 662}}</ref>

[[Industrie alimentară|Industria alimentară]] este reprezentată prin companii precum [[Napolact]], [[Ursus Breweries]], [[Prodvinalco]], Oncos, [[Panemar]] sau [[Carmangeria Moldovan]].<ref>{{Citat web|url=https://transilvaniareporter.ro/special/panemar-brandul-de-succes-copt-la-foc-mic/|titlu=Panemar, brandul de succes copt la foc mic|publisher=Transilvania Reporter|date=2014-07-11|accessdate=2021-08-31|limbă=en-GB}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/eveniment/carmangeria-moldovan-business-20-mil-euro-cluj-2020-facut-linie-19811849|titlu=Carmangeria Moldovan, un business de 20 mil. euro din Cluj: În 2020, am făcut o linie de produse semipreparate și merge foarte bine. O vom dezvolta. Un business integrat este mai greu de gestionat, dar e mai sănătos într-o perioadă de criză|publisher=ZF.ro|accessdate=2021-08-31|limbă=ro}}</ref> Industria chimică și cea farmaceutică sunt reprezentate de companii precum [[Farmec (companie)|Farmec]], [[Terapia (companie)|Terapia]], [[Carbochim]] sau [[Napochim]].<ref>{{Citat web|url=https://files.primariaclujnapoca.ro/2018/11/28/315.-Anexa.pdf|titlu=Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020|publisher=Primăria Cluj-Napoca|accessdate=23 octombrie 2022|pagină=189, 661, 662}}</ref>

==== IT&C ====
[[Fișier:Porsche-Cluj.jpg|miniatura|Sediul [[Porsche România|Porsche Engineering]]]]
În anul 2021, în Cluj lucrau aproximativ 24.000 de persoane în sectorul [[Tehnologia informației|tehnologiei informației]], echivalent cu peste 9% din totalul forței de muncă a [[Județul Cluj|județului Cluj]].<ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/unu-din-zece-angajati-din-cluj-lucreaza-in-it-estimez-ca-in-trei-ani-numarul-de-angajati-din-sectorul-it-din-orasele-mari-o-sa-se-dubleze/|titlu=Unu din zece angajați din Cluj lucrează în IT. ”Estimez că în trei ani numărul de angajați din sectorul IT din orașele mari o să se dubleze”|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2022-03-24|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/eveniment/romania-ajuns-220-000-it-sti-70-mult-fata-2008-numarul-angajati-it-c-20137425|titlu=România a ajuns la 220.000 de IT-ști, cu 70% mai mult față de 2008. Numărul de angajați din IT&C din Cluj și din Iași a crescut de patru ori în ultimii 12 ani. Angajații din sectorul IT&C reprezintă 4% din totalul angajaților la nivel național|publisher=ZF.ro|accessdate=2022-03-24|limbă=ro}}</ref> Pentru, o mai bună colaborare, firmele din industrie au format asocieri între ele, cu mediul academic, cu administrația locală și cu diverse ONG-uri.<ref>{{cite web |url=https://www.transilvaniabusiness.ro/2021/03/05/transilvania-it-cluster-si-transilvania-dih-sunt-apreciate-de-comisia-europeana/ |title=Transilvania IT Cluster și Transilvania DIH sunt apreciate de Comisia Europeană |work=Transilvania Business |date=5 martie 2021}}</ref> Printre aceste asocieri se numără ''Cluj IT Innovation Cluster'' care include peste 70 de companii,<ref>{{cite web|url=http://www.zf.ro/zf-24/ambitii-regionale-pentru-clusterul-it-de-100-de-milioane-de-euro-de-la-cluj-va-concentra-cea-mai-mare-parte-a-companiilor-de-it-din-regiune-10546493|title=Ambiții regionale pentru clusterul IT de 100 de milioane de euro de la Cluj: "Va concentra cea mai mare parte a companiilor de IT din regiune"|date=6 februarie 2013|work=ZF}}</ref> sau ''Transilvania IT Cluster'', care numără peste 120 de companii membre, care au împreună peste 8200 de angajați și o cifră de afaceri de peste 445 de milioane de euro.<ref>{{Citat web|url=https://zcj.ro/economie/clusterele-clujului-date-ca-exemple-de-buna-practica-in-europa-ne-pot-scoate-din-criza--213427.html|titlu=Clusterele Clujului, date ca exemple de bună practică în Europa. “Ele ne pot scoate din criză”|publisher=zcj.ro|accessdate=2021-03-09|limbă=ro}}</ref> Printre firmele care dezvoltă produse în domeniul IT în Cluj se numără [[Porsche|Porsche Engineering]], [[Robert Bosch GmbH|Bosch Engineering]], [[Endava]], [[Accenture]], [[Siemens AG|Siemens]], [[Dell, Inc.|Dell]], [[Garmin]], [[Betfair]], [[Nippon Telegraph and Telephone|NTT]] și [[Bombardier Inc.|Bombardier]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/capitala-it-ului-romania-orasul-1-11-angajati-lucreaza-domeniu-1_5a2be6b35ab6550cb804b8b6/index.html|titlu=Capitala IT-ului din România: orașul în care 1 din 11 angajați lucrează în domeniu|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-07-25|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.cotidianul.ro/top-20-profit-firme-it-din-cluj/|titlu=TOP 20 PROFIT FIRME IT din Cluj - Ziar de Cluj|publisher=Cotidianul RO|date=2019-06-14|accessdate=2021-07-25|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/companii/porsche-engineering-romania-vrea-sa-ajunga-la-240-de-angajati-la-finalul-acestui-an-18955357|titlu=Porsche Engineering România vrea să ajungă la 240 de angajați la finalul acestui an|publisher=ZF.ro|accessdate=2021-07-25|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.romania-insider.com/bosch-expands-engineering-centre-romania|titlu=Bosch expands its Romanian engineering centre under EUR 21 mln project|publisher=Romania Insider|accessdate=2021-07-25|limbă=en}}</ref>

==== Finanțe ====
[[File:CJROBanci.jpg|thumb|Sediul [[Banca Transilvania|Băncii Transilvania]]|stanga]]
În ceea ce privește serviciile financiare, Cluj-Napoca este cel de-al doilea centru ca importanță din România. Nu mai puțin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 și-au dezvoltat și o rețea de agenții.<ref name="cj">{{cite web|url=http://www.clujonline.com/ro/economie_dezvoltare.htm|title=Economie și dezvoltare|work=ClujOnLine.com}}</ref> În Cluj-Napoca își are sediul Grupul Financiar [[Banca Transilvania]], construit în jurul băncii cu același nume, care în 2019 a devenit cea mai mare bancă din România.<ref>{{cite web |url=https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/topul-oficial-al-celor-mai-mari-banci-din-romania-dupa-aproape-doua-decenii-un-nou-lider-in-sistemul-bancar-romanesc-18238525 |title=Topul oficial al celor mai mari bănci din România |work=ZF}}</ref> În Cluj își are originea compania de asigurări [[Ardaf]], care a fuzionat în 2012 cu [[Assicurazioni Generali|Generali Asigurări]].<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/brand-ul-ardaf-dispare-dupa-o-istorie-de-16-ani-9991462|titlu=Brand-ul Ardaf dispare după o istorie de 16 ani|publisher=ZF.ro|accessdate=2022-10-23|limbă=ro}}</ref>

Deși stabil și prosper în [[Secolul al XXI-lea|secolul XXI]], sectorul financiar al Clujului a fost în centrul mai multor controverse în [[anii 1990]]. Orașul a găzduit sediul uneia dintre cele mai mari scheme Ponzi din istorie, [[Caritas (joc piramidal)|Caritas]], care a prejudiciat investitorii cu între 1 și 5 miliarde [[Dolar american|USD]].<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/caritas-in-topul-celor-mai-mari-scheme-ponzi-din-istorie-ce-metode-au-folosit-infractorii-lumii-pentru-a-pacali-oamenii-prin-scheme-piramidale.html|titlu=Caritas, în topul celor mai mari scheme Ponzi din istorie. Ce metode au folosit infractorii lumii pentru a păcăli oamenii prin scheme piramidale|publisher=Economedia.ro|date=2021-07-24|accessdate=2022-10-23|limbă=ro-RO}}</ref> Un prejudiciu de jumătate de miliard de [[Dolar american|USD]] a fost cauzat și de falimentul băncii [[Banca Dacia Felix|Dacia Felix]], al cărei management a acordat credite discreționar.<ref>{{Citat web|url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1253744-sistemul-bancar-pierdut-500-000-000-urma-bancii-dacia-felix.htm|titlu=Sistemul bancar a pierdut 500.000.000 $ de pe urma Bancii Dacia Felix|publisher=www.hotnews.ro|accessdate=2022-10-23|limbă=ro}}</ref>
==== Construcții ====
Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe plan local precum și de cererea solidă de locuințe, piața rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată explozie în 2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenți ai unei instituții de învățământ superior – aleg să se stabilească în Cluj-Napoca, atrași de piața înfloritoare a muncii, inclusiv de multinaționalele care și-au deschis un birou în oraș în ultimii ani. Drept consecință a creșterii economice și demografice, suprafața construită a orașului a crescut de la aproximativ 20 km² în anul [[2000]] la 36 km² în [[2020]].<ref name=":29" />

==== Turism ====

{{Side box | metadata=No<!--This makes the box display on the mobile site-->
 | above = '''Evoluția numărului de turiști în Cluj'''<ref name="turiști">{{Citat web|url=https://economedia.ro/infografic-anatomia-unei-catastrofe-turismul-in-cluj-napoca-a-ajuns-la-cifrele-din-2003-in-judet-numarul-turistilor-straini-a-scazut-cu-84.html|titlu=INFOGRAFIC Anatomia unei catastrofe: turismul în Cluj-Napoca a ajuns la cifrele din 2003. În județ, numărul turiștilor străini a scăzut cu 84%|publisher=Economedia.ro|date=2021-04-15|accessdate=2021-04-16|limbă=ro-RO}}</ref>
 | abovestyle = text-align:center
 | text = {{Graph:Chart
 | width=400
 | height=150
 | xAxisTitle=An
 | yAxisTitle=Număr turiști
 | type=rect
 | x=2007,2008,2009,2010,2011,2012,2013,2014,2015,2016,2017,2018,2019,2020
 | y=261343,254665,183457,184441,221426,240029,265135,262578,319220,371505,470727,477577,488742,176733
}}
}}

Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional, precum și în apropierea mai multor regiuni etnografice precum [[Țara Călatei]] sau [[Țara Moților]], Clujul reprezintă un pol al turismului în [[Transilvania]]. Turismul este încurajat de numărul generos de evenimente culturale și al festivalelor, de valoarea istorică a orașului și de activitățile de agrement disponibile în Județul Cluj.<ref>{{Citat web|url=https://clujtourism.ro/|titlu=Cluj Tourism|publisher=Cluj Tourism|accessdate=2022-03-24|limbă=ro-RO}}</ref>  

În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unități de cazare care ofereau un număr total de 4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile turistice, 6 hosteluri, 1 camping, 20 de pensiuni urbane și o pensiune agro-turistică.<ref name="plan" /> Turismul din Cluj a fost puternic afectat de [[Pandemia de COVID-19|pandemia COVID-19]].<ref name="turiști" />  <gallery mode="packed" caption="Obiective turistice în apropierea Clujului">
Fișier:Anexa castelul Banffy.JPG|[[Castelul Bánffy de la Bonțida]]
Fișier:Tordai hasadék erdély magyar földön.JPG|[[Cheile Turzii]]
Fișier:Magyargyerőmonostori utcarészlet.jpg|Case tradiționale în [[Mănăstireni, Cluj|Mănăstireni]]
Fișier:Salina Turda (panorama), Cluj, RO.jpg|[[Salina Turda]]
</gallery>

==== Comerț ====
[[Fișier:Gheorgheni, Cluj 2018-08 06.jpg|miniatura|Interiorul Iulius Mall]]
Sectorul comerțului este al doilea cel mai dezvoltat dintre [[Sector economic|sectoarele economice]] ale Clujului, cuprinzând 6.389 de firme înregistrate în anul 2014. Dintre acestea 3.266 practicau comerțul cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu ridicata.<ref name=":36" /><ref name="plan" /> În ceea ce privește sectorul de retail, municipiul beneficiază de prezența unor importante magazine de tip [[cash and carry]] ([[Metro AG|Metro]], [[Selgros]]), hipermarketuri și supermaketuri ([[Cora (hipermarket)|Cora]], [[Kaufland]], [[Auchan]], [[Carrefour]], [[Lidl]], [[Billa]]). Pe piața de [[bricolaj]] sunt prezente magazinele companiilor [[Leroy Merlin]], [[Dedeman]], [[Brico Dépôt|Brico Depot]], [[Arabesque (companie)|Arabesque]] și [[Ambient (magazin)|Ambient]], parte a unor rețele autohtone și internaționale.<ref>{{Citat web|url=https://files.primariaclujnapoca.ro/2018/11/28/315.-Anexa.pdf|titlu=Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020|publisher=Primăria Cluj-Napoca|accessdate=23 octombrie 2022|pagină=186, 658}}</ref>

Principalele centre comerciale din Cluj sunt [[Iulius Mall Cluj|Iulius Mall]] și [[VIVO! Cluj-Napoca]].<ref>{{cite web|url=http://ziuadecj.realitatea.net/economie/polus-center-cluj-isi-schimba-numele-cum-se-va-numi-centrul-comercial-din-floresti--151942.html|title=Polus Center Cluj își schimbă numele. Cum se va numi centrul comercial din Florești|date=20 octombrie 2016|work=Ziar de Cluj|accessdate=2017-04-05|archive-date=2017-04-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20170406021623/http://ziuadecj.realitatea.net/economie/polus-center-cluj-isi-schimba-numele-cum-se-va-numi-centrul-comercial-din-floresti--151942.html|dead-url=yes}}</ref> Primul a fost inaugurat în anul 2007, se află în partea de est a orașului, are o suprafață totală de 147.000 m² și a fost vizitat de peste 11 milioane de persoane în anul 2014.<ref name="plan" /> Cel de-al doilea a fost inaugurat tot în 2007, în partea vestică a orașului, la limita cu [[Comuna Florești, Cluj|comuna Florești]], se întinde pe aproximativ 28 ha și a fost vizitat de 9 milioane de persoane în anul 2014.<ref name=":1">{{cite web|url=http://www.visitclujnapoca.ro/ce-poti-face/cumparaturi/centrul-comercial-central.html|title=Centrul Comercial Central|work=Visit Cluj-Napoca|accessdate=2017-04-05|archive-date=2017-04-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20170406110059/http://www.visitclujnapoca.ro/ce-poti-face/cumparaturi/centrul-comercial-central.html|dead-url=yes}}</ref> În [[Centru, Cluj-Napoca|centrul orașului]] se află [[Magazinul Central din Cluj-Napoca|Magazinul Central]] care are o suprafață comercială de 20.000 m² și Platinia Shopping Center, construit pe fosta locație a fabricii de bere [[Ursus Breweries|Ursus]], cu o suprafață de aproximativ 14.000 m².<ref name=":1" /> Centre comerciale mai mici sunt Sigma Shopping Center în [[Cartierul Zorilor din Cluj-Napoca|cartierul Zorilor]] (suprafață de 6.000 m²), Sora Shopping Center (suprafață de 5.000 m²) aflat într-o clădire interbelică din centru, sau Winmarkt Someș (suprafață de 7.800 m²) în [[Cluj-Mănăștur|cartierul Mănăștur]].<ref>{{Citat web|url=https://files.primariaclujnapoca.ro/2018/11/28/315.-Anexa.pdf|titlu=Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020|publisher=Primăria Cluj-Napoca|accessdate=23 octombrie 2022|pagină=186, 658}}</ref>

== Transport ==
=== Transportul rutier ===
În anul 2018, Clujul era străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km erau echipate cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice).<ref>{{Citat web|url=https://storage.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/studiu-oportunitate-autobuze-final.pdf|titlu=Studiu de oportunitate referitor la achiziționarea mijloacelor de transport public|publisher=Primăria Cluj-Napoca}}</ref> Clujul este traversat de [[drumul european E60]] ([[București]]–[[Oradea]]–[[Budapesta]]–[[Viena]]), de [[drumul european E81]] ([[Muncaci]]–[[Halmeu, Satu Mare|Halmeu]]–[[Constanța]]), de [[drumul european E576]] (Cluj-Napoca–[[Dej]]) și de [[DN1]] ([[Borș, Bihor|Borș]]-[[București]]). Începând cu anul 2017, este în pregătire proiectul pentru drumul TR35 – Drum TransRegio – Centura Metropolitană Cluj.<ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/calendar-nou-pentru-centura-metropolitana-a-clujului/|titlu=Calendar nou pentru centura metropolitană a Clujului|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-11-13|limbă=ro-RO}}</ref>

Pe cale rutieră, Cluj-Napoca este situat la 273.3 km de Brașov, 316.7 km de Timișoara, 431 km de Iași, 444.8 km de București și 667.1 km de Constanța. <ref>{{Citat web|url=https://distantarutiera.ro/cluj-napoca/bucuresti|titlu=Distanța Cluj - București|publisher=distantarutiera.ro}}</ref>

=== Transportul public ===
{{Articol principal|Compania de Transport Public Cluj-Napoca}}
[[Fișier:Harta Transport Public Cluj-Napoca.jpg|miniatura|Harta transportului public din Cluj]]
Transportul în comun este asigurat de [[Compania de Transport Public Cluj-Napoca]], prin intermediul a 119 linii de [[autobuz]], din care 60 urbane și 33 metropolitane (spre [[Zona metropolitană Cluj-Napoca|localitătile învecinate]]), o linie express (spre [[Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj]]), 2 spre Hypermarketul Cora, 20 de linii pentru transportul elevilor către unitățile de învățământ și o linie de noapte. Orașul beneficiază și de rețea de troleibuz și tramvai, fiind, 14 linii de [[troleibuz]] (din care două de noapte) și 4 linii de tramvai.<ref>{{Citat web|url=http://ctpcj.ro/index.php/en/timetables/urban-lines|titlu=CTP Cluj-Napoca - Urban lines|publisher=ctpcj.ro|accessdate=2021-02-22}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://ctpcj.ro/index.php/en/timetables/metropolitan-lines|titlu=CTP Cluj-Napoca - Metropolitan lines|publisher=ctpcj.ro|accessdate=2021-02-22}}</ref>

Compania este dotată cu aprox. 350 de autobuze ([[Renault]]/[[Irisbus]] Agora, [[MAN SE|MAN]], [[Iveco|Iveco Urbanway]], Solaris Urbino 18, [[Mercedes-Benz]] Conecto, Solaris Urbino 12.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/primele-autobuze-electrice-circula-in-romania-au-fost-platite-de-guvernul-elvetiei-939591|titlu=Primele autobuze electrice circulă în România. Au fost plătite de Guvernul Elveției|accessdate=|autor=}}</ref>, Setra S415 LE Business etc.), 132 de troleibuze ([[Irisbus]]/[[Renault]] Agora, [[Irisbus]] Citelis, [[Iveco]] [[Astra Bus|Astra]] Town 118, Solaris Trollino 18), 29 de tramvaie ([[Pesa Swing|PESA Swing]] 120NaR, Astra Imperio) și microbuze.

Începând cu 2021, în oraș a fost introdus programul „Vinerea Verde”, prin care transportul public urban devenea gratuit în fiecare vineri. În 2022 și 2023, proiectul a fost extins și spre comunele [[Comuna Florești, Cluj|Florești]], [[Comuna Apahida, Cluj|Apahida]] și [[Comuna Baciu, Cluj|Baciu]]. În anul 2014, serviciile Companiei de Transport Public au fost utilizate pentru circa 150 de milioane de călătorii.<ref name="plan" /> Între anii 2011 și 2015 s-au efectuat lucrări de modernizare a liniei de [[tramvai]] din Cluj-Napoca, fiind înlocuită infrastructura din tot orașul care data de la finalul anilor 1980 și se afla într-o stare avansată de degradare.<ref>{{Citat web|url=http://ctpcj.ro/index.php/ro/despre-noi/evenimente/prezentare-obiectiv-modernizarea-linie-tramvai/1377|nume= |prenume= |titlu=CTP Cluj-Napoca - Modernizarea liniei de tramvai din municipiul Cluj-Napoca|publisher=ctpcj.ro|date=2020-10-02|accessdate=2021-02-22|limbă=ro-ro}}</ref>

=== Transportul feroviar ===
{{Vezi și|Metroul din Cluj}}[[Fișier:Gara Cluj-Napoca-Cluj.jpg|miniatura|[[Gara Cluj-Napoca|Gara Centrală]]]]
Clujul a fost racordat la rețeaua feroviară în anul [[1870]], odată cu darea în folosință a [[calea ferată Oradea–Cluj|căii ferate Oradea–Cluj]], azi parte a [[Magistrala CFR 300|magistralei CFR 300]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=287}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://tara-barsei.ro/wp-content/uploads/2008/11/bellu2003.pdf|titlu=130 DE ANI DE LA INTRAREA PRIMULUI TREN ÎN BRAȘOV}}</ref> În anul 2020, au început lucrările de dublare și electrificare a acestei magistralei.<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/lucrarile-de-electrificare-si-reabilitare-a-liniei-de-cale-ferata-cluj-oradea-episcopia-bihor-in-valoare-de-18-miliarde-de-euro-vor-fi-scoase-la-licitatie-in-aprilie-2021.html|titlu=Lucrările de electrificare și reabilitare a liniei de cale ferată Cluj-Oradea-Episcopia Bihor, în valoare de 1,8 miliarde de euro, vor fi scoase la licitație în aprilie, 2021|publisher=G4Media.ro|date=2020-11-30|accessdate=2021-09-04|limbă=ro-RO}}</ref> Clujul mai este conectat la rețeaua de căi ferate prin [[Magistrala CFR 400|magistrala CFR 401]] ([[Ilva Mică, Bistrița-Năsăud|Ilva Mică]]–[[Salva, Bistrița-Năsăud|Salva]]–[[Dej]]–[[Apahida, Cluj|Apahida]]–Cluj-Napoca).<ref>{{Citat web|url=https://clujcapitala.ro/2021/02/11/de-la-cluj-la-bistrita-cu-160km-h-se-modernizeaza-calea-ferata/|titlu=De la Cluj la Bistrița cu 160km/h. Se modernizează calea ferată|accessdate=2021-09-04|limbă=}}</ref>

Principala gară a orașului este [[Gara Cluj-Napoca|Gara Centrală]], proiectată de arhitectul [[Ferenc Pfaff]] și inaugurată în anul [[1902]].<ref name=":37">{{Citat web|url=https://cluj24.ro/povestea-garii-cluj-printre-primele-din-tara-construita-de-masoni-arhitectul-a-murit-inainte-de-inaugurare-13701.html|nume=Cluj24.ro|prenume=Redactia|titlu=Povestea Gării Cluj. Printre primele din țară, construită de masoni. Arhitectul a murit înainte de inaugurare|publisher=Cluj24.ro|date=2020-07-09|accessdate=2021-09-04|limbă=ro-RO}}</ref> Construcția gării a fost finanțată de [[MÁV|Societatea Căilor Ferate Maghiare]], iar execuția lor a aparținut firmei de construcții Lajos Hirschfeld.<ref name=":37" /> În imediata vecinătate a acesteia, în anul [[1976]] a fost construită Gara Mică, care a funcționat până în anul [[2011]], deservind [[Tren metropolitan|rute scurte]].<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/video-gara-mica-din-cluj-o-mare-ruina-357018|titlu=VIDEO. Gara Mică din Cluj, o mare ruină|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-09-04|limbă=ro}}</ref> În afara [[Centru, Cluj-Napoca|centrului]], trenurile mai opresc la halta Clujana din [[Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca|cartierul Mărăști]] și la [[gara Cluj-Napoca Est]] din [[Someșeni|cartierul Someșeni]].<ref>{{Citat web|url=http://cfr.ro/files/ddr/Anexa%209%20Lista%20generala%20statii2016.pdf|titlu=Lista generală de stații CFR|publisher=web.archive.org|date=2017-07-01|accessdate=2022-10-23|archive-date=2017-07-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20170701060315/http://cfr.ro/files/ddr/Anexa%209%20Lista%20generala%20statii2016.pdf|dead-url=unfit}}</ref>

În anul 2020 au început studiile de fezabilitate pentru extinderea infrastructurii feroviare a Clujului prin înființarea unor servicii de tip [[tren metropolitan]] care să circule pe ruta [[Nădășelu, Cluj|Nădășelu]]–[[Baciu, Cluj|Baciu]]–Cluj–[[Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj|Aeroport]]–[[Apahida, Cluj|Apahida]]–[[Comuna Jucu, Cluj|Jucu]]–[[Bonțida, Cluj|Bonțida]].<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/incep-primele-lucrari-pentru-realizarea-metroului-din-cluj-napoca-1391634|titlu=Încep primele lucrări pentru realizarea metroului și a trenului metropolitan din Cluj-Napoca|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-02-22|limbă=ro}}</ref><ref name=":9">{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/proiectul-trenului-metropolitan-si-al-metroului-din-cluj-de-566-miliarde-lei-pus-in-dezbatere-de-ministerul-transporturilor-constructia-va-dura-sapte-ani.html|titlu=Proiectul trenului metropolitan și al metroului din Cluj, de 5,66 miliarde lei, pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Construcția va dura șapte ani|publisher=G4Media.ro|date=2020-11-14|accessdate=2021-02-22|limbă=ro-RO}}</ref> În același an au început studiile pentru realizarea unei [[Metroul din Cluj|linii de metrou ușor]] pe ruta [[Florești, Cluj|Florești]]–[[Cluj-Mănăștur|Mănăștur]]–[[Centru, Cluj-Napoca|Centru]]–[[Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca|Mărăști]].<ref name=":9" />

=== Transportul aerian ===
[[File:Kluĵo, flughavena pasaĝerejo 1.jpeg|thumb|Terminalul de pasageri al Aeroportului Internațional Cluj]]
[[Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj|Aeroportul Internațional „Avram Iancu”]] ([[International Air Transport Association|IATA]]: CLJ) este situat la limita estică a orașului, în continuarea [[Someșeni|cartierului Someșeni]], la aproximativ 8 km distanță de [[Centru, Cluj-Napoca|centru]]. Aeroportul a fost înființat în anul [[1932]], cu denumirea de Aeroportul Civil din Cluj, și devine aeroport internațional în anul [[1933]], odată cu deschiderea unei linii regulate către [[Praga]].<ref name=":38">{{Citat web|url=https://airportcluj.ro/despreaeroport/desprenoi/istoric/|titlu=Istoric 1932-2018|accessdate=2021-09-04|limbă=ro-RO|archive-date=2021-08-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20210805004629/https://airportcluj.ro/despreaeroport/desprenoi/istoric/|dead-url=yes}}</ref> Prima clădire a aeroportului a fost construită între anii [[1937]] și [[1939]], an în care este capătă numele de Aeroportul Cluj–Someșeni.<ref name=":38" /><ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/foto-cum-arata-aeroportul-din-cluj-acum-70-de-ani-plus-ce-fac-romanii-din-istoria-aviatiei-intre-terminalele-de-pasageri/|titlu=FOTO. Cum arăta Aeroportul din Cluj acum 70 de ani. Plus: ce fac românii din istoria aviației între terminalele de pasageri|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-09-04|limbă=ro-RO}}</ref> În urma bombardamentelor [[Aliații din al Doilea Război Mondial|forțelor aliate]] din septembrie [[1944]], clădirea originală a aeroportului este distrusă.<ref name=":38" /> 

Între anii [[1948]] și [[1959]], activitatea se reia prin operarea de către Compania [[TARS|Transporturile Aeriene Româno-Sovietice]] a unor curse interne către celelalte centre importante de populație.<ref name=":38" /> Aeroportul trece prin mai multe faze de extindere în anii [[Anii 1960|1960]] și [[Anii 1970|1970]].<ref name=":38" />
[[Fișier:Klausenburg-Kolozsvár, Flughafen 3.jpeg|miniatura|Vechiul terminal al [[Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj|Aeroportului Internațional „Avram Iancu”]]]]
În anul [[1996]], se reiau cursele internaționale de pe [[Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj|Aeroportul „Avram Iancu”]].<ref name=":38" /> În anii [[2008]] și [[2009]] au fost inaugurate terminale noi de pasageri, cu suprafețe de 16.150 m² (plecări) și 10.812 m² (sosiri), structurate pe 3 nivele, cu 6 porți de îmbarcare, 3 benzi de procesare a bagajelor și cu o capacitate de procesare de 1.500.000 pasageri/an (plecări) și 2.000.000 pasageri/an (sosiri).<ref name=":38" /> În 2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime și 45 m lățime, cu un sistem de balizaj luminos de categoria I.<ref name=":38" /> Aeroportul a avut în [[anii 2000]] și [[Anii 2010|2010]] o evoluție continuă a traficului, ajungând în anul 2019 la numărul record de 2.921.392 de pasageri.<ref>{{Citat web|url=https://airportcluj.ro/despreaeroport/trafic/|titlu=Trafic pasageri Aeroport|accessdate=2021-09-04|limbă=ro-RO|archive-date=2021-09-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20210904102717/https://airportcluj.ro/despreaeroport/trafic/|dead-url=yes}}</ref>

Pe data de 05.06.2024 a fost inaugurat un nou terminal modern datorită creșterii numărului de pasagerii odată cu intrarea României in spațiul Schengen. Totodată a fost introdusă și linia de transport public cu stație in interiorul aeroportului<ref>{{Citat web|url=https://www.pontrentacar.com/|titlu=Pont Rent a Car: Inchirieri auto Cluj - Masini de inchiriat Cluj|publisher=PontRentaCar - Inchirieri auto Cluj|accessdate=2024-06-10|limbă=ro-RO}}</ref>.

=== Transportul activ ===
Începând cu [[anii 2010]], în Cluj s-a început construcția de infrastructură pentru transport activ, folosind [[Bicicletă|biciclete]] sau [[Trotinetă|trotinete]].<ref name=":8">{{Citat web|url=https://media9.ro/cum-stam-cu-facilitatile-pentru-biciclete-la-cluj-un-maraton-de-piste-totusi-biciclistii-sunt-nemultumiti/|titlu=Cum stăm cu facilitățile pentru biciclete, la Cluj: un "maraton" de piste. Totuși, bicicliștii sunt nemulțumiți|publisher=media9|date=2020-07-13|accessdate=2021-02-22|limbă=ro-RO}}</ref> Până în anul 2020 au fost delimitate benzi de carosabil cu o lungime de aproximativ 40km pentru folosirea de către utilizatorii mijloacelor de micro-mobilitate.<ref name=":8" /> Acestea erau localizate preponderent în [[Centru, Cluj-Napoca|zona centrală]], nefăcând legătură cu zonele rezidențiale ale orașului, fiind, din acest motiv, utilizate relativ redus.<ref name=":8" /> În anul [[2015]] a fost lansat de administrația locală un serviciu de închiriere de biciclete numit Cluj Bike.<ref>{{Citat web|url=https://clujbike.eu/despre.php|titlu=Cluj Bike – Welcome!|publisher=clujbike.eu|accessdate=2021-02-22|limbă=en}}</ref>

== Arhitectură ==
{{Vezi și|Arhitectura Clujului|Lista locurilor din Cluj-Napoca|Lista monumentelor istorice din județul Cluj - C|l3=Lista monumentelor istorice din Cluj}}

Clujul deține un amplu ansamblu de [[Monument istoric|monumente istorice]], edificate în [[Stil arhitectural|stiluri diverse]], care au adus urbei supranumele de ''Oraș Comoară''. Dintre cele mai vechi se numără [[Cetatea Clujului|fortificațiile medievale]], lăcașurile de cult [[Arhitectura gotică|gotice]] din timpul [[Regatul Ungariei (1000–1538)|Regatului Ungariei]], sau casele, palatele și bisericile în stil [[Arhitectura renascentistă|renascentist]] și [[baroc]], construite în timpul [[Monarhia Habsburgică|Monarhiei Habsburgice]]. În secole XIX și XX au fost ridicate edificii în stil [[Eclectism|eclectic]], [[Neoclasicism|neoclasic]] sau [[Art Nouveau]], iar după [[al Doilea Război Mondial]], a devenit dominant stilul [[Realism socialist|realismului socialist]].<ref>{{Citat web|url=https://files.primariaclujnapoca.ro/2018/11/28/315.-Anexa.pdf|titlu=Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020|publisher=Primăria Cluj-Napoca|accessdate=23 octombrie 2022|pagină=1247, 1257}}</ref>

=== Lăcașuri de cult ===

==== Stil gotic ====
{{Vezi și|Goticul în Transilvania}}{{multiple image
| align = right
| total_width = 320
| image1 = Biserica romano-catolica sf. Mihai.jpg
| caption1 = [[Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca|Biserica Sf. Mihail]]
| image2 = Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur, vedere sud-vestică, 2014.JPG
| caption2 = [[Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur]]
| image3 = Biserica Reformată-Calvina 7.jpg
| caption3 = [[Biserica reformată de pe Ulița Lupilor|Biserica de pe Ulița Lupilor]]
}}

Cele mai vechi biserici din Cluj au fost construite în [[Arta gotică|stilul gotic]] în [[Evul Mediu|evul mediu târziu]] și se află în [[Centru, Cluj-Napoca|zona centrală]] și de vest a orașului. [[Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca|Biserica Sf. Mihail]], finalizată în anul 1390, se află în punctul central al orașului, în [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]], și are în componență un turn cu ceas cu înălțimea de 80m, fiind al doilea cel mai înalt turn al unei biserici din România.<ref>{{Citat web|url=https://matricea.ro/cele-mai-inalte-turle-de-biserica-din-romania-unde-se-gaseste-biserica-de-lemn-cu-doua-stresini-si-care-este-locul-in-care-s-a-botezat-matia-corvin/|nume=Ispas|prenume=Andrei|titlu=Cele mai înalte turle de biserică din România. Unde se găsește biserica de lemn cu două streșini și care este locul în care s-a botezat Matia Corvin|publisher=Matricea Românească|date=2019-07-04|accessdate=2021-02-21|limbă=ro-RO}}</ref> [[Biserica reformată de pe Ulița Lupilor|Biserica de pe Ulița Lupilor]], construită între 1486 și 1516 de către [[Ordinul Franciscan|ordinul franciscan]], se află în centrul vechi al Clujului, în apropierea [[Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca|Bastionului Croitorilor]], și îi aparține [[Biserica Reformată|Bisericii Reformate]] din anul 1620. [[Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur|Biserica Calvaria]] este cea mai veche biserică încă în folosință din Cluj, datând din 1095 și se află în centrul fostului sat Mănăștur, devenit în anul 1965 [[Cluj-Mănăștur|cartierul Mănăștur]] din Cluj-Napoca.<ref name="mănăștur">{{Citat web|url=http://www.idea.ro/revista/ro/article/W_QHhREAABU3b49a/construirea-urbana-sociala-si-simbolica-a-cartierului-manastur|nume=Belkis|prenume=Dominique|titlu=Construirea urbană, socială și simbolică a cartierului Mănăștur|date=2002|nume2=Coman|prenume2=Gabriela}}</ref>

În [[secolul al XIX-lea]], pe ruinele unei biserici vechi aflate într-o stare avansată de degradare, a fost construită singura biserică în [[Arhitectura neogotică|stil neogotic]] din Cluj-Napoca, [[Biserica Sfântul Petru din Cluj-Napoca|Biserica Sfântul Petru]], [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolică]].<ref>{{Citat web|url=http://www.visitclujnapoca.ro/atractii-turistice/biserici-istorice/biserica-romanocatolic-sf-apostoli-petru-i-pavel.html|titlu=Biserici istorice|publisher=www.visitclujnapoca.ro|accessdate=2021-02-21|archive-date=2021-06-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20210622085028/https://www.visitclujnapoca.ro/atractii-turistice/biserici-istorice/biserica-romanocatolic-sf-apostoli-petru-i-pavel.html|dead-url=yes}}</ref>

==== Stil baroc ====
{{Vezi și|Barocul în Transilvania}}{{multiple image
| align = right
| total_width = 320
| image1 = Biserica Franciscana Cluj.JPG
| caption1 = [[Biserica Franciscană din Cluj-Napoca|Biserica Franciscană]]
| image2 = Biserica manastirii minoritelor, Cluj Napoca.jpg
| caption2 = [[Catedrala Schimbarea la Față din Cluj-Napoca|Biserica Minoriților]]
| image3 = Kolozsvár piarista templom.JPG
| caption3 = [[Biserica Piariștilor din Cluj-Napoca|Biserica Piariștilor]]
}}

Cele mai multe biserici [[monument istoric]] din Cluj-Napoca au fost construite în [[arhitectura barocă|stilul baroc]] și se află, exclusiv, în centrul orașului. Singurul lăcaș al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe]] construit în acest stil este [[Biserica ortodoxă Sfânta Treime din Cluj-Napoca|Biserica Ortodoxă din Deal]], finalizată în anul 1796.<ref name="Țoca">Mircea Țoca, ''Clujul baroc'', Cluj, 1983, pag. 54.</ref> Mai multe [[Biserica Catolică|ordine catolice]] au construit biserici și mânăstiri în stil [[Arhitectura barocă|baroc]], dintre care se mai află în uz [[Biserica Franciscană din Cluj-Napoca|Biserica Franciscană]] (construită inițial în [[Arta romanică|stil romanic]]<ref>Mircea Țoca, ''Clujul baroc'', Cluj 1983, pag. 34.</ref>), [[Biserica Minoriților din Cluj|Biserica Minoriților]] și [[Biserica Piariștilor din Cluj-Napoca|Biserica Piariștilor]].<ref>Mircea Țoca, ''Clujul baroc'', [[Cluj]], 1983, pag. 37.</ref><ref>Mircea Țoca, ''Colegiul iezuit'', în: Mircea Țoca, "Clujul baroc", Cluj 1983, pag. 63.</ref> În stil baroc au mai fost construite [[Biserica Bob din Cluj-Napoca|Biserica Bob]], cel mai vechi lăcaș [[Greco-catolici|greco-catolic]] din oraș, și două biserici ale unor culte protestante, [[Biserica evanghelică din Cluj-Napoca|Biserica Evanghelică-Luterană]] și [[Biserica unitariană din Cluj-Napoca|Biserica Unitariană]].<ref>Dorin Alicu et all, p. 24.</ref>

==== Epoca modernă ====

{{multiple image
| align = right
| total_width = 320
| image1 = Biserica reformată cu cocoș din Cluj-Napoca CJ-II-m-B-07427. în august 2019.jpg
| caption1 = [[Biserica cu Cocoș din Cluj-Napoca|Biserica cu Cocoș]]
| image2 = Kvár Neológ zsinagóga.jpg
| caption2 = [[Sinagoga Neologă din Cluj-Napoca|Sinagoga Neologă]]
| image3 = Catedrala Arhiepiscopiei ortodoxe din Cluj-Napoca.jpg
| caption3 = [[Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca|Catedrala Ortodoxă]]
}}

Începând cu [[secolul al XIX-lea]], mai multe lăcașuri de cult au fost construite în Cluj în stiluri atipice pentru oraș până în acel moment. În stilul [[Arhitectura clasică|arhitecturii clasice]] a fost construită [[Biserica reformată din Cluj-Orașul de Jos|Biserica reformată din Orașul de Jos]], finalizată în anul 1879,<ref>Dorin Alicu et all, p. 24</ref> iar în [[Stil maur|stilul maur]] a fost construită în anul 1887 [[Sinagoga Neologă din Cluj-Napoca|Sinagoga Neologă]].<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/sinagoga-neologa-de-pe-strada-horea/|titlu=Sinagoga Neologă de pe strada Horea sau despre destinul tragic al comunității evreiești din Cluj|publisher=Cluj.com|date=2018-05-09|accessdate=2021-02-21|limbă=ro-RO}}</ref> Stilul [[Secesiunea vieneză|secesiunii vieneze]] este reprezentat în Cluj prin [[Biserica cu Cocoș din Cluj-Napoca|Bizerica cu Cocoș]], construită între anii 1913 și 1914 după planurile arhitectului [[Károly Kós]], și este numită după cocoșul de alamă care decorează vârful turnului sudic.<ref>{{Citat web|url=http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=238|titlu=Monumente - Biserica reformată (Biserica cu Cocoș), Cluj-Napoca|publisher=enciclopediavirtuala.ro|accessdate=2021-02-21|archive-date=2016-03-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304141639/http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=238|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/biserica-cu-cocos-din-cluj-un-edificiu/|titlu=Biserica cu Cocoș din Cluj: culoarea țiglelor, semnificația cocoșului|publisher=Cluj.com|date=2018-01-08|accessdate=2021-02-21|limbă=ro-RO}}</ref> Singurul mare edificiu construit în [[Stilul brâncovenesc|stil neobrâncovenesc]], [[Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca|Catedrala Mitropolitană]], a fost construit între anii 1923 și 1933.<ref>{{Citat web|url=https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-clujului-albei-crisanei-maramuresului/catedrala-arhiepiscopala-cluj-68073.html|titlu=Catedrala Arhiepiscopala din Cluj|publisher=www.crestinortodox.ro|accessdate=2021-02-21}}</ref>

=== Clădiri culturale ===

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Teatrul Național Cluj-Napoca.jpg
| caption1 = [[Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca (companie)|Teatrul Național „Lucian Blaga”]]
| image2 = Kolozsvarr Prot Teologia.jpg
| caption2 = [[Institutul Teologic Protestant din Cluj|Institutul Teologic Protestant]]
| image3 = Piața-Blaga-vest-3.jpg
| caption3 = [[Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca|Biblioteca Centrală Universitară]]
}}

Clujul deține un număr de clădiri culturale [[monument istoric]], în mare parte, amplasate în [[Centru, Cluj-Napoca|centrul orașului]]. Clădirea [[Teatrul Național din Cluj-Napoca|Teatrului Național]], aflată în [[Piața Ștefan cel Mare din Cluj-Napoca|Piața Ștefan cel Mare]], a fost construită între anii 1904 și 1906 de către arhitecții austrieci [[Hermann Helmer]] și [[Ferdinand Fellner junior|Ferdinand Fellner]] în stil [[arhitectura neobarocă|neobaroc]] și a fost utilizată de către teatrul maghiar până în 1918.<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/locatii/teatrul-national-lucian-blaga/|titlu=Teatrul National Lucian Blaga - Cluj-Napoca {{!}} Piata Avram Iancu|publisher=Cluj.com|accessdate=2021-03-13|limbă=ro-RO}}</ref> În acel an, [[Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria|Consiliul Dirigent al Transilvaniei]] a ordonat ca teatrul și opera maghiară să se mute în clădirea de lângă [[râul Someș]], cunoscută astăzi ca [[Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca|Teatrul Maghiar de Stat]], clădire construită între 1909 și 1910 la inițiativa regizorului [[Jenő Janovics]] și proiectată de arhitecții [[Márkus Géza]] și [[Frigyes Spiegel]].<ref name=":0">{{Citat web|url=http://www.huntheater.ro/ro/teatrul/descriere-tehnica/|titlu=Descriere tehnică - Teatrul Maghiar de Stat Cluj|publisher=www.huntheater.ro|accessdate=2021-03-13}}</ref> Fațada originală a acestei clădiri a fost înlocuită între anii 1959 și 1961 cu una în stilul [[Realism socialist|realismului socialist]].<ref name=":0" /> 

Din patrimoniul arhitectural fac parte și mai multe clădiri academice, printre care clădirea [[Institutul Teologic Protestant din Cluj|Institutului Teologic Protestant]], inaugurată în anul 1895,<ref>{{Citat web|url=https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Cl%C4%83direa_Institutului_Teologic_Protestant|titlu=Clădirea Institutului Teologic Protestant - Memorie și cunoaștere locală|publisher=www.bjc.ro|accessdate=2022-10-23}}</ref> [[Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca|Biblioteca Centrală Universitară]], construită între anii 1906 și 1908 în stilul [[Secesiunea vieneză|secesiunii vieneze]],<ref>{{Citat web|url=https://www.bcucluj.ro/ro/despre-noi/scurt-istoric|titlu=Scurt istoric {{!}} Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca|publisher=www.bcucluj.ro|accessdate=2022-10-23}}</ref> sau [[Casa Universitarilor din Cluj-Napoca|Casa Universitarilor]], construită între 1935 și 1937 în stil [[Arhitectură Art Deco|art deco]].<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/locatii/colegiul-academic-casa-universitarilor/|titlu=Colegiul Academic - Casa Universitarilor|publisher=Cluj.com|accessdate=2022-10-23|limbă=ro-RO}}</ref>

=== Case și conace ===

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Primaria veche a clujului - 2019 iunie.jpg
| caption1 = [[Primăria veche din Cluj-Napoca|Fosta Primărie (Casa Sfatului)]]
| image2 = Kolozsvar Matyas kiraly szulohaza.JPG 
| caption2 = [[Casa Matia din Cluj-Napoca|Casa Matia]]
| image3 = FDRooseveltNr8 (4).JPG
| caption3 = [[Casa Piuariu-Molnar din Cluj-Napoca|Casa Piuariu-Molnar]]
}}

În Cluj-Napoca există 199 de case sau conace [[monument istoric]].<ref>{{Citat web |url=https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf |accessdate=2021-03-14 |titlu=copie arhivă |archive-date=2018-05-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180501224557/https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf |dead-url=yes }}</ref> Dintre cele mai vechi, sunt notabile [[Casa Matia din Cluj-Napoca|Casa Matia]], construită în [[Secolul al XV-lea|secolul XV]], în care s-a născut [[Matia Corvin|Matei Corvinul]], rege al Ungariei, și [[Casa Hintz din Cluj-Napoca|Casa Hintz]], în care a fost deschisă prima farmacie din Cluj, în anul [[1573]].<ref>Konrad Gündisch, ''Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen'', München 1998, pag. 64.</ref> De dinaintea [[Secolul al XIX-lea|secolului XIX]], mai sunt semnificative [[Casa Bolyai din Cluj-Napoca|casa]] în care s-a născut matematicianul [[János Bolyai]], [[Casa Schleunig din Cluj-Napoca|Casa Schleunig]]<ref>Heinz Heltmann, Gustav Servatius, ''Reiseführer Siebenbürgen'', Thaur bei Innsbruck, 1993, pag. 77.</ref>, ridicată în anul 1450 și decorată ulterior de sculptorul [[Anton Schuchbauer]]<ref name="Sabau">Nicolae Sabău, ''Der Bildhauer Anton Schuchbauer (1719-1789)'', Cluj 1979, 61.</ref>, [[Casa Wolphard-Kakas din Cluj-Napoca|Casa Wolphard-Kakas]]<ref>Dorin Alicu et all, p. 16</ref>, construită în [[Secolul al XVI-lea|secolul XVI]] în stil renascentist, sau [[Casa Heltai din Cluj-Napoca|Casa Heltai]], în care a trăit primul reformator religios și tipograf al Clujului, [[Gáspár Heltai]].<ref>Lukács József, p. 50</ref> De însemnătate mai este și [[Primăria veche din Cluj-Napoca|clădirea fostei primării]], cunoscută și sub numele de Casa Sfatului (''Tanácsház'' în [[Limba maghiară|maghiară]]), construită în stil [[Neoclasicism|neoclasic]] între anii [[1842]] și [[1845]], după planurile arhitectului [[Anton Kagerbauer]].<ref>{{Citat web|url=http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=230|titlu=Monumente - Primăria veche, Cluj-Napoca|publisher=enciclopediavirtuala.ro|accessdate=2021-03-14|archive-date=2021-03-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20210307032917/http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=230|dead-url=yes}}</ref> În [[Secolul al XIX-lea|secolele XIX]] și [[Secolul al XX-lea|XX]], au fost construite case în eclectic, precum [[Casa Benkő din Cluj-Napoca|Casa Benkő]] sau [[Casa Piuariu-Molnar din Cluj-Napoca|Casa Piuariu-Molnar]].<ref>{{Citat web|url=https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Piuariu-Molnar,_Ioan|titlu=Piuariu-Molnar, Ioan - Memorie și cunoaștere locală|publisher=www.bjc.ro|accessdate=2022-10-23}}</ref>

=== Palate ===

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Bánffy Palace in Kluj-Napoca.PNG
| caption1 = [[Palatul Bánffy din Cluj-Napoca|Palatul Bánffy]]
| image2 = Tribunalul și Curtea de Apel.jpg
| caption2 = [[Palatul de Justiție din Cluj-Napoca|Palatul de Justiție]]
| image3 = Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj-Napoca.jpg
| caption3 = [[Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj-Napoca|Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe]]
}}

În [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]] din centrul Clujului se află mai multe palate ale fostelor case princiare maghiare ale [[Transilvania|Transilvaniei]]. În [[Arhitectura barocă|stil baroc]], în [[Secolul al XVIII-lea|secolul XVIII]], au fost construite [[Palatul Teleki din Cluj-Napoca|Palatul Teleki]] și [[Palatul Bánffy din Cluj-Napoca|Palatul Bánffy]], proiectat de arhitectul german [[Johann Eberhard Blaumann]], clădire în care astăzi se află Muzeul de Artă al Clujului.<ref>{{Citat web|url=https://www.macluj.ro/palatul-banffy|titlu=MUZEUL DE ARTA DIN CLUJ-NAPOCA - Palatul Bánffy|publisher=www.macluj.ro|accessdate=2021-03-14}}</ref> Au mai fost construite [[Palatul Wass din Cluj-Napoca|Palatul Wass]], în [[Arhitectura renascentistă|stil renascentist]], [[Palatul Rhédey din Cluj-Napoca|Palatul Rhédey]], în [[Eclectism|stil eclectic]], și [[Palatul Jósika din Cluj-Napoca|Palatul Jósika]] (numit și ''Casa cu picioare''), în [[Neoclasicism|stil neoclasicist]].<ref>Dorin Alicu et al., p. 25</ref> În apropierea acestora, se află ansamblul de palate din jurul Podului Horea: [[Palatul Babos din Cluj-Napoca|Palatul Babos]], [[Palatul Berde din Cluj-Napoca|Palatul Berde]], [[Palatul Széki din Cluj-Napoca|Palatul Széki]] și [[Palatul Elian din Cluj-Napoca|Palatul Elian]]. Construite la sfârșitul [[Secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]], acestea sunt tipice arhitecturii [[Belle Époque]], cu influențe din stilul [[Neoclasicism|neoclasic]] și al [[secesiunea vieneză|secesiunii vieneze]].<ref>{{Citat web|url=https://clujwebstory.ro/cele-patru-palate-care-strajuiesc-podul-mare-peste-somes/|nume=Chis|prenume=Ancuța-Lăcrimioara|titlu=Cele patru palate care străjuiesc Podul Mare peste Someș|publisher=Cluj Web Story|date=2017-10-05|accessdate=2022-10-23|limbă=ro-RO}}</ref>

La finalul secolului XIX și începutul secolului XX, au mai fost construite în stil eclectic [[Palatul Regionalei de Căi Ferate Cluj|Palatul Regionalei CFR]] (inițial ''Palatul EMKE''), [[Palatul de Justiție din Cluj-Napoca|Palatul de Justiție]], [[Palatul Primăriei din Cluj-Napoca|Palatul Primăriei]] (construit cu influențe [[Arhitectura neobarocă|neobaroce]]) și [[Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj-Napoca|Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe]] (inițial sediul Administrației Domeniilor Forestiere al [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]]). În stilul [[Secesiunea vieneză|secesiunii vieneze]] s-au construit [[Palatul Prefecturii din Cluj|Palatul Prefecturii]] și [[Palatul Urania din Cluj-Napoca|Palatul Urania]], iar în stil [[Neoclasicism|neoclasic]], [[Palatul Reduta din Cluj-Napoca|Palatul Reduta]] (astăzi sediul [[Muzeul Etnografic al Transilvaniei|Muzeului Etnografic al Transilvaniei]]), [[Palatul Poștei din Cluj-Napoca|Palatul Poștei]] și [[Palatul de Finanțe din Cluj-Napoca|Palatul de Finanțe]].<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/palatele-clujului/|titlu=Palatele Clujului – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2022-10-23}}</ref>

== Amenajare urbană ==

{{multiple image
| header = Cartierele de locuințe colective construite în anii 1960
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Cluj-Grigorescu-Donath-196x.jpg
| caption1 = [[Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca|Cartierul Grigorescu]]
| image2 = Cluj-Gheorgheni-196x.jpg
| caption2 = [[Cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca|Cartierul Gheorgheni]]
}}

=== Planificare urbană ===
Clujul este compus din [[Centru, Cluj-Napoca|centrul istoric]], construit în mare parte înaintea [[Secolul al XX-lea|secolului XX]] și dintr-un număr de cartiere cu funcțiuni mixte, construite în [[Secolul al XX-lea|secolele XX]] și [[Secolul al XXI-lea|XXI]]. Cartierele construite în prima jumătate a secolului XX prezintă densitate medie și sunt alcătuite mai mult din vile și blocuri de înălțime medie. Acestea sunt cartierele [[Cartierul Andrei Mureșanu din Cluj-Napoca|Andrei Mureșanu]], [[Cartierul Gruia din Cluj-Napoca|Gruia]], [[Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca|Grigorescu]] (partea estică) și [[Cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca|Gheorgheni]] (partea nordică). În perioada comunistă au fost construite cartierele [[Cartierul Între Lacuri din Cluj-Napoca|Între Lacuri]], [[Cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca|Gheorgheni]] (partea sudică), [[Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca|Grigorescu]] (partea vestică), [[Cluj-Mănăștur|Mănăștur]] (în locul vechiului sat Mănăștur), [[Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca|Mărăști]] (în locul vechiului Hóstát), [[Cartierul Grădinile Mănăștur din Cluj-Napoca|Plopilor]], [[Cartierul Zorilor din Cluj-Napoca|Zorilor]].<ref name=":73" /> După 1989 au fost construite cartierele Europa, Bună Ziua, Borhanci și Sopor.<ref name=":74" /> 

=== Fortificații ===
{{Vezi și|Cetatea Clujului|Cetățuia (Cluj-Napoca)|l2=Cetățuia}}

{{multiple image
| align = right
| total_width = 320
| image1 = Bastionul Croitorilor, Cluj-Napoca.jpg
| caption1 = [[Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca|Bastionul Croitorilor]]
| image2 = Bastionul Aurarilor din Cluj-Napoca.jpg 
| caption2 = Bastionul Aurarilor (demolat 1859)
| image3 = Turnul de Poarta din Str. Podului , Cluj-Napoca, la 1870.jpg
| caption3 = Poarta de pe Str. Podului (demolată 1868)
}}

De-a lungul istoriei Clujului, au fost construite 4 principale sisteme de fortificații în zona centrului orașului, din care 3 mai sunt vizibile și în prezent și sunt frecventate ca obiective turistice: un fragment din ruinele [[Castrul roman Napoca|Castrului Roman Napoca]], aflat în [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]], mai multe fragmente din [[Cetatea Clujului|a doua cetate medievală]] și rămășițele [[Cetățuia (Cluj-Napoca)|Cetățuii]].<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/napoca-romana-la-picioarele-noastre/|titlu=Napoca romană, la picioarele noastre|publisher=Cluj.com|date=2015-09-24|accessdate=2021-03-05|limbă=ro-RO}}</ref><ref name=":15">{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/turnuri-si-bastioane-in-cluj/|titlu=Turnuri și bastioane în Cluj - câte au fost, câte au rămas|publisher=Cluj.com|date=2018-03-14|accessdate=2021-03-05|limbă=ro-RO}}</ref>

{{multiple image
| align = right
| total_width = 320
| image1 = Locksmiths Firemen Tower Cluj.JPG
| caption1 = [[Turnul Pompierilor din Cluj-Napoca|Turnul Pompierilor]]
| image2 = Cluj-Napoca-Str.Potaissa-Zid Medieval-IMG 1273.JPG
| caption2 = Ruinele Bastionului Pantofarilor
| image3 = Fragments of Cluj City Walls from Potaissa Street 2012-010.JPG
| caption3 = Bastionul Postăvarilor
}}

În timpul [[Evul Mediu|Epocii Medievale]], Clujul a avut două serii de fortificații de apărare. Prima, de dimensiune mai mică, a fost parțial distrusă de o invazie [[Tătari|tătară]] în [[Secolul al XIII-lea|secolul XIII]], rămășițele sale fiind încorporate în cea de-a doua [[Cetatea Clujului|cetate medievală a Clujului]], construită după obținerea titlui de [[Oraș liber regesc]] în anul [[1316]].<ref>{{Citat web|url=http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=243|titlu=Monumente - Fragmente din prima incintă a orașului medieval (Cetatea Veche), Cluj-Napoca|publisher=enciclopediavirtuala.ro|accessdate=2021-03-05|archive-date=2016-03-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304141536/http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=243|dead-url=yes}}</ref> Aceasta înconjura zona actualului centru istoric și era constituită din zidurile de apărare și 20 de turnuri, întreținute și apărate de [[breslele Clujului]]. Dintre aceste, astăzi mai există [[Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca|Bastionul Croitorilor]], Bastionul Postăvarilor, [[Turnul Pompierilor din Cluj-Napoca|Bastionul Lăcătușilor]] (devenit ulterior Turnul Pompierilor) și Bastionul Pantofarilor (parțial demolat).<ref>{{Citat web|url=http://www.clipedecluj.ro/2011/05/portile-si-bastioanele-clujului-part-1/|titlu=Porțile și bastioanele Clujului – part 1 « Clipe de Cluj|accessdate=2021-03-05|limbă=ro-RO|archive-date=2021-01-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20210124230319/http://www.clipedecluj.ro/2011/05/portile-si-bastioanele-clujului-part-1/|dead-url=yes}}</ref> Doar primele două și-au menținut arhitectura originală.<ref name=":15" />

Ultimul rând de fortificații a fost construit între 1715 și 1735 de către [[Monarhia Habsburgică]] pe [[Cetățuia (Cluj-Napoca)|dealul Cetățuii]].<ref name=":16">{{Citat web|url=https://cluj.com/locatii/cetatuia-cluj/|titlu=Cetățuia Cluj - Obiective turistice Cluj-Napoca|publisher=Cluj.com|accessdate=2021-03-05|limbă=ro-RO}}</ref> Fortăreața era în formă de stea, era dotată cu o redută și un turn și era înconjurată de bastioane. Doar o parte din clădirile vechii cazarme au supraviețuit până în prezent, o parte fiind demolate în perioada comunismului pentru a construi Hotelul Belvedere și Turnul Parașutiștilor.<ref name=":16" /> Pentru a conserva și restaura situl Cetățuii, în anul 2020 a fost elaborat un plan de reamenajare a zonei care prevedea readucerea vârfului dealului la forma de stea din secolul XVIII, crearea unei piațete în locul parcării hotelului și redeschiderea porții de vest către public.<ref name=":16" /> 

=== Piețe ===

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Piata-Avram-Iancu2 (Cluj-Napoca).jpg
| caption1 = [[Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca|Piața Avram Iancu]]
| image2 = Piata Muzeului.jpg
| caption2 = [[Piața Muzeului din Cluj-Napoca|Piața Muzeului]]
| image3 = Piata Unirii Cluj - panoramio.jpg
| caption3 = [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]]
}}

Existau, în anul 2020, [[Lista locurilor din Cluj-Napoca#Piețe|19 locații în Cluj-Napoca cu denumirea de ''piață'']], excluzând piețele agroalimentare.<ref name=":4">{{Citat web|url=https://primariaclujnapoca.ro/strazi/nomenclatorul-stradal/|titlu=Nomenclatorul stradal • Cluj-Napoca|publisher=Cluj-Napoca|accessdate=2021-02-14|limbă=ro-RO}}</ref> [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]], cunoscută în trecut ca ''Piața Regele Matia'' sau ''Piața Centrală,'' se află în centrul orașului și este considerată punctul zero al Clujului.<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/locatii/piata-unirii-cluj/|titlu=Piața Unirii Cluj - Obiective turistice Cluj-Napoca|publisher=Cluj.com|accessdate=2021-02-14|limbă=ro-RO}}</ref> În zona centrală mai sunt 5 alte piețe istorice: [[Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca|Piața Avram Iancu]] (''Piața Victoriei'' până în 1993), [[Piața Lucian Blaga din Cluj-Napoca|Piața Lucian Blaga]] (''Piața Păcii'' până în 1995), [[Piața Mihai Viteazul din Cluj-Napoca|Piața Mihai Viteazul]], [[Piața Muzeului din Cluj-Napoca|Piața Muzeului]] și [[Piața Gării din Cluj-Napoca|Piața Gării]].<ref name=":4" /> Restul piețelor sunt de mici dimensiuni și se află în cartierele rezidențiale ale orașului.<ref name=":4" />

=== Parcuri ===

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Kaszinó 04.JPG
| caption1 = Cazinoul din [[Parcul Central din Cluj-Napoca|Parcul Central]]
| image2 = Institutul Botanic, Muzeul Botanic, Cluj-Napoca-9947.jpg 
| caption2 = Muzeul din [[Grădina Botanică din Cluj-Napoca|Grădina Botanică]]
| image3 = Cizer.bis de lemn in muzeu Cluj.jpg 
| caption3 = Biserică din [[Parcul Etnografic „Romulus Vuia”|Parcul Etnografic]]
}}

Clujul are în folosință 5 parcuri majore aflate, fie în zona centrală, fie în zonele alăturate: [[Parcul Central din Cluj-Napoca|Parcul Central]] (13 ha)<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/locatii/parcul-central-cluj/|titlu=Parcul Central Cluj - Obiective turistice|publisher=Cluj.com|accessdate=2021-03-04|limbă=ro-RO}}</ref>, [[Parcul sportiv Iuliu Hațieganu|Parcul Iuliu Hațieganu]] (20 ha)<ref name=":12">{{Citat web|url=https://cluj.com/locatii/parcul-iuliu-hatieganu/|titlu=Parcul Iuliu Hațieganu (Parcul Babeș) {{!}} Recenzii {{!}} Cluj|publisher=Cluj.com|accessdate=2021-03-04|limbă=ro-RO}}</ref>, [[Grădina Botanică din Cluj-Napoca|Grădina Botanică]] (14 ha),<ref name=":13">{{Citat web|url=https://www.ubbcluj.ro/ro/structura/sport/gradina_botanica|titlu=UBB Grădina Botanică "Alexandru Borza"|accessdate=2021-03-05|archive-date=2021-01-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20210125110931/https://www.ubbcluj.ro/ro/structura/sport/gradina_botanica|dead-url=yes}}</ref> [[Parcul Etnografic „Romulus Vuia”|Parcul Etnografic]] (16 ha)<ref name=":14">{{Citat web|url=https://www.muzeul-etnografic.ro/ro/parcul-etnografic-national-romulus-vuia/istoric|titlu=Muzeul Etnografic al Transilvaniei - Istoric}}</ref> și [[Cetățuia (Cluj-Napoca)|Parcul Cetățuia]] (12 ha).<ref name=":11">{{Citat web|url=https://www.clujlife.com/2020/05/14/9-parcuri-din-cluj-in-care-putem-iesi-in-perioada-urmatoare/|nume=Ievuta|prenume=Corina|titlu=9 parcuri din Cluj în care putem ieși în perioada următoare|publisher=CLUJLIFE - Te scoate din casă!|date=2020-05-14|accessdate=2021-03-04|limbă=en-US}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.clujlife.com/2016/11/07/parcuri-din-cluj-unde-iesim-in-functie-de-preferinte/|nume=Corina|titlu=Parcuri din Cluj: Unde ieșim în funcție de preferințe?|publisher=CLUJLIFE - Te scoate din casă!|date=2016-11-07|accessdate=2021-03-04|limbă=en-US}}</ref> Pe lângă acestea, mai există alte șase parcuri de dimensiuni mai mici și patru baze sportive în cartierele Clujului.<ref name=":11" /> Raportat la populația din anul 2018, Clujul deține 25.28 m<sup>2</sup> de spațiu verde pe cap de locuitor.<ref>{{Citat web|url=http://www.monitorulcj.ro/actualitate/65824-cat-de-bine-sta-clujul-la-capitolul-spatii-verzi|titlu=Cât de bine stă Clujul la capitolul spații verzi|publisher=monitorulcj.ro|accessdate=2021-03-04}}</ref>

Principalele parcuri ale Clujului au fost date în folosință în [[Secolul al XIX-lea|secolul XIX]] și începutul [[Secolul al XX-lea|secolului XX]] și conțin clădiri de importanță istorică locală. În [[Parcul Central din Cluj-Napoca|Parcul Central]], deschis în anul 1830 sub numele de ''Népkert'' (''Grădina Populară''), se află Pavilionul de Patinaj și Casinoul,<ref>{{Citat web|url=https://www.chios.ro/despre-duplicate-1/|titlu=ISTORIC – CHIOS Social Lounge|accessdate=2021-03-04|limbă=en-US}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/locatii/casino-centru-de-cultura-urbana-cluj/|titlu=Casino Centru de Cultură Urbană {{!}} Recenzii {{!}} Cluj|publisher=Cluj.com|accessdate=2021-03-04|limbă=ro-RO}}</ref> ambele construite la sfârșitul [[Secolul al XIX-lea|secolului XIX]] după proiectele arhitectului clujean [[Lajos Pákey]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/parcul-central-cazinoul-refacute-planurile-secolul-xix-1_50aec5ed7c42d5a663a038d6/index.html|titlu=Parcul Central și cazinoul, refăcute după planurile din secolul XIX|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-03-04|limbă=en}}</ref> [[Parcul sportiv Iuliu Hațieganu|Parcul Iuliu Hațieganu]] a fost construit între anii 1930 și 1932, sub îndrumarea [[Medicină internă|medicului internist]] [[Iuliu Hațieganu]] care dorea să creeze un parc sportiv în oraș.<ref name=":12" /> Amenajarea [[Grădina Botanică din Cluj-Napoca|Grădinii Botanice]] a început în anul 1920 după planurile botanistului [[Alexandru Borza]], având la bază grădina [[Universitatea Franz Joseph din Cluj|Universității Franz Joseph]], preluată de către administrația română de la cea maghiară după [[Marea Unire]].<ref name=":13" /><ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/locatii/gradina-botanica-alexandru-borza/|titlu=Grădina Botanică „Alexandru Borza” {{!}} Recenzii {{!}} Cluj|publisher=Cluj.com|accessdate=2021-03-05|limbă=ro-RO}}</ref> [[Parcul Etnografic „Romulus Vuia”|Parcul Etnografic]], înființat în anul 1929 și amenajat sub îndrumarea lui [[Romulus Vuia]], face parte din [[Muzeul Etnografic al Transilvaniei]] și este primul muzeu în aer liber din România.<ref name=":14" /><ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/locatii/parcul-etnografic-national-romulus-vuia/|titlu=Parcul Etnografic National Romulus Vuia {{!}} Recenzii {{!}} Cluj|publisher=Cluj.com|accessdate=2021-03-05|limbă=ro-RO}}</ref>

=== Monumente și statui ===

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Oameni si lalele - Cluj-Napoca, Piata Unirii. Statuia lui Matei Corvin.jpg
| caption1 = [[Ansamblul monumental Matia Corvin din Cluj-Napoca|Ansamblul statuar Matei Corvin]] din [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]]
| image2 = Kolozsvár, Szent György szobor.jpg
| caption2 = [[Statuia Sfântului Gheorghe din Cluj-Napoca|Statuia Sfântului Gheorghe]]
| image3 = Statuia lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca.jpg
| caption3 = [[Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca|Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu]]
}}

Principalele monumente din Cluj-Napoca au fost inaugurate în patru perioade principale: perioada [[Monarhia Habsburgică|Monarhiei Habsburgice]] și a [[Austro-Ungaria|Imperiului Austro-Ungar]], [[perioada interbelică]], [[România comunistă|perioada comunistă]] și [[România după 1989|perioada de după 1989]].<ref>{{Citat web|url=https://www.clujlife.com/2021/01/20/povestile-celor-mai-cunoscute-statui-din-cluj/|nume=Alexandra Chirilă|titlu=Poveștile celor mai cunoscute statui din Cluj|publisher=CLUJLIFE - Te scoate din casă!|date=2021-01-20|accessdate=2021-03-09|limbă=en-US}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/un-clujean-inventariaza-statuile-clujului-care-sunt-cateva-dintre-cele-nestiute-statuia-decapitata-crucifixul-din-firida-misterioasa-si-bustul-lui-avram-iancu-de-pe-strada-frunzis/|titlu=Un clujean ”inventariază” statuile Clujului. Care sunt câteva dintre cele neștiute: statuia decapitată, crucifixul din firida misterioasă și bustul lui Avram Iancu de pe strada Frunzișului|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-03-09|limbă=ro-RO}}</ref> Cel mai vechi monument major, [[Statuia Fecioarei Maria din Cluj-Napoca|Statuia Sf. Maria Protectoare]], cunoscută și ca ''Statuia Ciumei'', a fost ridicat după epidemia de [[Pestă|ciumă]] care a afectat Clujul între 1738 și 1742 și face parte dintr-o [[Coloane ale ciumei|serie de astfel de monumente]] inaugurate de către administrația imperială în semn de mulțumire către divinitate pentru eradicarea pestei.<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/monumentul-sfanta-maria-protectoare/|titlu=Monumentul ”Sfânta Maria Protectoare” – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2021-10-16}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Cum a luptat Clujul cu ciuma în Evul Mediu|url=https://actualdecluj.ro/cum-a-luptat-clujul-cu-ciuma-in-evul-mediu/}}</ref> În 1831 este amplasat, în [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Mare]], [[Obeliscul Carolina din Cluj-Napoca|Obeliscul Carolina]], în onoarea împărătesei [[Imperiul Austriac|Austriei]], care a vizitat Clujul alături de împăratul [[Francisc I al Austriei|Francisc]] în acel an.<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/obeliscul-carolina/|titlu=Obeliscul Carolina – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2021-10-16}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=250|titlu=Monumente - Obeliscul Carolina, Cluj–Napoca|publisher=referinte.transindex.ro|accessdate=2021-03-09}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=250 }}</ref> În anul 1902, acesta este mutat în [[Piața Muzeului din Cluj-Napoca|Piața Muzeului]] pentru a face loc [[Ansamblul monumental Matia Corvin din Cluj-Napoca|ansamblului de sculpturi]] reprezentându-i pe regele [[Matia Corvin]] alături de generalii săi.<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/ansamblul-monumental-matia-corvin/|titlu=Ansamblul monumental Matia Corvin – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2021-10-16}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.dw.com/ro/cei-care-l-invoc%C4%83-pe-iorga-l-au-%C3%AEn%C5%A3eles-gre%C5%9Fit/a-15102012|nume= |prenume= |titlu=Cei care-l invocă pe Iorga l-au înțeles greșit {{!}} DW {{!}} 24.05.2011|publisher=DW.COM|accessdate=2021-03-09|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/ansamblul-monumental-matia-corvin-vasalii-regelui/|titlu=Ansamblul Monumental Matia Corvin - cine sunt vasalii din jurul regelui?|publisher=Cluj.com|date=2019-02-07|accessdate=2021-03-09|limbă=ro-RO}}</ref> În 1904 a fost instalată în [[Piața Lucian Blaga din Cluj-Napoca|Piața Lucian Blaga]] (atunci ''Piața Sf. Gheorghe'') [[Statuia Sfântului Gheorghe din Cluj-Napoca|o copie]] a [[Statuia Sfântului Gheorghe din Praga|Statuii Sfântului Gheorghe din Praga]], monument realizat în anul 1373 de doi sculptori clujeni, Gheorghe și Martin (în {{Lat|Martinum et Georgium de Clussenberch}}, conform inscripției originale).<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/statuia-sfantul-gheorghe-ucigand-balaurul/|titlu=Statuia „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul” – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2021-10-16}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=309|titlu=Monumente - Statuia Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, Cluj-Napoca|publisher=referinte.transindex.ro|accessdate=2021-03-09|archive-date=2020-08-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20200815142152/http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=309|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat carte |autor= Hilde Bachmann |titlu= Georg von Klausenburg |page= 233- |work= [[Neue Deutsche Biographie]]'' (NDB) |publisher= Duncker & Humblot |location= Berlin |volume= 6 |year= 1964 |limbă= de |isbn=  3-428-00187-7 |via= deutsche-biographie.de |url= https://www.deutsche-biographie.de/gnd123190096.html#ndbcontent |access-date= 2021-10-16}}</ref>

La începutul [[Perioada interbelică|perioadei interbelice]], Clujul a primit din partea administrației de la [[Roma]] [[Statuia Lupa Capitolina din Cluj-Napoca|o copie]] a statuii [[Lupa Capitolina]], amplasată inițial în [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]], iar în prezent în fața [[Catedrala Schimbarea la Față din Cluj-Napoca|Catedralei Greco-Catolice]].<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/lupa-capitolina/|titlu=Lupa Capitolina – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2021-10-16}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/statuia-lupoaicei/|titlu=Statuia Lupoaicei {{!}} Lupa Capitolina Cluj|publisher=Cluj.com|date=2015-08-05|accessdate=2021-03-09|limbă=ro-RO}}</ref> În timpul [[Republica Socialistă România|Republicii Socialiste România]], au fost inaugurate [[Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca|statuia lui Mihai Viteazu]],<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/statuia-ecvestra-a-lui-mihai-viteazu/|titlu=Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2021-10-16}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/cum-a-ajuns-statuia-lui-mihai-viteazu-la-cluj-s-a-dezbatut-mult-aceasta-alternativa-ca-pana-la-urma-ceausescu-sa-se-hotarasca-pentru-cluj/|titlu=Cum a ajuns statuia lui Mihai Viteazu la Cluj: „s-a dezbătut mult această alternativă ca, până la urmă, Ceaușescu să se hotărască pentru Cluj”|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-03-09|limbă=ro-RO}}</ref> [[Statuia lui Baba Novac din Cluj-Napoca|statuia lui Baba Novac]],<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/statuia-lui-baba-novac/|titlu=Statuia lui Baba Novac – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2021-10-16}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/povestea-statuii-lui-baba-novac-276863|titlu=Povestea statuii lui Baba Novac {{!}} Romania Libera|publisher=romanialibera.ro|accessdate=2021-03-09|limbă=ro}}</ref> [[Grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan din Cluj-Napoca|statuile lui Horea, Cloșca și Crișan]]<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/grupul-statuar-horea-closca-si-crisan/|titlu=Grupul Statuar Horea, Cloșca și Crișan – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2021-10-16}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/povestea-monumentului-lui-horea--closca-si-crisan-280154|titlu=Povestea monumentului lui Horea, Cloșca și Crișan {{!}} Romania Libera|publisher=romanialibera.ro|accessdate=2021-03-09|limbă=ro}}</ref> și [[Grupul statuar Școala Ardeleană din Cluj-Napoca|statuia Școlii Ardelene]].<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/grupul-statuar-scoala-ardeleana/|titlu=Grupul statuar „Școala Ardeleană” – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2021-10-16}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.cluj.info/grupul-statuar-scoala-ardeleana/p-5433/|titlu=Grupul statuar Școala Ardeleană - Cluj.info|publisher=www.cluj.info|accessdate=2021-03-09}}</ref> După [[Revoluția Română din 1989|revoluția din 1989]], au mai fost adăugate [[Statuia lui Avram Iancu din Cluj-Napoca|statuia lui Avram Iancu]]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/statuia-avram-iancu-printre-cele-mai-urate-monumentedin-cluj-1_5189f9e2053c7dd83f7e18f0/index.html|titlu=Statuia lui Avram Iancu, printre cele mai urâte monumente din Cluj|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-03-09|limbă=en}}</ref> și [[Monumentul "Glorie ostașului român" din Cluj-Napoca|Monumentul "Glorie Ostașului Român"]]<ref>{{Citat web|url=https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Monumentul_Glorie_Osta%C5%9Fului_Rom%C3%A2n|titlu=Monumentul Glorie Ostașului Român - Memorie și cunoaștere locală|publisher=www.bjc.ro|accessdate=2021-03-09}}</ref> în zona [[Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca|Catedralei Metropolitane]], [[Monumentul Memorandiștilor din Cluj-Napoca|Monumentul Memorandiștilor]]<ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/istoria-monumentului-memorandistilor-272215|titlu=Istoria Monumentului Memorandiștilor {{!}} Romania Libera|publisher=romanialibera.ro|accessdate=2021-03-09|limbă=ro}}</ref> și [[Monumentul Stâlpii Împușcați]]<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/stalpii-impuscati-piata-unirii-cluj/|titlu=Stâlpii Împușcați din Piața Unirii - „Oare ce-o fi cu ei aici?”|publisher=Cluj.com|date=2018-02-09|accessdate=2021-03-09|limbă=ro-RO}}</ref> în [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]] și [[Monumentul Rezistenței Anticomuniste]] la intrarea în [[Parcul Central din Cluj-Napoca|Parcul Central]].<ref>{{Citat web|url=https://visitcluj.ro/tourist_spot/monumentul-rezistentei-anticomuniste/|titlu=Monumentul Rezistenței Anticomuniste – VisitCluj|publisher=visitcluj.ro|accessdate=2021-10-16}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/la-cluj--a-fost-dezvelit-monumentul-rezistentei-anticomuniste--30428|titlu=La Cluj, a fost dezvelit Monumentul Rezistentei Anticomuniste {{!}} Romania Libera|publisher=romanialibera.ro|accessdate=2021-03-09|limbă=ro}}</ref>

=== Cimitirul Hajongard ===
{{Articol principal|Cimitirul Hajongard din Cluj-Napoca}}

{{multiple image
| align = right
| total_width = 320
| image1 = Házsongárd Szent Mihály templommal.JPG
| caption1 = Vedere spre [[Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca|Biserica Sf. Mihail]]
| image2 = Bethleni bethlen kripta.jpg
| caption2 = Cripta [[Gabriel Bethlen|Bethlen]]
| image3 = Kolozsvár Házsongárd old gravestone with skull crop.jpg
| caption3 = Lespede
}}

Numit oficial ''Cimitirul Central'' și supranumit ''Panteonul Transilvaniei'', [[Cimitirul Hajongard din Cluj-Napoca|Cimitirul Hajongard]] adăpostește numeroase statui, obeliscuri, morminte și cripte elaborat împodobite.<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/ghidul-cimitirului-hajongard-cluj/|titlu=Ghidul Cimitirului Hajongard – poveștile neștiute ale celui mai liniștit „cartier” din Cluj|publisher=Cluj.com|date=2018-09-05|accessdate=2021-03-06|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/title-1_58236b645ab6550cb85bae84/index.html|titlu=Celebri din viața de apoi. Locul în care poți să-ți cunoști strămoșii care au făcut istorie la doar un click distanță|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-03-06|limbă=en}}</ref> Printre personalitățile îngropate în Hajongard se numără familiile maghiare princiare și nobiliare [[Familia Teleki|Teleki]], [[Gabriel Bethlen|Bethlen]], [[Familia Kendeffy|Kendeffy]], [[Familia Bánffy|Bánffy]] și [[Familia Apor|Apor]], scriitori precum [[Sámuel Brassai]], [[Emil Isac]], [[János Apáczai Csere|Janos Apaczai Csere]] și [[Ion Agârbiceanu]], compozitorul [[Gheorghe Dima]], sculptorul [[Virgil Fulicea]], medicul internist [[Iuliu Hațieganu]], savantul [[Emil Racoviță]] și arhitectul [[Károly Kós]].<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/cimitirul-central-din-cluj-obiectiv-turistic/|titlu=Cimitirul Central din Cluj - obiectiv turistic inedit și loc de reflecție asupra vieții|publisher=Cluj.com|date=2018-01-12|accessdate=2021-03-06|limbă=ro-RO}}</ref> Cimitirul se află pe [[Lista monumentelor istorice din România|lista de monumente istorice]] a României, iar, în trecut, a fost sugerat ca acesta să fie înregistrat în [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|patrimoniul mondial UNESCO]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cimitirul-hajongard-lista-unesco-dorinta-putinta-1_50aeb5dc7c42d5a6639f6a19/index.html|titlu=Cimitirul Hajongard pe lista UNESCO, între dorință și putință|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-03-06|limbă=en}}</ref>
== Cultură ==
[[Fișier:Casa-Tranzit-Cluj.jpg|miniatura|''Casa Tranzit'': spațiu cultural situat în fosta sinagogă [[Sinagoga Poale Țedek din Cluj-Napoca|Poale Țedek]]]]
Clujul dispune de o gamă largă de activități și întreprinderi din domeniul culturii, orașul având o bogată istorie a teatrului, cinematografiei și muzicii.<ref>{{Citat web|url=https://primariaclujnapoca.ro/cultura/|titlu=Cultură • Cluj-Napoca|publisher=Cluj-Napoca|accessdate=2021-02-21|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.historia.ro/sectiune/travel/articol/cluj-napoca-istorie-si-cultura-in-inima-transilvaniei|titlu=Cluj-Napoca: istorie și cultură în inima Transilvaniei|publisher=www.historia.ro|accessdate=2021-02-21|limbă=ro}}</ref> Sunt prezente la Cluj patru instituții publice naționale de cultură: [[Teatrul Național din Cluj|Teatrul Național „Lucian Blaga”]], [[Teatrul Maghiar de Stat din Cluj|Teatrul Maghiar de Stat]], [[Opera Maghiară din Cluj|Opera Maghiară]] și [[Opera Română din Cluj|Opera Națională Română]].<ref>{{Citat web|url=https://www.teatrulnationalcluj.ro/echipa/|titlu=Teatrul National Cluj-Napoca|publisher=www.teatrulnationalcluj.ro|accessdate=2021-02-21}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.huntheater.ro/ro/|titlu=Pagina principală - Teatrul Maghiar de Stat Cluj|publisher=www.huntheater.ro|accessdate=2021-02-21}}</ref> În oraș activează filiale ale [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]], [[Uniunea Artiștilor Plastici din România|Uniunii Artiștilor Plastici]], [[Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România|Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor]].<ref>{{Citat web|url=http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/|titlu=Uniunea Scriitorilor din România - filiala Cluj-Napoca -|publisher=www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro|accessdate=2021-02-21}}</ref>  De asemenea, Clujul are un număr semnificativ de centre culturale, precum [[Institutul Francez din România|Institutul Cultural Francez]], Centrul Cultural German, Centrul Cultural Italian, [[British Council]], Centrul Cultural Brazilian, Centrul Cultural Polonez, Institutul Confucius, printre altele.<ref>{{Citat web|url=https://www.ubbcluj.ro/ro/structura/unitati/centre_culturale_straine|titlu=Centre culturale străine|publisher=Universitatea Babeș-Bolyai|accessdate=2022-10-23}}</ref>

=== Heraldică ===
{{Articol principal|Stema orașului liber Cluj}}

Cel mai vechi simbol al Clujului este [[Stema orașului liber Cluj|sigiliul orașului liber]], acordat de [[Ludovic I al Ungariei|Ludovic de Anjou]] în anul 1369 și folosit de atunci pe acte administrative și judecătorești. Sigiliul are în prim plan un zid de cetate cu șapte creneluri, iar în mijlocul acestuia, o poartă cu hersă. Deasupra lor, în fundal, se află 3 bastioane crenelate cu fereastră. Acest simbol apare pe acoperișul [[Primăria veche din Cluj-Napoca|Primăriei vechi]] din [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]], pe o lojă a [[Teatrul Național din Cluj|Teatrului Național din Cluj]], pe [[Obeliscul Carolina din Cluj|Obeliscul Carolina]], în [[Biserica Sfântul Mihail din Cluj|Biserica Sf. Mihail]] și este, de asemenea, încorporată în emblema [[Universitatea Babeș-Bolyai|Universității Babeș-Bolyai]].<ref>{{Citat web|url=https://lege5.ro/Gratuit/gyydknzs/decretul-nr-302-1972-privind-aprobarea-stemelor-judetelor-si-municipiilor|nume=|prenume=|titlu=Decretul nr. 302/1972 privind aprobarea stemelor județelor și municipiilor|publisher=Lege5|accessdate=2021-09-21|limbă=Romanian}}</ref>

Diferită de stema tradițională, cea curentă a fost adoptată în anul [[1999]], în urma unui concurs organizat în [[1995]] de Primăria Cluj-Napoca, condusă de [[Gheorghe Funar]].<ref name=":31" /> Modelul câștigător, conceput de o elevă de la [[Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea”]], prezintă un scut împărțit în trei secțiuni, cea din stângă conținând un portret al zeiței [[Minerva]], cea din dreapta, o reprezentare a [[Monumentul Memorandiștilor din Cluj-Napoca|Monumentului Memorandiștilor]], iar cea superioară, un [[Draco|draco dacic]].<ref name=":31">{{Citat știre|title=Cum a ajuns Clujul să renunțe la o stemă veche de peste 600 de ani și să folosească în actele oficiale desenul unei eleve|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-ajuns-clujul-renunte-stema-veche-600-ani-foloseasca-actele-oficiale-desenul-eleve-1_54d9ba08448e03c0fd75956d/index.html|prenume=Florina|nume=Pop|newspaper=Adevărul|data=2015-02-10|accessdate=2021-04-29}}</ref><gallery mode="packed" caption="Stemele istorice ale Clujului">
Fișier:Historical Cluj-Napoca CoA 1377.jpg| Stema tradițională 
Fișier:Historical Cluj-Napoca CoA 1377.png| Stema tradițională (variantă) 
Fișier:Coa Romania Town Cluj History.svg| Stema interbelică 
Fișier:RSR Mun Cluj.png| Stema din timpul [[Republica Socialistă România|RSR]] 
Fișier:ROU CJ Cluj-Napoca CoA1.svg|Stema actuală
</gallery>

=== Muzee și galerii ===
{{Articol principal|Lista muzeelor din Cluj-Napoca}}Numeroase expoziții permanente sau temporare pot fi vizitate la [[Muzeul de Artă din Cluj-Napoca|Muzeul Național de Artă]], [[Muzeul Etnografic al Transilvaniei]], [[Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei|Muzeul de Istorie a Transilvaniei]], [[Casa Hintz din Cluj|Muzeul Farmaciei]], [[Muzeul Zoologic din Cluj-Napoca|Muzeul Zoologic]], [[Muzeul Apei din Cluj-Napoca|Muzeul Apei]], Muzeul de Mineralogie, Muzeele Universității Babeș-Bolyai și [[Muzeul Mitropoliei Clujului]].<ref>{{Citat web|url=http://www.visitclujnapoca.ro/atractii-turistice/muzee/|titlu=Muzee|publisher=www.visitclujnapoca.ro|accessdate=2021-02-21}}</ref>

=== Dramaturgie ===

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Cluj Hungarian Theater 1867.png
| caption1 = [[Teatrul de pe Ulița Lupilor]]
| image2 = Jenő Janovics Theatre in Cluj-Napoca.jpg
| caption2 = [[Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca|Teatrul Maghiar]] la începutul secolului XX
}}

Teatrul și opera din Cluj au operat continuu începând cu înființarea, în anul [[1792]], a ''Societății teatrale'', organizație artistică sponsorizată inițial de nobilimea orașului.<ref name=":64">{{Citat web|url=https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Teatrul_Na%C5%A3ional_%E2%80%9ELucian_Blaga%E2%80%9D|titlu=Teatrul Național „Lucian Blaga” - Memorie și cunoaștere locală|publisher=www.bjc.ro|accessdate=2021-11-13}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://operamaghiara.ro/opera|titlu=Istoria Operei Maghiare din Cluj-Napoca {{!}} Opera Maghiară Cluj|publisher=operamaghiara.ro|accessdate=2021-11-13}}</ref><ref name=":65">{{Citat web|url=https://www.huntheater.ro/ro/teatrul/istorie/|titlu=Istorie - Teatrul Maghiar de Stat Cluj|publisher=www.huntheater.ro|accessdate=2021-11-13}}</ref> Din cauza lipsei unui spațiu dedicat spectacolelor, acestea s-au ținut inițial în sala de bal a [[Palatul Rhédey din Cluj-Napoca|Palatului Rhédey]], iar ulterior în [[Casa Pataki–Teleki]].<ref>{{Citat carte|nume=Vladimir-Alexandru|prenume=Bogosavlievici|an=2017|titlu=Clujul văzut și nevăzut|pagină=41|editură=Editura Mega}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.monitorulcj.ro/actualitate/57249-prima-cladire-de-teatru-din-cluj_-asa-cum-nu-ati-mai-vazut-o|titlu=FOTO Prima clădire de teatru din Cluj, așa cum nu ați mai văzut-o|publisher=monitorulcj.ro|accessdate=2021-11-13}}</ref> Între anii [[1804]] și [[1821]], este construit [[Teatrul de pe Ulița Lupilor]], prima clădire dedicată spectacolelor dramatice din oraș.<ref name=":64" /> Teatrul a funcționat în acea clădire până în anul [[1906]], când și-a mutat activitatea în clădirea [[Teatrul Național din Cluj-Napoca|Teatrului Național]].<ref name=":64" /> Până în anul [[1919]], spectacolele dramatice erau, în principal, interpretate în [[limba maghiară]], cu puneri în scenă ocazionale a unor piese în [[limba germană]].<ref name=":64" /><ref>{{Citat web|url=https://www.clujulcultural.ro/200-de-ani-de-la-infiintarea-primului-teatru-din-cluj-napoca-sarbatoare-in-online/|nume=Redactia|titlu=200 de ani de la înființarea primului teatru din Cluj-Napoca. Sărbătoare în online|publisher=Clujul Cultural|date=2021-03-11|accessdate=2021-11-13|limbă=ro-RO}}</ref>

{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Opera romana si teatrul national cluj-napoca - 2019iunie -2.jpg
| caption1 = [[Teatrul Național din Cluj-Napoca|Teatrul Național]] și [[Opera Națională Română din Cluj-Napoca|Opera Națională Română]]
| image2 = Opera maghiara cluj napoca.jpg
| caption2 = [[Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca|Teatrul Maghiar]] și [[Opera Maghiară din Cluj-Napoca|Opera Maghiară]]
}}

În anul [[1919]], [[Teatrul Național din Cluj-Napoca|Clădirea Teatrului]] din [[Piața Ștefan cel Mare din Cluj-Napoca|Piața Ștefan cel Mare]] este preluată de autoritățile române, din acel an și până în [[1940]], fiind folosită de [[Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca (companie)|compania de teatru română]] și de [[Opera Națională Română din Cluj-Napoca|Opera Națională Română]].<ref name=":64" /> [[Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca|Teatrul Maghiar]] și [[Opera Maghiară din Cluj-Napoca|Opera Maghiară]] își mută activitatea în clădirea de la capătul [[Parcul Central din Cluj-Napoca|Parcului Central]], construită de [[Jenő Janovics]].<ref name=":65" /> Teatrul Român a fost condus de [[Zaharia Bârsan]], [[Victor Eftimiu]] și [[Victor Papilian]], printre alții, în [[perioada interbelică]].<ref name=":64" /> În timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], instituțiile dramatice române s-au refugiat la [[Timișoara]], cele maghiare reluându-și activitatea în clădirea [[Teatrul Național din Cluj-Napoca|Teatrului Național]].<ref name=":64" />

În [[România comunistă|perioada comunistă]], împărțirea clădirilor teatrelor revine la orânduirea din anul [[1919]].<ref name=":64" /> În această perioadă sunt prezenți pe scena din Cluj actorii [[Dorel Vișan]], [[Ileana Ploscaru]], [[Silvia Ghelan]], [[Aurel Giurumia]], [[Melania Ursu]], [[Valeria Seciu]], [[George Motoi]] și [[Anton Tauf]].<ref name=":64" />

Pe scena [[Opera Națională Română din Cluj-Napoca|Operei Naționale Române]] au susținut spectacole sopranele [[Angela Gheorghiu]] și [[Anita Hartig]], baritonii [[Alexandru Agache]] și [[George Petean]], tenorul [[Ion Buzea]] și balerina [[Simona Noja]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/arte/omagiu-tenorului-ion-buzea-1_54cdb788448e03c0fd29fb89/index.html|titlu=Omagiu tenorului Ion Buzea|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-11-13|limbă=}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/angela-gheorghiu-la-25-de-ani-de-la-debutul-pe-scena-de-cluj-o-sa-incerc-sa-ma-reintorc-pentru-a-sarbatori-impreuna/|titlu=Angela Gheorghiu, la 25 de ani de la debutul pe scena din Cluj: "O să încerc să mă reîntorc pentru a sărbători împreună"|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2021-02-21|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://operacluj.ro/despre-noi/|nume=operacluj|titlu=Despre noi|publisher=Opera Națională Română Cluj-Napoca|accessdate=2021-11-13|limbă=ro-RO}}</ref>

=== Cinematografie ===
[[Fișier:Jenő Janovics, Michael Curtiz, and Alexander Korda in Cluj, 1915.png|miniatura|[[Jenő Janovics|Janovics]], [[Michael Curtiz|Curtiz]] și [[Alexander Korda|Korda]] la Cluj, 1915]]

Prima proiecție de film din Cluj a fost difuzată în anul [[1906]] și a constat în câteva cadre ce înfățișau un tren care venea spre spectatori.<ref name="film">{{cite web|url=https://cluj.com/articole/viata-ca-un-film-cinematografe-clujene/|title=Viața ca un film – Cinematografe Clujene|date=6 martie 2017|work=Cluj.com}}</ref> Activitatea de producție [[Cinematografie|cinematografică]] la Cluj începe în anul [[1913]], în perioada [[Film mut|filmelor mute]], [[Film alb-negru|alb-negre]], când [[Regizor de film|regizorul]] [[Jenő Janovics]], pionier al cinematografiei și director al [[Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca|Teatrului din Cluj]], a început colaborarea cu [[Studio de film|studioul de film]] [[Paris|parizian]] [[Pathé]].<ref>{{Citat web|url=http://www.imdb.com/name/nm0417905/|titlu=Jenö Janovics|publisher=IMDb|accessdate=2021-09-11}}</ref><ref name=":39" /> Din această colaborare a rezultat {{Lang|hu|Sárga csikó}} (''Murgul șarg''), primul film realizat în oraș.<ref name=":39" /> În anul [[1914]], Janovics își înființează propriul studio de film, ''Studioul Janovics'', care intră în colaborare cu firma de distribuție de film ''Projectograph'', împreună publicând filme sub numele {{Lang|hu|ProJa Filmgyár}} (''Casa de filme ProJa'').<ref>{{Citat web|url=http://www.imdb.com/search/title/?companies=co0379123|titlu=ProJa Filmgyár|publisher=IMDb|accessdate=2021-09-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://revistacultura.ro/nou/2015/11/o-capodopera-timpurie-a-lui-michael-curtiz/|nume=|prenume=|titlu=O capodoperă timpurie a lui Michael Curtiz|accessdate=2021-09-11|limbă=ro-RO|archive-date=2021-09-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20210911104355/https://revistacultura.ro/nou/2015/11/o-capodopera-timpurie-a-lui-michael-curtiz/|dead-url=yes}}</ref>

Alături de [[Jenő Janovics|Janovics]], a lucrat în anul [[1915]] regizorul [[Michael Curtiz]], care avea să devină câștigător al [[Premiile Oscar|premiului Oscar]] pentru filmul ''[[Casablanca (film)|Casablanca]]''.<ref name=":39">{{Citat web|url=https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Janovics_Jen%C5%91|titlu=Janovics Jenő - Memorie și cunoaștere locală|publisher=www.bjc.ro|accessdate=2021-09-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.filmtett.ro/cikk/1727/a-magyar-pathe-janovics-jeno-portremontazs/|titlu=A magyar Pathé - Janovics Jenő-portrémontázs // Filmtett - Erdélyi Filmes Portál|publisher=Filmtett - Erdélyi Filmes Portál|accessdate=2021-09-11|limbă=hu}}</ref> Aceștia au publicat trei filme mute: {{Lang|hu|A tolonc}} (''Escortata),'' {{Lang|hu|Bánk bán}} (''Banul Bánk'') și {{Lang|hu|A kölcsönkért csecsemők}} (''Sugarii împrumutați'').<ref>{{Citat web|url=https://www.hangosfilm.hu/filmografia/a-tolonc|titlu=A TOLONC|publisher=www.hangosfilm.hu|accessdate=2021-09-13}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.imdb.com/search/title/?companies=co0379123|titlu=With ProJa Filmgyár (Sorted by Popularity Ascending)|publisher=IMDb|accessdate=2021-09-11}}</ref> În același an, tot la invitația lu [[Jenő Janovics|Janovics]], își începe activitatea la Cluj [[Alexander Korda]], cunoscut ulterior ca regizor al unor filme clasice [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|britanice]] și de [[Hollywood]].<ref name=":39" /><ref name=":40">{{Citat web|url=http://www.imdb.com/name/nm0466099/|titlu=Alexander Korda|publisher=IMDb|accessdate=2021-09-11}}</ref> Împreună, Janovics și Korda produc două filme, {{Lang|hu|Vergődő szívek}} (''Inimi zbuciumate'') și {{Lang|hu|A Dolovai nábob leánya}} (''Fiica nababului Dolovan'').<ref name=":40" /> În [[1916]], Janovics înființează un nou studio de film, [[Corvin Film]], sub care [[Alexander Korda|Korda]] va mai regiza un număr de 21 de filme.<ref>{{Citat web|url=http://www.imdb.com/search/title/?companies=co0044932|titlu=Corvin Film|publisher=IMDb|accessdate=2021-09-11}}</ref> Anul următor, Corvin Film este vândut unui alt regizor maghiar și își mută activitatea la [[Budapesta]]. Restul filmelor produse sau regizate de Janovics în Cluj după [[1917]] au fost publicate de ''Casa de film Transsylvania'' ({{Lang|hu|Transsylvania Filmgyár}}).<ref>{{Citat web|url=http://www.imdb.com/search/title/?companies=co0575124|titlu=Transsylvania Filmgyár|publisher=IMDb|accessdate=2021-09-11}}</ref>
<gallery caption="Postere ale unor filme mute turnate în Cluj">
Fișier:Toloncplakát.jpg|Escortata (1915), regie [[Michael Curtiz]]
Fișier:Bánplakát.jpg|Banul Bánk (1915), regie [[Michael Curtiz]]
Fișier:A kölcsönkért csecsemök (1915).png|Sugarii īmprumutați (1915), regie [[Michael Curtiz]]
Fișier:Vergödö szívek (1916).png|Inimi zbuciumate (1916), regie [[Jenő Janovics|Janovics]] și [[Alexander Korda|Korda]]
Fișier:A Dolovai nábob leánya (1916).png|Fata nababului Dolovan (1916), reigie [[Jenő Janovics|Janovics]] și [[Alexander Korda|Korda]]
</gallery>
{{multiple image
| align = right
| total_width = 320
| image1 = The exterior of ARTA cinema.jpg
| caption1 = Cinema ARTA
| image2 = Cluj Napoca - Palatul Urania (2023) - img 01.jpg
| caption2 = [[Palatul Urania din Cluj-Napoca|Clădirea Urania]] - primul cinema al Clujului
}}

Producția de film în Cluj scade în [[perioada interbelică]], [[Jenő Janovics|Janovics]] fiind în continuare unul dintre singurii [[Producător de film|producător]] activi în oraș.<ref name=":42" /> Totuși, din lipsă de fonduri și din dorința de a se concentra mai mult pe producții de teatru, și acesta renunță la o mare parte din activitatea cinematografică odată cu sfârșitul epocii [[Film mut|filmului mut]].<ref name=":41">{{Citat web|url=https://istoriafilmului.ro/articol/de-la-filmul-mut-la-filmele-cu-scop-informativ-si-educativ/|titlu=De la filmul mut la filmele cu scop informativ și educativ|publisher=IstoraFilmului|accessdate=2021-09-11|limbă=ro-RO}}</ref><ref name=":42">{{Citat web|url=https://istoriafilmului.ro/articol/din-trairile-cinematografului-interbelic-clujean/|titlu=Din trăirile cinematografului interbelic clujean|publisher=IstoraFilmului|accessdate=2021-09-11|limbă=ro-RO}}</ref> Alături de ''Casa de film Transsylvania'', în Cluj funcționează în [[perioada interbelică]] și studioul ''Fotofilm'', condus de László Fekete.<ref name=":41" /><ref name=":42" /> De-a lungul [[Anii 1920|anilor 1920]] și [[Anii 1930|1930]], ambele studiouri produc [[Film documentar|filme documentare]], informative sau de [[propagandă]] atât pentru [[Regatul României|statul român]], cât și pentru cel [[Regatul Ungariei|maghiar]].<ref name=":41" />

În [[România comunistă|perioada comunistă]], în Cluj a funcționat un studio de cineficare în cadrul [[Universitatea Victor Babeș din Cluj|Universității Victor Babeș]], ulterior [[Universitatea Babeș-Bolyai|Babeș-Bolyai]], în care au fost prelucrate [[Film documentar|filme documentare]], printre care și unul despre [[prima expediție românească transafricană]] din noiembrie 1970 – mai 1971.<ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/studioul-cinematografic-de-documentare-din-clujul-comunist-despre-care-nu-stie-nimeni-si-cum-au-aratat-clujul-chinezilor/|titlu=Studioul cinematografic de documentare din Clujul comunist despre care nu știe nimeni și cum au arătat Clujul chinezilor|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2022-02-03|limbă=ro-RO}}</ref> În aceeași perioadă, se filmează în oraș filmele [[Corigența domnului profesor|''Corigența domnului profesor'']] (1958), ''Gaudeamus Igitur'' (1964) ''și [[Pistruiatul]]'' (1973).<ref>{{Citat web|url=https://istoriafilmului.ro/articol/filme-turnate-la-cluj-in-perioada-comunista/|titlu=Filme turnate la Cluj în perioada comunistă|publisher=IstoraFilmului|accessdate=2021-09-11|limbă=ro-RO}}</ref> În 1991 este turnat filmul ''[[Undeva, în Est]].''<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/clujul-in-filme-romanesti/|titlu=Clujul în filme românești. Descoperă orașul în pelicule cu parfum de epocă|publisher=Cluj.com|date=2019-05-15|accessdate=2021-09-11|limbă=ro-RO}}</ref>

Au existat în Cluj 14 cinematografe, dintre care 8 sunt active și în prezent.<ref>{{Citation|last=Poting|first=Razvan|title=4 EPOCI, 4 CINEMATOGRAFE. O ANALIZĂ COMPARATIVĂ A 4 CINEMATOGRAFE DIN CLUJ-NAPOCA|date=2019|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=877793|work=Concept|issue=17-18|pages=211–227|language=Romanian|issn=2068-4444|access-date=2021-09-11}}</ref> ''Favorit'' este cel mai vechi cinematograf din Cluj, are peste un secol și a suferit multe transformări de-a lungul existenței sale, inclusiv două rebotezări. Dat în funcțiune odată cu [[Palatul Urania din Cluj|Palatul Urania]] în 1910, în cinematograf au rulat primele filme mute din [[Al Doilea Război Mondial|perioada celui de-al Doilea Război Mondial]].<ref name="film" /> Acum, pe lângă proiecții de film rulate ocazional, se organizează și concerte de muzică, piese de teatru sau diverse expoziții, fiind mai degrabă un spațiu cultural. Pe lângă acesta, Clujul dispune de alte șapte cinematografe: Odeon Cineplex ([[VIVO! Cluj-Napoca|VIVO!]]), [[Cinema City]] ([[Iulius Mall Cluj|Iulius Mall]]), Florin Piersic, Victoria, Arta, Dacia și Mărăști. În anul 2021, Clujul a fost inclus în rețeaua de orașe creative [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], primind titlul de ''Oraș al filmului''.<ref>{{Citat web|url=https://citiesoffilm.org/collaborative/49-new-cities-join-unescos-creative-cities-network/|titlu=49 new cities join UNESCO’s Creative Cities Network|publisher=UNESCO Cities of Film|date=2021-11-08|accessdate=2021-11-13|limbă=en-GB}}</ref> Și-au început cariera în oraș actorii [[Florin Piersic]], [[Silvia Ghelan]], [[Marius Bodochi]] și [[Dorel Vișan]], precum și producătorul [[Tudor Giurgiu]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnalul.ro/timp-liber/monden/top-5-mari-actori-din-judetul-cluj-de-la-filmul-mut-la-cinematografia-si-teatrul-de-azi-809833.html|titlu=Top 5 mari actori din județul Cluj. De la filmul mut la cinematografia și teatrul de azi|publisher=jurnalul.ro|accessdate=2022-10-23|limbă=Romanian}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.imdb.com/name/nm0321363/|titlu=Tudor Giurgiu|publisher=IMDb|accessdate=2022-10-23|limbă=en}}</ref>

=== Festivaluri ===
Clujul găzduiește mai multe festivaluri de muzică care atrag anual sute de mii de participanți.<ref>{{en icon}} {{cite web|url=http://www.romania-insider.com/untold-festival-kicks-on/153440/|title=Largest music festival in Romania brings 300,000 spectators to the heart of Transylvania|date=28 iulie 2015|work=Romania Insider|accessdate=2017-04-05|archive-date=2016-10-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20161009042501/http://www.romania-insider.com/untold-festival-kicks-on/153440/|dead-url=yes}}</ref> Printre acestea se numără [[Untold Festival|Untold]]<ref>{{cite web|url=https://www.agerpres.ro/cultura/2015/08/05/cluj-240-000-de-spectatori-in-cele-patru-zile-ale-untold-festival-13-03-03|title=Cluj: 240.000 de spectatori în cele patru zile ale UNTOLD Festival|date=5 august 2015|work=Agerpres|author=Elena Stanciu|accessdate=2017-04-05|archive-date=2017-04-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20170406021734/https://www.agerpres.ro/cultura/2015/08/05/cluj-240-000-de-spectatori-in-cele-patru-zile-ale-untold-festival-13-03-03|dead-url=yes}}</ref>, [[Electric Castle]], [[Toamna Muzicală Clujeană]], [[Transilvania Jazz Festival]], Festivalul Mozart,<ref>{{Citat web|url=http://www.mozart-romania.ro/festival/?lang=en|titlu=Festivalul Mozart}}</ref> Jazz in the Park,<ref>{{Citat web|url=https://www.jazzinthepark.ro/|titlu=Jazz in the Park 2020|publisher=Jazz in the Park|accessdate=2021-04-28|limbă=en-US}}</ref> Festivalul de Muzică de Cameră „SonoRo”<ref>{{Citat web|url=https://festival.sonoro.ro/|titlu=SoNoRo Festival - Ediția a XV-a|publisher=SoNoRo Festival|accessdate=2021-04-28|limbă=ro-RO|archive-date=2021-05-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20210517120252/https://festival.sonoro.ro/|dead-url=yes}}</ref> și Festivalul Ligeti.<ref>{{Citat web|url=http://www.ligetifestival.ro/|titlu=Ligeti Festival|publisher=www.ligetifestival.ro|accessdate=2021-04-28}}</ref>

Festivalului Internațional de Teatru „Interferențe”, Festivalul „Temps d'Images”, [[Festivalul internațional de film Transilvania]], Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj, Primăvara Cafenelelor, Festivalul Cluj Modern sau Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga” completează imaginea de oraș al festivalurilor pe care și-a creat-o deja Clujul.<ref name="cult">{{cite web|url=http://cmpg.ro/wp-content/uploads/2013/12/Stategie-Cultura.pdf|title=Strategia Culturală 2014-2020}}</ref> Începând cu 2017, Cluj-Napoca este gazda [[Cluj Pride]], primul festival de anvergură destinat [[LGBT|comunității LGBT]] din Transilvania.<ref>{{Citat web|url=https://clujpride.ro/|titlu=Cluj Pride – Cluj Pride Festival – official website|accessdate=2022-10-23|limbă=en-US}}</ref> În 2012 au avut loc la Cluj circa 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune.<ref name="cult" />
<gallery mode="packed">
Fișier:Electric Castle - Main Stage Pano.jpg|[[Electric Castle]], 2018, [[Castelul Bánffy de la Bonțida|Castelul Bánffy]] 
Fișier:Untold Festival, main stage.jpg|[[Untold Festival]], 2015, [[Cluj Arena]]
TIFF Piata Unirii (52987647028).jpg|[[Festivalul internațional de film Transilvania]], 2023, [[Piața Unirii din Cluj-Napoca|Piața Unirii]]
</gallery>

=== Gastronomie ===
[[Fișier:Cluj Napoca - Varză à la Cluj (2023) - img 03.jpg|miniatura|O porție de [[Varză à la Cluj]]]]
Datorită locației orașului și a legăturilor istorice cu [[Europa Centrală]], gastronomia locală a fost, în mod istoric, influențată de [[bucătăria românească]], cea [[Bucătăria maghiară|maghiară]], cea [[Bucătăria germană|germană]] și cea [[Bucătăria evreiască|evreiască]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/istorie/povesti-despre-cluj-63-lukacs-jozsef-despre-gastronomia-istorica-transilvaniei-1_5d62b407892c0bb0c6ee563c/index.html|titlu=Povești despre Cluj 6.3.: cu Lukács József, despre gastronomia istorică a Transilvaniei|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-09-11|limbă=}}</ref> La Cluj își au originea cel puțin două feluri de mâncare specifice [[Transilvania|Ardealului]], [[varză à la Cluj]] și [[Vargabeleș|vargabeleșul]].<ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/mostenirea-gastronomiei-transilvanene-legendara-varza-a-la-cluj/|titlu=Legendara Varză à la Cluj: moștenirea gastronomiei transilvănene de sute de ani|publisher=Cluj.com|date=2018-01-25|accessdate=2021-09-11|limbă=ro-RO}}</ref><ref name="buc">{{cite web|url=http://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/raport-de-tara-2013/raport-de-tara-vedete-in-bucataria-clujeana-varza-a-la-cluj-si-vargabeles-97891|title=RAPORT DE ȚARĂ. Vedete în bucătăria clujeană: Varza à la Cluj și vargabeles|date=26 iulie 2013|work=Digi24}}</ref> De asemenea, specifică zonei este [[Năsal (caș)|brânza de Năsal]], produsă actualmente de [[Napolact]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tasteatlas.com/local-food-in-cluj-napoca|titlu=3 Local Foods You Have to Try in Cluj-napoca|publisher=www.tasteatlas.com|accessdate=2021-09-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/articole/altfel-de-legenda-branza-si-gustul-nobil-autentic-de-nasal/|titlu=Altfel de legendă: Brânza și gustul nobil autentic de Năsal|publisher=Cluj.com|date=2017-10-26|accessdate=2021-09-11|limbă=ro-RO}}</ref>

Clujul are importanță regională în domeniul gastronomiei cel puțin din [[Secolul al XVII-lea|secolul XVII]].<ref name=":46">{{Citat web|url=https://gastroart.ro/2019/08/10/cine-scris-prima-carte-de-bucate-tiparita-pe-teritoriul-actual-al-romaniei/|titlu=Cine a scris prima carte de bucate tipărită pe teritoriul actual al României|publisher=Gastroart|date=2019-08-10|accessdate=2021-09-11|limbă=ro-RO|archive-date=2021-09-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20210911172239/https://gastroart.ro/2019/08/10/cine-scris-prima-carte-de-bucate-tiparita-pe-teritoriul-actual-al-romaniei/|dead-url=yes}}</ref> În anul [[1695]] este tipărită, la Cluj, prima [[carte de bucate]] publicată pe teritoriul actual al [[România|României]], scrisă de Sofia Tofeus, publicată în [[limba maghiară]] și tradusă în [[limba română]] sub numele de ''Cărticica meseriei de bucătar''.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/prima-carte-bucate-tiparita-teritoriul-romaniei-fost-tradusa-324-ani-gateau-bucatarii-secolul-xvii-lea-varza-cluj-1_5ca1bd0f445219c57ef17c9f/index.html|titlu=Prima carte de bucate tipărită pe teritoriul României de azi a fost tradusă după 324 de ani. Cum găteau bucătarii din secolul al XVII-lea Varza à la Cluj|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-09-11|limbă=}}</ref><ref name=":46" /> Cartea conținea 334 de rețete, scrise pentru pătura mijlocie a [[Transilvania|Transilvaniei]], printre care se numără cele mai vechi rețete de [[Sarma|sarmale]] și de [[varză à la Cluj]].<ref name=":44">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/istorie/povesti-despre-cluj-63-lukacs-jozsef-despre-gastronomia-istorica-transilvaniei-1_5d62b407892c0bb0c6ee563c/index.html|titlu=Povești despre Cluj 6.3.: cu Lukács József, despre gastronomia istorică a Transilvaniei|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-09-11|limbă=}}</ref><ref name="buc" />

În Cluj activează restaurante cu specific local, dar și multe care servesc mâncare internațională, cu specific indian, vietnamez, italian, francez, chinezesc sau japonez.<ref>{{Citat web|url=https://www.clujlife.com/2016/11/04/localuri-din-cluj-unde-poti-incerca-bucataria-ardeleneasca/|nume=Ecaterina|titlu=Localuri din Cluj unde poți încerca bucătăria ardelenească|publisher=CLUJLIFE|date=2016-11-04|accessdate=2021-09-12|limbă=}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.clujlife.com/2020/12/11/de-unde-comanzi-cand-te-ai-saturat-sa-mananci-aceleasi-lucruri/|nume=Ecaterina|titlu=De unde comanzi când te-ai săturat să mănânci aceleași lucruri|publisher=CLUJLIFE|date=2020-12-11|accessdate=2021-09-11|limbă=}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.clujlife.com/2018/03/19/bucataria-asiatica-5-recomandari-de-homedelivery-cluj/|nume=Rus|prenume=Diana|titlu=Bucătăria asiatică: 5 recomandări de #homedelivery în Cluj|publisher=CLUJLIFE|date=2018-03-19|accessdate=2021-09-12|limbă=}}</ref> În plus, sunt prezente restaurante și magazine pentru diete specifice, cum ar fi dieta [[Vegetarianism|vegetariană]], cea [[Veganism|vegană]], cea fără [[gluten]] sau cea [[Halal și haram în islam|halal]].<ref>{{Citat web|url=https://www.clujlife.com/2021/04/27/de-unde-poti-sa-comanzi-mancare-vegetariana-sau-vegana-de-paste/|nume=Alexandra Chirilă|titlu=De unde poți să comanzi mâncare vegetariană sau vegană de Paște|publisher=CLUJLIFE|date=2021-04-26|accessdate=2021-09-12|limbă=}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.clujlife.com/2021/04/14/de-unde-poti-comanda-produse-fara-gluten-in-cluj/|nume=Alexandra Chirilă|titlu=De unde poți comanda produse fără gluten în Cluj|publisher=CLUJLIFE|date=2021-04-14|accessdate=2021-09-12|limbă=}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://cluj.com/locatii/marhaba-cluj/|titlu=Marhaba Cluj – carmangerie Halal și boutique arăbesc}}</ref> În anul [[2021]] s-a deschis primul restaurant din oraș al unui bucătar premiat cu o [[Ghidul Michelin|stea Michelin]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/primul-bucatar-roman-stea-michelin-isi-deschide-restaurant-cluj-a-lucra-gordon-ramsay-era-legiunea-straina-bucatariilor-1_60bb3d695163ec4271c80b44/index.html|titlu=Primul bucătar român cu stea Michelin își deschide restaurant în Cluj: „A lucra pentru Gordon Ramsay era ca și cum eram în Legiunea Străină a bucătăriilor”|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-09-11|limbă=}}</ref>[[Fișier:Brânză Năsal.jpg|miniatura|[[Năsal (caș)|Cașul de Năsal]], produs în grota de la [[Țaga, Cluj]]|stanga]]Prezența [[Maghiarii din România|minorității maghiare]] a asigurat continuitatea [[Bucătăria maghiară|bucătăriei maghiare]] tradiționale în oraș.<ref>{{Citat web|url=https://www.clujlife.com/2016/11/22/5-localuri-din-cluj-unde-poti-incerca-bucataria-maghiara/|nume=Ecaterina|titlu=5 localuri din Cluj unde poți încerca bucătăria maghiară|publisher=CLUJLIFE|date=2016-11-22|accessdate=2021-09-11|limbă=}}</ref><ref name=":44" /> În oraș sunt prezente baruri, cafenele și restaurante, cu specific maghiar, unde se servesc supe și tocane, precum [[Gulaș|gulașul]], [[Papricaș|paprikașul]], [[Pörkölt|pörköltul]] sau [[Halászlé|supa halászlé]], [[Cârnat|cârnații]] tradițional ungurești, condimentați cu [[paprică]], deserturi precum [[Vargabeleș|vargabeleșul]], [[Găluște cu prune|gomboții]] și [[Găluște Șomloi|găluștele Șomloi]] sau produse de patiserie precum [[cozonac secuiesc|cozonacul secuiesc]] și [[Langoș|langoșul]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/secretele-langosului-gogoasa-delicioasa-incanta-romani-provine-fapt-bucataria-maghiara-1_5734e38d5ab6550cb8e171d5/index.html|titlu=Secretele langoșului: gogoașa delicioasă care îi încântă pe români provine din bucătăria maghiară|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-09-11|limbă=}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/zalau/porkolt-deliciul-culinar-bucataria-maghiara-prepari-gustoasa-tocanita-1_59f64d805ab6550cb89c5e54/index.html|titlu=Pörkölt, deliciul culinar din bucătăria maghiară. Cum prepari gustoasa tocăniță|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-09-11|limbă=}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.stiridecluj.ro/55533|titlu=Unde poți manca cele mai bune deserturi din Cluj - TOP|publisher=Știri de Cluj|accessdate=2021-09-11|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/gombotul-prune-gustosul-desert-bucataria-maghiara-foarte-apreciat-banat-transilvania-1_5787aab65ab6550cb8dac142/index.html|titlu=Gomboțul cu prune, gustosul desert din bucătăria maghiară. De ce este foarte apreciat în Banat și Transilvania|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-09-11|limbă=}}</ref>

Producția de [[bere]] la Cluj are o istorie lungă, prima atestare a activității meșteșugarilor [[Berărie|berari]] (în {{Lat|braxatores}}) fiind din anul [[1366]].<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=108}}</ref><ref name=":43">{{Citat web|url=https://beerologique.org/scurta-istorie-a-berii-in-romania/|titlu=O scurtă istorie a producerii berii în Romania, din secolul XIV până în 1989|publisher=Beerologique|date=2020-08-19|accessdate=2021-09-11|limbă=en}}</ref> Deși numărul acestora în [[Secolul al XIV-lea|secolul XIV]] nu era suficient de mare pentru a forma o [[breaslă]], este notat că numărul lor crescuse semnificativ până în [[Secolul al XVI-lea|secolul XVI]], în pas cu dezvoltarea orașului.<ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=140}}</ref> [[Industrializare|Industrializarea]] producției de bere a început în a doua jumătate a [[Secolul al XIX-lea|secolului XIX]]. În [[Cluj-Mănăștur|Mănăștur]], s-a înființat în anul [[1862]] fabrica de bere {{Lang|hu|Városi Sörfözöház}} (''Berăria Orășenească'').<ref name=":43" /><ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=286}}</ref> În anul [[1878]] se deschide ''Fabrica de Bere Czell Friedrich & Fii'', cunoscută în perioada comunistă ca ''Fabrica de Bere „Înainte”'', iar în prezent ca [[Ursus Breweries|''Ursus Breweries'']].<ref name=":43" /><ref>{{Citat carte|nume=Pascu|prenume=Ștefan|an=1974|titlu=Istoria Clujului|pagină=293}}</ref> Începând cu [[anii 2010]], producția de bere la Cluj s-a diversificat odată cu apariția mai multor producători de [[bere artizanală]].<ref name=":43" /><ref name=":45">{{Citat web|url=https://www.clujlife.com/2020/07/27/producatori-locali-de-bere-artizanala-din-cluj/|nume=Crăciun|prenume=Agnes Elena|titlu=Producători locali de bere artizanală din Cluj|publisher=CLUJLIFE - Te scoate din casă!|date=2020-07-27|accessdate=2021-09-11|limbă=en-US}}</ref> În ianuarie 2021, își aveau sediul la Cluj 6 berării artizanale și 4 ''gypsy brewers'' (berării fără sediu fix), care produceau împreună peste 100 de sortimente de bere.<ref>{{Citat web|url=https://beerologique.org/up-and-running/|titlu=Up and running|publisher=Beerologique|date=2017-02-06|accessdate=2021-09-11|limbă=}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://beerologique.org/gypsy-brewers/|titlu=Gypsy & Contract Brewers|publisher=Beerologique|date=2018-08-25|accessdate=2021-09-11|limbă=en}}</ref>

=== Viață de noapte ===

Viața de noapte în Cluj este vibrantă, fiind susținută de numărul mare de studenți și populație tânără. Cele mai populare cluburi de noapte sunt NOA (Nest of Angels), /Form Space, Flying Cyrcus, Janis, Diesel, After Eight, și Euphoria Music Hall.<ref>{{Citat web|url=https://www.zilesinopti.ro/cluj-napoca/locuri/baruri-si-cluburi|titlu=Baruri și cluburi în Cluj-Napoca {{!}} Zilesinopti.ro|publisher=www.zilesinopti.ro|accessdate=2022-03-28|archive-date=2022-01-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20220127175848/https://www.zilesinopti.ro/cluj-napoca/locuri/baruri-si-cluburi|dead-url=yes}}</ref> În trecut, la Cluj a funcționat singurul club din România cotat de revista britanică ''DJ Mag'' ca fiind unul dintre cele mai bune din lume, Club Midi.<ref>{{en icon}} {{cite web|url=https://djmag.com/content/club-midi-0|title=Club Midi|work=DJ Mag|accessdate=2017-04-06|archive-date=2017-04-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20170406201244/https://djmag.com/content/club-midi-0|dead-url=yes}}</ref>

Cele mai multe [[bar]]uri și puburi se găsesc în [[Centru, Cluj-Napoca|Centru]], multe dintre ele surprinzând prin originalitatea designului, atmosfera prietenoasă și evenimentele inedite organizate.<ref>{{cite web |url=http://www.imperialtransilvania.com/ro/citeste-stirea/argomenti/places-of-interest-1/articolo/stimulanta-viata-de-noapte-a-orasului-cluj-napoca.html |title=Stimulanta viață de noapte a orașului Cluj-Napoca |work=ImperialTransilvania |date=19 martie 2017}}</ref> Cluj-Napoca este printre puținele orașe din România care are un club destinat [[LGBT|comunității LGBT]].<ref>{{cite web|url=http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/in-cluj-exista-un-singur-club-gay-clientii-se-simt-ca-in-familie-afla-i-povestea-1111971|title=În Cluj există un singur club gay! Clienții se simt ca în familie! Află-i povestea!|date=23 ianuarie 2015|work=Libertatea}}</ref> Deținut de activistul [[Lucian Dunăreanu]], clubul Delirio a luat ființă în 2011.<ref>{{cite web|url=http://ziuadecj.realitatea.net/life--and--style/succes-in-lumea-prejudecatilor-povestea-singurului-club-de-gay-din-cluj-foto--134543.html|title=Succes în lumea prejudecăților. Povestea singurului club de gay din Cluj|date=22 ianuarie 2015|work=Ziua de Cluj|author=Adnana Mocian|accessdate=2017-04-06|archive-date=2016-10-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20161026231715/http://ziuadecj.realitatea.net/life--and--style/succes-in-lumea-prejudecatilor-povestea-singurului-club-de-gay-din-cluj-foto--134543.html|dead-url=yes}}</ref> Strada Piezișa e cunoscută pentru atmosfera de vacanță, pentru barurile în care tinerii se adună după cursuri, la o cafea sau seara la o poveste sau la dans.<ref>{{cite web |url=http://www.ziardecluj.ro/localuri-noi-si-vechi-ce-update-uri-mai-face-strada-piezisa |title=Localuri noi și vechi. Ce update-uri mai face strada Piezișa? |work=Ziar de Cluj |date=18 decembrie 2015}}</ref>

== Media ==
=== Presă scrisă ===
[[File:Chiosc ziare Cluj-Napoca.jpg|thumb|right|150px|Chioșc de ziare în Piața Unirii]]
[[File:Presa clujeana.JPG|thumb|left|200px|Câteva ziare și reviste publicate la Cluj]]
Cluj-Napoca este un centru important pentru mass-media transilvăneană, atât pentru presa de [[Limba română|limbă română]], cât și pentru cea de [[Limba maghiară|limbă maghiară]]. Cel mai longeviv cotidian încă funcțional este ziarul ''[[Făclia]]'', succesor al revistei comuniste ''[[Lupta Ardealului]]'', al cărei prim număr a apărut în anul 1946.<ref>{{Citat web|url=https://www.bcucluj.ro/sites/all/modules/custom/bcu_catalogs/data/cp/pdf/l/u/Lupta%20Ardealului.pdf|titlu=Ediții Lupta Ardealului|publisher=Biblioteca Centrală Universitară UBB|accessdate=24 octombrie 2022}}</ref> Înaintea scăderii popularității presei scrise, în Cluj apăreau ediții de [[Transilvania]] ale cotidienelor naționale, precum ''[[România liberă]]'', ''[[Ziarul financiar]], [[Evenimentul zilei]]'', ''[[Pro Sport]]'' sau ''[[Gazeta sporturilor]]''.<ref>{{Citat web|url=http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/36954/Ringier-inchide-editiile-regionale-ale-cotidianului-Evenimentul-Zilei.html|titlu=Ringier inchide editiile regionale ale cotidianului Evenimentul Zilei|publisher=Wall-Street|date=2008-01-14|accessdate=2022-10-24|limbă=ro}}</ref><ref name=":76">{{Citat web|url=https://transilvaniareporter.ro/actualitate/istoria-presei-clujene-postcomuniste/|nume=Redactia|titlu=Istoria presei clujene postcomuniste|publisher=Transilvania Reporter|date=2017-11-30|accessdate=2022-10-24|limbă=en-GB}}</ref> 

Principalele publicații locale de [[limba română|limbă română]] din mediul online sunt ''Actual de Cluj'', ''[[Gazeta de Cluj]]'', ''Ziua de Cluj,'' ''[[Monitorul de Cluj]]'' și ''Transilvania Reporter''.<ref name=":76" /> Principalele reviste de cultură și literatură sunt: ''[[Apostrof (revistă)|Apostrof]]'', ''Idea'', ''[[Steaua (revistă)|Steaua]]'', ''[[Tribuna (revistă)|Tribuna]]'' și ''[[Echinox (revistă)|Echinox]]''.<ref>{{Citat web|url=https://cluj24h.ro/prima-editie-a-festivalului-national-de-literatura-festlit-cluj-2014-a-debutat-astazi/|titlu=Prima ediție a Festivalului Național de Literatură, FestLit Cluj 2014 a debutat astăzi|publisher=Cluj24h|date=2014-10-05|accessdate=2022-10-24|limbă=ro-RO}}</ref>

Presa de [[limba maghiară]] este activă la nivel local prin publicațiile [[Szabadság]], [[Krónika]], [[Transindex]], Maszol și Főtér. În oraș se află și redacția săptămânalului [[Erdélyi Napló]], publicației Átlátszó Erdély, precum și redacțiile revistelor culturale [[Korunk]] și [[Helikon]] și a portalului istoric Erdélyi Krónika.<ref>{{Citat web|url=http://szabadsag.ro/-/erdelyi-kronika-ahol-visszakoszon-a-mult|titlu=Erdélyi Krónika – ahol visszaköszön a múlt|publisher=Szabadság|accessdate=2021-10-16|limbă=hu-HU}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://intezmenytar.erdelystat.ro/intezmenyek/romaniai-magyar-nyelvu-media/3|titlu=Romániai magyar nyelvű média|publisher=intezmenytar.erdelystat.ro|accessdate=2022-10-24|limbă=hu}}</ref>

În trecut, apogeul diversității ofertei de presă a fost în perioada interbelică. Printre publicații se numărau ziarul sionist ''Új Kelet'' (în [[Limba maghiară|maghiară]], ''Noul est''), oficioasele de partid ''Keleti Újság'' (pentru [[Partidul Național Maghiar din România|Partidul Maghiar]]) și ''Patria'' (pentru [[Partidul Național-Țărănesc|Partidul Național Țărănesc]]), precum și publicațiile naționaliste ''Conștiința Românească'' și ''Țara Noastră'', aceasta din urmă o revistă condusă de [[Octavian Goga]].<ref>{{cite book|last=Forter|first=Norman|author2=Rostovsky, Demeter|title=The Roumanian Handbook|publisher=Ayer Publishing|year=1971|isbn=0-405-02747-8|page=[https://archive.org/details/roumanianhandboo00norm/page/29 29]|url-access=registration|url=https://archive.org/details/roumanianhandboo00norm/page/29}}</ref><ref>{{cite book|last=Blinkhorn|first=Martin|title=Fascists and Conservatives|publisher=Routledge|year=1990|isbn=0-04-940087-8|page=230}}</ref> În timpul comunismului, printre publicații se numărau revistele sociopolitice și literare ''Tribuna'', ''Steaua'', ''Utunk'', ''Korunk'', ''Napsugár'' și ''Előre'', precum și cotidianele regionale ale partidului comunist ''Făclia'' și ''Igazság'' și revista studențească trilingvă ''Echinox''.<ref>{{cite book|last=Romanian Academy|title=Dicționar enciclopedic român|volume=1|publisher=Academia Republicii Populare Române|year=1962–66|page=673}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.revistatribuna.ro/arhiva/tribuna104.pdf|title=Reviste literare|work=Tribuna|language=ro|access-date=2008-09-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20071029030611/http://revistatribuna.ro/arhiva/tribuna104.pdf|archive-date=29 October 2007}}</ref>

=== Radio & Televiziune ===
În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt [[Radio Transilvania]], [[Radio Cluj]], [[Radio Impuls]], [[Kiss FM]], [[Pro FM]], [[Radio Guerilla]], [[Magic FM]] și [[Mix FM]].<ref name=":76" /> În [[limba maghiară]], [[Societatea Română de Radiodifuziune]] deține un post frate al [[Radio Cluj]], denumit Kolozsvári Rádió, iar din mediul privat provine Paprika Rádió, înființat în anul 2006.<ref>{{Citat web|url=https://radioromania.org/paprika-radio|titlu=Paprika Radio live - Asculta Radio Online|publisher=Radio Online - Live radio FM - România|accessdate=2021-10-16|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.kolozsvariradio.ro/elo-adas/|titlu=Élő adás ►|publisher=Kolozsvári Rádió|date=2014-12-08|accessdate=2021-10-16|limbă=ro-RO}}</ref>

[[Societatea Română de Televiziune]] este prezentă local prin postul [[TVR Cluj]], care transmite emisiuni în limba română și maghiară.<ref>{{Citat web|url=http://cluj.tvr.ro/|titlu=TVRCLUJ.TVR.RO|publisher=TVRCLUJ.TVR.RO|accessdate=2021-10-16|limbă=Romanian}}</ref> Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt [[Pro TV]], [[Antena 1]], [[Realitatea TV]] și Jurnalul TV. În decembrie 2011, a fost lansat postul regional de televiziune [[Transilvania L!VE]], proprietar fiind Transilvania Media Group. Între anii 2011 și 2013, a emis postul de televiziune [[Transilvania L!VE]], ulterior redenumit în [[LookSport+|LookPlus]].<ref>{{Citat web|url=https://www.paginademedia.ro/2014/06/transilvania-lve-si-a-schimbat-denumirea-in-look-plus/|titlu=Transilvania L!ve și-a schimbat denumirea în Look Plus|publisher=Paginademedia.ro|accessdate=2021-10-16|limbă=ro}}</ref> Din 2013, [[Digi 24|Digi24]] a început să difuzeze jurnale de știri și emisiuni sociale și politice sub numele Digi24 Cluj-Napoca.<ref>{{cite web |url=http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/un-an-de-digi24-cluj-napoca-ce-spun-personalitatile-locale-323514 |title=Un an de Digi24 Cluj-Napoca. Ce spun personalitățile locale |work=Digi24 |date=18 noiembrie 2014}}</ref>

== Învățământ și cercetare ==
{{Articol principal|Învățământul în Cluj-Napoca}}

=== Învățământ superior ===
Clujul găzduiește o comunitate academică de peste 100.000 de persoane.<ref name=":63">{{Citat web|url=http://www.monitorulcj.ro/educatie/84075-universitatile-clujene-aduc-in-acest-an-peste-90000-de-studenti-din-tara-si-strainatate|titlu=Universitățile clujene aduc în acest an peste 90.000 de studenți din țară și străinătate|publisher=monitorulcj.ro|accessdate=2021-11-07}}</ref> În prezent, funcționează în oraș 6 universități publice:

* [[Universitatea Babeș-Bolyai]] (UBB) este cea mai mare universitate din Cluj și din [[România]],<ref name=":75">{{Citat web|url=https://www.edupedu.ro/cele-mai-bune-universitati-din-romania-metaranking-2021-clasamentul-ministerului-educatiei-universitatea-babes-bolyai-universitatea-din-bucuresti-si-politehnica-bucuresti-in-top-3/|titlu=Cele mai bune universități din România - metaranking 2021, clasamentul Ministerului Educației: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Politehnica București - în top 3|publisher=Edupedu.ro|date=2022-03-11|accessdate=2022-03-28|limbă=ro-RO}}</ref> având un număr de 49.478 de studenți în anul 2020 și 248 de specializări (din care 150 în română, 72 în maghiară, 9 în germană, 15 în engleză și 2 în franceză).<ref>{{Citat web|url=https://www.ubbcluj.ro/ro/infoubb/documente_publice/files/raport-rector/Raportul_Rectorului_2020.pdf|titlu=Raportul Rectorului UBB 2020}}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.ubbcluj.ro/ro/programe_academice/licenta/ |title=Lista specializărilor pentru studii universitare de licență cu frecvență, învățământ la distanță și cu frecvență redusă pentru anul universitar 2016-2017 |work=Universitatea Babeș-Bolyai}}</ref> Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român [[Victor Babeș]] și matematicianul maghiar [[János Bolyai]].{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Kolozsvár, Babeș-Bolyai Tudományegyetem.jpg
| caption1 = Rectoratul
| image2 = Babes-Bolyai, jogi kar.jpg
| caption2 = Facultatea de Drept
| image3 = BolyaiTERektoriHivatal.JPG
| caption3 = Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică
| header = Universitatea Babeș-Bolyai
}}
* [[Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca|Universitatea Tehnică]] (UT sau UTCN) este a doua cea mai mare universitate din oraș, după Universitatea Babeș-Bolyai, având un număr de 12 facultăți și 19,841 de studenți în anul 2020.<ref>{{Citat web|url=https://www.utcluj.ro/universitatea/despre/istoric/|titlu=Istoric UTCN|accessdate=}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.utcluj.ro/media/page_document/279/raport_rector_2020.pdf|titlu=Raport Rector UTCN 2020}}</ref>{{multiple image
| align = right
| total_width = 400
| image1 = Cluj-Napoca-Universitatea Tehnica- IMG 1310.jpg
| caption1 = Rectoratul
| image2 = Kvár Műszaki Egyetem.jpg
| caption2 = Facultatea de Construcții
| image3 = Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca.jpg
| caption3 = Facultatea de Automatică
| header = Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
}}
* [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca|Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”]] (UMF) a fost cotată a patra cea mai bună universitate din [[România]] și cea mai bună în domeniul medicinei și farmaciei în anul 2021.<ref name=":75" /> Este cea mai cosmopolită datorită diversității provenienței studenților, având cel mai mare număr de studenți străini din România.<ref>{{Citat web|url=https://cluju.ro/umf-cluj-este-universitatea-cu-cel-mai-mare-numar-de-studenti-straini-din-romania/|titlu=UMF Cluj este universitatea cu cel mai mare număr de studenți străini din România|publisher=cluju.ro|date=2021-08-10|accessdate=2022-03-28|limbă=ro-RO}}</ref>
* [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară]] (USAMV) este o universitate specializată pe tehnologii agricole și medicină veterinare, printre cele mai mari din România, având un număr de 5.643 de studenți în anul 2020.<ref>{{Citat web|url=https://www.usamvcluj.ro/wp-content/uploads/2021/02/studenti-01.10.2020-pe-specializari-si-domenii-FINAL.pdf|titlu=Număr studenți USAMV}}</ref>
* [[Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca|Universitatea de Artă și Design]] (UAD), fondată în anul 1926 sub numele de Școala de Arte Frumoase, cuprinde două facultăți: Facultatea de Arte Plastice și Facultatea de Arte Decorative și Design.<ref>{{Citat web|url=https://www.uad.ro/despre_noi/istoric/|titlu=Istoric|publisher=www.uad.ro|accessdate=2021-10-30}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.uad.ro/structura/facultati/|titlu=Facultăți|publisher=www.uad.ro|accessdate=2021-10-30}}</ref>
* [[Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”]] este formată din două facultăți: Facultatea de Interpretare Muzicală și Facultatea Teoretică.<ref>{{Citat web|url=https://www.anmgd.ro/Organizare/2#undefined4|titlu=Organizare|publisher=www.anmgd.ro|accessdate=2021-10-30|archive-date=2021-10-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20211030092633/https://www.anmgd.ro/Organizare/2#undefined4|dead-url=yes}}</ref>
La instituțiile academice publice se adaugă și trei private: [[Universitatea Sapientia]] (în {{hu|Sapientia Erdélyi Magyar Tudományegyetem}}), [[Universitatea „Bogdan Vodă”]] și [[Institutul Teologic Protestant din Cluj|Institutul Teologic Protestant]].<ref>{{Citat web|url=https://www.edu.ro/institutii%20de%20inv_superior%20particulare%20acreditate|titlu=Instituții de învățământ superior particular acreditate {{!}} Ministerul Educației|publisher=www.edu.ro|accessdate=2021-11-07|archive-date=2021-11-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20211107102922/https://www.edu.ro/institutii%20de%20inv_superior%20particulare%20acreditate|dead-url=yes}}</ref>

=== Învățământul preuniversitar ===
În Cluj funcționează 51 de grădinițe (26 private și 25 publice) și 27 de unități de învățământ care oferă cursuri la nivel [[Școală elementară|primar]] și [[Gimnaziu|gimnazial]] (8 private și 19  publice).<ref>{{Citat web|url=https://primariaclujnapoca.ro/educatie/unitati-de-invatamant/primar/|titlu=Primar • Cluj-Napoca|publisher=Cluj-Napoca|accessdate=2021-10-30|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://primariaclujnapoca.ro/educatie/unitati-de-invatamant/gimnazial/|titlu=Gimnazial • Cluj-Napoca|publisher=Cluj-Napoca|accessdate=2021-10-30|limbă=ro-RO}}</ref> Funcționează 40 de licee (3 private și 37 publice), 13 școli postliceale (6 private și 7 publice) și 5 școli profesionale (toate publice).<ref>{{Citat web|url=https://primariaclujnapoca.ro/educatie/unitati-de-invatamant/liceal/|titlu=Liceal • Cluj-Napoca|publisher=Cluj-Napoca|accessdate=2021-10-30|limbă=ro-RO}}</ref> Stimulat de creșterea economică din [[anii 2000]] și [[Anii 2010|2010]], orașul se afirmă și ca centru educațional în învățământul preuniversitar, unde oferta s-a diversificat puternic în ultimii ani, cu investiții solide în școli private cu programe educaționale performante, atât în [[limba română]], cât și în [[limba engleză]].<ref>{{cite web|url=http://adevarul.ro/educatie/scoala/educatia-infloreste-cluj-napoca-Scolile-private-elita-fac-concurenta-capitalei-1_55df1e73f5eaafab2cf947df/index.html|title=Educația înflorește în Cluj-Napoca. Școlile private de elită care fac concurență Capitalei|date=27 august 2015|work=Adevărul|author=Roxana Garaiman}}</ref> 

În topul liceelor cu predare în limba română se află [[Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca|Colegiul Național „Emil Racoviță”]], Liceul Teoretic „Avram Iancu”, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”, Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” sau [[Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca|Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu”]].<ref>{{Citat web|url=https://www.stiridecluj.ro/96123|titlu=BAC 2021: Top cele mai BUNE licee din Cluj, după media de la Bacalaureat - EXCLUSIV|publisher=Știri de Cluj|accessdate=2021-10-30|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.stiridecluj.ro/96647|titlu=Top secții licee Cluj- admitere 2021. Elevii din Cluj cu media 10 la admitere au ales, în mod egal, Liceele Avram Iancu și Racoviță|publisher=Știri de Cluj|accessdate=2021-10-30|limbă=ro}}</ref> 

=== Biblioteci ===
{{multiple image
| align = right
| total_width = 320
| image1 = Biblioteca Central Universitara CJ 1.jpg
| caption1 = Biblioteca Centrală Universitară
| image2 = Kolozsvar Octavian Goga Megyei Konyvtar.jpg
| caption2 = Biblioteca Județeană „Octavian Goga”
}}
Există în Cluj un număr de 29 de biblioteci publice și private, dintre care cele mai semnificative sunt Biblioteca Județeană „Octavian Goga” și  [[Biblioteca Centrală Universitară din Cluj|Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”]].<ref>{{Citat web|url=https://primariaclujnapoca.ro/cultura/institutii-de-cultura/biblioteci/|titlu=Biblioteci • Cluj-Napoca|publisher=Cluj-Napoca|accessdate=2021-10-30|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{cite web|url=http://bunadimineata.ro/cluj/bibliotecile-cultural-educative-din-cluj-napoca/|title=Bibliotecile cultural-educative din Cluj-Napoca|date=22 septembrie 2015|work=BunaDimineata.ro}}</ref>   [[Biblioteca Centrală Universitară din Cluj|Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”]] este cea mai mare bibliotecă universitară din Transilvania. Ea aparține Universității Babeș-Bolyai și cuprinde peste 3.700.000 de volume, din care aproape 500.000 sunt periodice.<ref>{{cite web|url=http://bunadimineata.ro/cluj/bibliotecile-universitare-din-cluj-napoca/|title=Bibliotecile universitare din Cluj-Napoca|date=30 septembrie 2015|work=BunaDimineata.ro}}</ref> Cluj-Napoca dispune de un serviciu de bibliotecă mobilă. Finanțat de Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, serviciul de bibliotecă mobilă are ca scop reducerea inegalității dintre locuitorii municipiului Cluj-Napoca și cei din spațiul rural, prin facilitarea accesului la carte, lectură și informare.<ref>{{cite web|url=http://www.bjc.ro/new/index.php?serviciul-de-biblioteca-mobila/|title=Serviciul de bibliotecă mobilă în județul Cluj|work=Biblioteca Județeană Octavian Goga Cluj|accessdate=2017-04-05|archive-date=2017-04-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20170406022340/http://www.bjc.ro/new/index.php?serviciul-de-biblioteca-mobila/|dead-url=yes}}</ref> Serviciul se desfășoară cu ajutorul unui vehicul special amenajat pentru activități de bibliotecă.<ref>{{cite web|url=http://www.bjc.ro/new/files/serviciul-de-biblioteca-mobila/serviciul_de_biblioteca_mobila_1.pdf|title=Serviciul de Bibliotecă Mobilă în Județul Cluj (I)|accessdate=2017-04-05|archive-date=2017-04-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20170406022636/http://www.bjc.ro/new/files/serviciul-de-biblioteca-mobila/serviciul_de_biblioteca_mobila_1.pdf|dead-url=yes}}</ref>

=== Instituții de cercetare ===
În cadrul [[Academia Română|Academiei Române]], [https://acad-cj.ro/ Filiala Cluj-Napoca], își desfășoară activitatea următoarele institute de cercetare: [[Institutul de Istorie „George Barițiu”]], [[Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”]], [[Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca|Institutul de Arheologie și Istoria Artei]], [[Centrul de Studii Transilvane]], Arhiva de Folclor a Academiei Române, Centrul de Cercetări Geografice, [[Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”]], Observatorul Astronomic, Institutul de Speologie „Emil Racoviță” – Compartimentul Cluj-Napoca, precum și Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca.<ref>{{Citat web|url=http://acad-cluj.ro/institutele_filialei/|titlu=Institutele Filialei Cluj ale Academiei Române|accessdate=2022-05-23|archive-date=2022-06-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20220614204634/http://acad-cluj.ro/institutele_filialei/|dead-url=yes}}</ref>

În cadrul institutelor de învățământ superior în anul universitar 2021–22, [[Universitatea Babeș-Bolyai]] avea în subordine 22 de institute de cercetare,<ref>{{Citat web|url=https://cercetare.ubbcluj.ro/ro/cercetarea-la-ubb/unitati-de-cercetare/|titlu=Unități de cercetare – Centrul pentru Managementul Cercetării Științifice|publisher=cercetare.ubbcluj.ro|accessdate=2022-05-23}}</ref> [[Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca|Universitatea Tehnică]] avea 6 centre de cercetare uni-disciplinare și 3 multidisciplinare,<ref>{{Citat web|url=https://research.utcluj.ro/index.php/domenii-de-cercetare.html|titlu=UTCN Domenii de cercetare}}</ref> iar [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca|USAMV]] și [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca|UMF]] aveau câte 13 centre de cercetare fiecare.<ref>{{Citat web|url=https://cercetare.usamvcluj.ro/ISV/tematici-cercetare/|titlu=Tematici cercetare – ISV|publisher=cercetare.usamvcluj.ro|accessdate=2022-05-23}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.umfcluj.ro/cercetare-ro/centrecercet-ro|titlu=Centre de cercetare|publisher=www.umfcluj.ro|accessdate=2022-05-23|archive-date=2022-06-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20220616201909/http://www.umfcluj.ro/cercetare-ro/centrecercet-ro|dead-url=yes}}</ref> Alte institute de cercetare din Cluj-Napoca sunt Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare,<ref>{{Citat web|url=http://ro.itim-cj.ro/|titlu=INCDTIM|publisher=INCDTIM|accessdate=2022-05-23|limbă=ro-RO}}</ref> Institutul de Cercetări Biologice,<ref>{{Citat web|url=https://www.icbcluj.ro/|titlu=ICB|publisher=www.icbcluj.ro|accessdate=2022-05-23|limbă=ro}}</ref> Romanian Institute for Science and Technology,<ref>{{Citat web|url=https://rist.ro/about-the-institute/|titlu=About the institute|publisher=Romanian Institute of Science and Technology|accessdate=2022-05-23|limbă=en-US}}</ref> și Asociația Etnografică Kriza János.<ref>{{Citat web|url=http://www.kjnt.ro/en|titlu=Kriza János Etnographic Society|publisher=www.kjnt.ro|accessdate=2022-05-23}}</ref>

== Sănătate ==
[[File:Polaris Medical - Spital de Recuperare jud. Cluj.jpg|thumb|200px|Polaris Medical, cel mai mare spital privat de recuperare din România, [[Suceagu, Cluj|Suceagu]], la 8 km de Cluj-Napoca<ref>{{cite web|url=http://www.napocanews.ro/2015/09/foto-video-la-cluj-s-a-inaugurat-polaris-cel-mai-mare-spital-privat-de-recuperare-din-romania.html|title=FOTO-VIDEO. La Cluj s-a inaugurat POLARIS, cel mai mare spital privat de recuperare din România|date=10 septembrie 2015|work=NapocaNews}}</ref>]]
Sistemul sanitar din Cluj oferă servicii de asistență medicală primară, secundară și terțiară la nivel local, județean și regional. Sistemul medical [[Sectorul public|public]] are în componență, printre altele, 13 spitale, 11 ambulatorii integrate spitalelor, 33 de cabinete de medicină școlară, 91 de laboratoare integrate spitalelor și 16 farmacii integrate spitalelor. Sistemul medical [[Sectorul privat|privat]] este compus din 16 spitale și clinici, 6 policlinici, 8 ambulatorii de specialitate, 45 de centre medicale, 205 cabinete de medicină de familie, 636 de cabinete stomatologice, 258 de cabinete medicale de specialitate, 210 farmacii și 129 de laboratoare de tehnică dentară.<ref>{{Citat web|url=https://files.primariaclujnapoca.ro/2022/01/12/SIDU-CLUJ-2021-2030-semnat-vf.pdf|titlu=Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Cluj-Napoca 2021-2030|publisher=Primăria Cluj-Napoca|accessdate=24 octombrie 2022|pagină=562}}</ref>

Cluj-Napoca este un centru de excelență în medicină, deținând unități medicale cu un nivel ridicat al calității serviciilor. Într-un clasament întocmit în 2011 de Ministerul Sănătății al unităților sanitare din România în funcție de competențele lor, un spital și trei institute din Cluj-Napoca au fost înscrise la clasa I de performanță dintr-un total de cinci categorii de competențe.<ref>{{cite web|url=http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1688/8344224/2/clasificarea-spitalelor.pdf|title=Clasificarea spitalelor}}</ref> Datorită programelor universitare de specialitate orașul reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice.<ref>{{Citat web|url=https://files.primariaclujnapoca.ro/2018/11/28/315.-Anexa.pdf|titlu=Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020|publisher=Primăria Cluj-Napoca|accessdate=23 octombrie 2022|pagină=1090}}</ref>

Un spital regional de urgență, care ar urma să deservească toată [[Transilvania]], va fi construit în [[Florești, Cluj|Florești]], devenit din [[anii 2010]] o suburbie a Clujului.<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/social/ministerul-sanatatii-a-primit-terenul-pe-care-va-fi-construit-spitalul-regional-de-la-cluj-15864551 |title=Ministerul Sănătății a primit terenul pe care va fi construit spitalul regional de la Cluj |work=Mediafax |author=Firuța Flutur |date=26 octombrie 2016}}</ref>

== Sport ==
[[Fișier:Cluj Arena night.jpg|miniatura|[[Cluj Arena]]]][[File:Dr Constantin Radulescu Stadium (8122846696).jpg|thumb|right|220px|[[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]]]
=== Infrastructură sportivă ===
{{Vezi și|Listă de stadioane din județul Cluj}}

* [[Cluj Arena]]
* [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]
* [[Sala Sporturilor „Horia Demian” din Cluj-Napoca|Sala Sporturilor „Horia Demian”]]
* [[BTarena]]
* [[Parcul sportiv Iuliu Hațieganu]]
* [[Stadionul Clujana]]
* [[Stadionul Victoria Someșeni]]
* [[Stadionul CMC]]
* [[Stadionul CUG Cluj-Napoca|Stadionul CUG]]
* [[Baza Sportivă Dan Anca]]
* Baza Sportivă Gheorgheni
* Baza Sportivă „La Terenuri”
* Baza Sportivă Unirea

=== Fotbal ===
{{Vezi și|Lista cluburilor de fotbal din județul Cluj}}
În Cluj sunt active în prezent patru echipe de fotbal masculin:
[[Fișier:Kolozsvári Vasutas Sport Club 1911.jpg|miniatura|''Kolozsvári Vasutas Sport Club'' (Clubul Sportiv Feroviar Cluj) în anul 1911 cu ocazia inaugurării noului [[Stadionul Orășenesc Cluj|Stadion Orășenesc]].]]
* [[CFR Cluj]], înființat în [[1907]] sub numele de ''Kolozsvári Vasutas Sport Club'' (în {{Ro|Clubul Sportiv Feroviar Cluj}})'','' cu sediul pe [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu|Stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”]], este cel mai vechi club de fotbal încă activ din oraș.<ref name=":77">{{Citat web|url=https://cfr1907.ro/istoria/|titlu=CFR 1907 {{!}} Istoria|accessdate=2022-12-04|limbă=ro-RO}}</ref> Printre rezultatele importante ale acestui club se află câștigarea [[Superliga României|Superligii României]] în [[Liga I 2007-2008|2008]], [[Liga I 2009-2010|2010]], [[Liga I 2011-2012|2012]], [[Liga I 2017-2018|2018]], [[Liga I 2018-2019|2019]], [[Liga I 2019-2020|2020]], [[Liga I 2020-21|2021]] și [[Liga I 2021-22|2022]],<ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/sport/cfr-cluj-este-campioana-romaniei-este-al-5-titlu-consecutiv-si-cea-mai-lunga-serie-din-anii-90-20831640|titlu=CFR Cluj este CAMPIOANA României. Este al 5 titlu consecutiv și cea mai lungă serie din anii 90"|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2022-12-04|limbă=ro}}</ref> a [[Cupa României|Cupei României]] în [[Cupa României 2007-2008|2008]], [[Cupa României 2008-2009|2009]], [[Cupa României 2009-2010|2010]] și [[Cupa României 2015-2016|2016]] și a [[Supercupa României|Supercupei României]] în [[Supercupa României 2009|2009]], [[Supercupa României 2010|2010]], [[Supercupa României 2018|2018]] și [[Supercupa României 2020|2020]].<ref>{{Citat web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/dinamo-cfr-cluj-2-2-4-5-d-l-d-trofeul-pentru-a-patra-oara-la-feroviarii-ardeleni-228427|titlu=Dinamo - CFR Cluj 2-2 (4-5 d.l.d.). Trofeul, pentru a patra oară la feroviarii ardeleni|publisher=www.digisport.ro|accessdate=2022-12-04|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/cfr-a-castigat-trofeul-dar-omul-meciului-din-supercupa-este-de-la-fcsb-1062059|titlu=CFR a câștigat trofeul, dar omul meciului din Supercupă este de la FCSB|publisher=www.digisport.ro|accessdate=2022-12-04|limbă=ro}}</ref> Pe plan internațional, CFR Cluj, a avut trei participări în [[Liga Campionilor UEFA]] în sezoanele 2008, 2010 și 2012. În anul 2013 și 2019, a ajuns până în șaisprezecimile [[UEFA Europa League]].<ref name=":77" />
[[Fișier:U Cluj Cupa Romaniei.jpg|miniatura|222x222px|[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]] după câștigarea [[Cupa României 1964-1965|Cupei României]] în 1965]]
* [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], înființată în noiembrie [[1919]] de Societatea Sportivă a Studenților Români Universitari din Cluj sub tutela lui [[Iuliu Hațieganu]], recunoscut ca prim președinte al echipei. Universitatea joacă acasă pe [[Cluj Arena]], construit în locul [[Stadionul Ion Moina|stadionului Ion Moina]], unde „U” și-a disputat meciurile de acasă până în anul 2008. Aceasta are în palmaresul său mai multe succese, precum clasarea pe locul al doilea în campionatul de fotbal al României în sezonul [[Divizia A 1932-1933|1932–1933]], câștigarea Cupei României în [[Cupa României 1964-1965|1964–1965]], optimile de finală în [[Cupa Cupelor UEFA|Cupa Cupelor Europene]] (1965–1966) și turul I al [[UEFA Europa League|Cupei UEFA]].<ref>{{Citat web|url=https://www.fcucluj.ro/istorie|titlu=Istorie - F.C. Universitatea Cluj|publisher=Universitatea Cluj|accessdate=2022-12-04|limbă=ro}}</ref>
* [[CS Sănătatea Servicii Publice Cluj|Sănătatea Cluj]], înființată în anul [[1986]] sub denumirea ''Clubul Sportiv Sănătatea Cluj-Napoca'' și redenumit ulterior ''Clubul Sportiv Sănătatea Servicii Publice Cluj'', își dispută meciurile de acasă pe [[Stadionul Clujana]]. Cea mai mare performanță a clubului este accederea echipei în optimile de finală ale Cupei României în sezonul [[Cupa României 2007-2008|2007-2008]], acolo unde a fost premiată cu medalia ''Surpriza Cupei României''.<ref>{{Citat web|url=http://sportulclujean.ro/2020/04/26/remember-sanatatea-cluj-din-anonimatul-fotbalului-mic-in-lumina-reflectoarelor-cupei-romaniei-cele-mai-importante-rezultate-ale-virusilor-verzi-in-competitia-surprizelor/|nume=Krisztian|prenume=Bucsi|titlu=REMEMBER: Sănătatea Cluj. Din anonimatul fotbalului mic, în lumina reflectoarelor Cupei României. Cele mai importante rezultate ale "virușilor verzi" în competiția surprizelor -|date=2020-04-26|accessdate=2022-12-04|limbă=ro-RO}}</ref>
* [[Victoria Cluj]], cunoscută ca ''FC România Cluj'' între anii 1927 și 1936, a fost înființată în anul 1920 de către studenții de la Academia Comercială din Cluj-Napoca. A jucat în campionatul României până când a fost desființată în 1947. A fost de trei ori vicecampioană a României în sezoanele [[Campionatul Național de Fotbal al României 1921-1922|1921–22]], [[Campionatul Național de Fotbal al României 1922-1923|1922–23]], [[Campionatul Național de Fotbal al României 1928-1929|1928–29]]. Reînființată în 2019, joacă pe teren propriu pe [[Stadionul Victoria Someșeni]]. Este asociată istoric cu [[Cluj-Mănăștur|Mănășturul]].<ref>{{Citat web|url=http://manastur.info/victoria-cluj-o-pagina-din-istoria-sportiva-a-manasturului/|titlu=Victoria Cluj – o pagină din istoria sportivă a Mănășturului|publisher=Buletin de Mănăștur|accessdate=2022-12-04|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://ziardecluj.ro/fc-victoria-cluj-orasul-va-avea-a-treia-echipa-de-fotbal-ce-tinteste-sus-victoria-cluj-a-fost-echipa-manasturului-dar-isi-propune-sa-priveasca-doar-spre-viitor/|nume=Popa|prenume=Flaviu|titlu=FC Victoria Cluj - orasul va avea a treia echipa de fotbal ce tinteste sus. Victoria Cluj a fost echipa Manasturului, dar isi propune sa priveasca doar spre viitor|publisher=ZiardeCluj.ro|date=2019-08-06|accessdate=2022-12-04|limbă=en-US}}</ref>
Mai multe echipe de fotbal masculin, române, maghiare sau mixte, au funcționat în oraș în [[Secolul al XIX-lea|secolele XIX]] și [[Secolul al XX-lea|XX]], dar, fie au fuzionat cu alte echipe, fie au fost desființate. Printre acestea se numără:[[Fișier:1896 pe terenul Lunca Bivolului, pe strada Pata, azi Bulevardul Nicolae Titulescu.jpg|miniatura|Primul meci oficial de fotbal din granițele actuale ale [[România|României]], organizat de [[Ferar Cluj|''Kolozsvári'' ''AC'']] în [[1896]]]]
* [[Ferar Cluj]], club polisportiv fondat în anul 1880 sub numele de ''Kolozsvári Atlétikai Club'' (în {{Ro|Clubul Atletic Clujean}}), secția de fotbal fiind înființată abia în 1904. Echipa are în palmares un titlu de campioană regională în sezonul 1913-14. În anii interbelici a jucat în nou-inființata Divizie B. În timpul celui de-al doilea război mondial a obținut un loc 3 în prima ligă maghiară în sezonul 1943-44, și a fost finalistă în Cupa Ungariei împotriva echipei [[Ferencváros TC|Ferencváros]]. După război a obținut cea mai bună clasare în fotbalul românesc, locul 6 în Divizia A în sezonul [[Divizia A 1946-1947|1946-47]]. În 1948 a fuzionat cu echipa [[CFR Cluj|CFR]].<ref name=":78">{{Citat web|url=https://www.romaniansoccer.ro/stiri/16668/evolutia-denumirilor-echipelor-de-a-lungul-anilor.htm|nume=RomanianSoccer.ro|prenume=(r)|titlu=Evolutia denumirilor echipelor de-a lungul anilor|publisher=www.romaniansoccer.ro|accessdate=2022-12-04|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.magyarfutball.hu/hu/csapat/2241/bajnoki-mult|nume=Magyarfutball.hu|titlu=Kolozsvár, Kolozsvári AC (bajnoki múlt) • csapatok • Magyarfutball.hu|publisher=www.magyarfutball.hu|accessdate=2022-12-04|limbă=hu}}</ref>
* [[FC Cluj]] (în {{Hu| Kolozsvári FC}}) a funcționat între 1908 și 1910, participând la două sezoane ale ligii rurale maghiare, seria Est, ocupând locurile 4 respectiv 5.<ref>{{Citat web|url=https://www.magyarfutball.hu/hu/csapat/4737/bajnoki-mult|nume=Magyarfutball.hu|titlu=Kolozsvár, Kolozsvári FC (bajnoki múlt) • csapatok • Magyarfutball.hu|publisher=www.magyarfutball.hu|accessdate=2022-12-04|limbă=hu}}</ref>
* [[Clubul Atletic Universitar Cluj]] (în {{Hu|Kolozsvári Egyetemi Atlétikai Club}}) a funcționat în oraș între anii 1902–1919 și din nou între 1941–1945. Prima participare a secției de fotbal a fost în liga Transilvaniei în sezonul 1913-14, ocupând locul 4 din 11. Fondat de [[Universitatea Franz Joseph din Cluj|Universitatea Franz Joseph]], a funcționat împreună cu aceasta în [[Seghedin]] în perioada interbelică. Clubul a fost desființat în anul 1945.<ref>{{Citat web|url=https://www.magyarfutball.hu/hu/csapat/2887/bajnoki-mult|nume=Magyarfutball.hu|titlu=Kolozsvár, Kolozsvári Egyetemi AC (bajnoki múlt) • csapatok • Magyarfutball.hu|publisher=www.magyarfutball.hu|accessdate=2022-12-04|limbă=hu}}</ref>
* [[Academia Comercială Cluj]], fondată în 1905 sub numele de ''Kereskedelmi Akadémia Sport Köre'', și cunoscută la vremea respectivă drept ''Kolozsvári KASK,'' a câștigat 4 titluri în liga rurală maghiară, în 1908, 1909, 1910, 1912. Clubul s-a desființat în anul 1913.<ref>{{Citat web|url=https://www.magyarfutball.hu/hu/csapat/4270/bajnoki-mult|nume=Magyarfutball.hu|titlu=Kolozsvár, Kolozsvári KASK (bajnoki múlt) • csapatok • Magyarfutball.hu|publisher=www.magyarfutball.hu|accessdate=2022-12-04|limbă=hu}}</ref>
* [[Dermata Cluj]](Bastionul Cluj între 1940-45) a fost un club de fotbal fondat în 1937, sponsorizat de fabrica de încălțăminte [[Clujana]] până în 1948, și desființat în 1967, prin fuziunea cu [[CFR Cluj]]. A jucat timp de un sezon în [[Divizia A]] ([[Divizia A 1947-1948|1947-1948]]).<ref name=":78" />
Două echipe de fotbal feminin au fost fondate la Cluj:
* [[CFF Olimpia Cluj|Olimpia Cluj]], cunoscută oficial drept ''Fotbal Club Universitatea Olimpia Cluj-Napoca'', este un club de fotbal feminin fondat în [[2010]]. A câștigat campionatul în primul său sezon. În același an, echipa a câștigat de asemenea și Cupa României. De atunci, Olimpia a reușit [[Event|eventul]] timp de cinci ani consecutiv (2011, 2012, 2013, 2014, 2015).<ref>{{Citat web|url=https://www.frf.ro/nationale/feminin/olimpia-cluj-al-5lea-event/|nume=admin|titlu=Olimpia Cluj – al 5-lea event {{!}} Federația Română de Fotbal|accessdate=2022-12-04|limbă=en-US}}</ref>
* [[CFF Clujana]] a fost un club de fotbal feminin înființat în [[2001]] și desființat în 2012. Are în palmares 7 titluri de campioană și 4 cupe, a reușit eventul în 4 sezoane 2004, 2005, 2006 și 2008.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/cluj-napoca/cine-zice-ca-fetele-nu-pot-juca-fotbal-1203988.html|titlu=Cine zice că fetele nu pot juca fotbal?|publisher=adevarul.ro|accessdate=2022-12-04|limbă=ro}}</ref>

=== Alte sporturi ===
[[C.S. Universitatea Cluj|CS Universitatea Cluj-Napoca]] are echipe într-un număr de alte sporturi. [[U-BT Cluj-Napoca]] este echipa de baschet masculin, care a luat ființă în anul 1948 și are în palmares 7 titluri de campioană și 5 cupe ale [[România|României]]. Echipa de baschet feminin, [[CS Universitatea Cluj-Napoca (baschet feminin)|CS Universitatea Cluj-Napoca]], a fost înființată în anul 1947 și deține 14 titluri de campioană a [[România|României]]. La handbal, [[CSU Transilvania Cluj Napoca|echipa de masculin]], a fost fondată în 1935, iar [[U Cluj (handbal feminin)|echipa de feminin]] în 1959. Cele mai mari performanțe ale echipei de handbal feminin au fost o finală de [[Cupa Challenge 1908-1909|Cupa Challange]], un sfert de finală în [[Cupa EHF Feminin]] și un sfert de finală în [[Cupa Cupelor EHF Feminin 2006-2007|Cupa Cupelor]].<ref>{{Citat web|url=https://u-cluj.ro/club/|titlu=Club|publisher="U" Cluj 1919|accessdate=2022-10-24|limbă=ro-RO}}</ref>

În [[fotbal american]] și [[powerlifting]] concurează echipa [[Cluj Crusaders]], înființată în anul 2010, cu titluri de campioană a României în sportul de echipă în anii 2012, 2013 și 2017.<ref>{{Citat web|url=http://www.agerpres.ro/comunicate/2022/08/11/comunicat-de-presa-clubul-sportiv-cluj-crusaders--962604|nume=AGERPRES|titlu=Comunicat de presă - Clubul sportiv Cluj Crusaders|publisher=www.agerpres.ro|accessdate=2022-10-24|limbă=ro|archive-date=2022-10-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20221025075216/https://www.agerpres.ro/comunicate/2022/08/11/comunicat-de-presa-clubul-sportiv-cluj-crusaders--962604|dead-url=yes}}</ref>

=== Competiții ===
Clujul găzduiește două competiții anuale de [[Tenis|tenis de câmp]], [[Transylvania Open]] și [[Winners Open]]. Orașul a mai găzduit:

* [[Campionatele europene de gimnastică individuală din 2017]]
* [[Campionatul European de Baschet Masculin din 2017|Campionatul European de Baschet Masculin 2017]]
* [[Campionatele Europene de tenis de masă din 2021]]
* [[Campionatul European de Volei Feminin din 2021]]

== Relații externe ==
Cluj-Napoca este înfrățit cu 24 localități din întreaga lume:<ref>{{cite web |url=http://www.primariaclujnapoca.ro/orase-infratite.html |title=Orașe înfrățite |work=Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca}}</ref>
{{div col|4}}
* {{flagicon|Franța}} [[Dijon]], [[Franța]] {{small|(din 1965)}}
* {{flagicon|Croația}} [[Zagreb]], [[Croația]] {{small|(din 1976)}}
* {{flagicon|Germania}} [[Köln]], [[Germania]] {{small|(din 1976)}}
* {{flagicon|Franța}} [[Nantes]], [[Franța]] {{small|(din 1990)}}
* {{flagicon|Ungaria}} [[Pécs]], [[Ungaria]] {{small|(din 1990)}}
* {{flagicon|SUA}} [[Columbia, Carolina de Sud|Columbia]], [[Carolina de Sud]], [[SUA]] {{small|(din 1991)}}
* {{flagicon|Israel}} [[Beer Șeva]], [[Israel]] {{small|(din 1991)}}
* {{flagicon|China}} [[Zhengzhou]], [[China]] {{small|(din 1994)}}
* {{flagicon|Filipine}} Makati, [[Filipine]] {{small|(din 1996)}}
* {{flagicon|Coreea de Sud}} [[Suwon]], [[Coreea de Sud]] {{small|(din 1999)}}
* {{flagicon|Venezuela}} Chacao, [[Venezuela]] {{small|(din 1999)}}
* {{flagicon|Brazilia}} [[São Paulo]], [[Brazilia]] {{small|(din 2000)}}
* {{flagicon|Albania}} [[Korça]], [[Albania]] {{small|(din 2001)}}
* {{flagicon|Italia}} [[Parma]], [[Italia]] {{small|(din 2005)}}
* {{flagicon|SUA}} [[Rockford, Illinois|Rockford]], [[Illinois]], [[SUA]] {{small|(din 2005)}}
* {{flagicon|SUA}} [[East Lansing, Michigan|East Lansing]], [[Michigan]], [[SUA]] {{small|(din 2005)}}
* {{flagicon|Marea Britanie}} [[Rotherham]], [[Marea Britanie]] {{small|(din 2006)}}
* {{flagicon|Italia}} [[Viterbo]], [[Italia]] {{small|(din 2009)}}
* {{flagicon|Belgia}} [[Namur]], [[Belgia]] {{small|(din 2010)}}
* {{flagicon|Republica Moldova}} [[Ungheni]], [[Republica Moldova]] {{small|(din 2016)}}
* {{flagicon|China}} [[Ningbo]], [[China]] {{small|(din 2014)}}
* {{flagicon|Kazahstan}} [[Qaraǵandy]], [[Kazahstan]] {{small|(din 2017)}}
* {{flagicon|Portugalia}} [[Braga]], [[Portugalia]] {{small|(din 2018)}}
* {{flagicon|Turcia}} <span lang="tr">[[Eskişehir]]</span>, [[Turcia]] {{small|(din 2020)}}
{{div col end}}

=== Reprezentanțe diplomatice ===
Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către [[Partidul Comunist Român|PCR]], au funcționat la Cluj consulate generale ale [[Franța|Franței]], [[Cehoslovacia|Cehoslovaciei]], [[Canada|Canadei]] ș.a. Ultima reprezentanță diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al [[Republica Populară Ungară|Republicii Populare Ungare]], desființat în anul 1988 în contextul răcirii relațiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, în urma normalizării relațiilor dintre cele două state și a semnării [[Tratatul de la Timișoara|Tratatului de la Timișoara]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/cluj-napoca/noul-consul-general-al-ungariei-la-cluj-napoca-a-1097512.html|titlu=Noul consul general al Ungariei la Cluj-Napoca a primit autorizația de funcționare de la MAE|publisher=adevarul.ro|accessdate=2022-12-04|limbă=ro}}</ref>

Reprezentanțele diplomatice acreditate de [[Ministerul Afacerilor Externe (România)]] cu sediul în Cluj sunt:<ref>{{Citat web|url=http://www.mae.gov.ro/sites/default/files/file/anul_2019/2019_pdf/lcd-27_aug.pdf|titlu=Lista Corpului Diplomatic acreditat în România|publisher=Ministerul Afacerilor Externe|accessdate=2022-12-04|archive-date=2022-12-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20221204103018/http://www.mae.gov.ro/sites/default/files/file/anul_2019/2019_pdf/lcd-27_aug.pdf|dead-url=yes}}</ref>
{{div col|3}}
* {{flagicon|Burundi}} Consulatul Onorific al [[Burundi|Republicii Burundi]]
* {{flagicon|Chile}} Consulatul Onorific al [[Chile|Republicii Chile]]
* {{flagicon|Franța}} Consulatul Onorific al [[Franța|Republicii Franceze]]
* {{flagicon|Italia}} Consulatul Onorific al [[Italia|Republicii Italiene]]
* {{flagicon|Kazahstan}} Consulatul Onorific al [[Kazahstan|Republicii Kazahstan]]
* {{flagicon|Macedonia}} Consulatul Onorific al [[Macedonia de Nord|Republicii Macedonia de Nord]]
* {{flagicon|Marea Britanie}} [[British Council|Consiliul Britanic]]
* {{flagicon|Mexic}} Consulatul Onorific al [[Mexic|Statelor Unite Mexicane]]
* {{flagicon|NLD}} Consulatul Onorific al [[Țările de Jos|Regatului Țărilor de Jos]]
* {{Flagicon|Polonia}} Consulatul Onorific al [[Polonia|Republicii Polone]]
* {{flagicon|Sierra Leone}} Consulatul Onorific al [[Sierra Leone|Republicii Sierra Leone]]
* {{flagicon|Slovenia}} Consulatul Onorific al [[Slovenia|Republicii Slovenia]]
* {{flagicon|Spania}} Consulatul Onorific al [[Spania|Regatului Spaniei]]
* {{flagicon|Suedia}} Consulatul Onorific al [[Suedia|Regatului Suediei]]
* {{flagicon|Turcia}} Consulatul Onorific al [[Turcia|Republicii Turcia]]
* {{flagicon|Ungaria}} Consulatul General al [[Ungaria|Republicii Ungare]]
{{div col end}}

== Personalități ==
{{Articol principal|Lista personalităților clujene}}
* [[Matia Corvin]] (1443–1490), [[rege al Ungariei]]
* [[Gáspár Heltai]] (1490–1574), tipograf, scriitor și reformator religios
* [[Francisc David]] (1520–1579), fondatorul [[Biserica Unitariană din Transilvania|Bisericii Unitariene din Transilvania]]
*[[János Apáczai Csere]] (1625–1659), cărturar [[Umanism|umanist]]
* [[Ibrahim Muteferrika]] (1674–1745), primul tipograf [[Imperiul Otoman|otoman]]
* [[János Bolyai]] (1802–1860), matematician
* [[Carol Popp de Szathmári]] (1812–1887), pictor și fotograf
* [[Ferenc Veress]] (1832–1916), fotograf și inventator
* [[Lajos Pákey]] (1853–1921), arhitect șef al Clujului
* [[Amos Frâncu]] (1866–1933), om politic
* [[Emil Racoviță]] (1868–1947), [[savant]], [[explorator]], [[Speologie|speolog]] și [[Biologie|biolog]]
* [[Jenő Janovics]] (1872–1945), actor, regizor, pionierul producției de film în Cluj
* [[Octavian Goga]] (1881–1938), poet poporanist și politician de extremă-dreapta
* [[Emil Isac]] (1886–1954), poet
* [[Lucian Blaga]] (1895–1961), scriitor modernist, academician și diplomat
* [[Rudolf Palocsay]] (1900–1978), biolog și botanist
* [[Abraham Wald]] (1902–1950), matematician
* [[Rudolf Kasztner|Rezső Kasztner]] (1906–1957), avocat și jurnalist
* [[Ion Negoițescu]] (1921–1993), poet modernist, eseist, critic și istoric literar
*[[Doina Cornea]] (1929–2018), scriitoare și disidentă [[Anticomunism|anticomunistă]]
* [[Florin Piersic]] (n. 1936), actor
* [[Ana Lupaș]] (n. 1940), artistă
* [[Béla Károlyi]] (n. 1942), antrenor de gimnastică
* [[László Tőkés]] (n. 1952), episcop reformat, europarlamentar
* [[Péter Eckstein-Kovács]] (n. 1956), politician și avocat
* [[Tudor Giurgiu]] (n. 1972), producător și regizor de film

== Vezi și ==
* [[Casa Kós Károly din Cluj-Napoca]]
* [[Biserica Nașterea Maicii Domnului din Cluj-Napoca]]
* [[Biserica romano-catolică din Someșeni]]

== Note ==
<references />

== Bibliografie ==
* {{De icon}}{{Cite Book|an=1864|titlu=Ungarn und Siebenbürgen in malerischen Original-Ansichten|titlu_trad=Ungaria și Transilvania în vederi originale pitorești|authors=Ludwig Rohbock, Johann Hunfalvy|locul-publicării=Darmstadt|url=https://babel.hathitrust.org/cgi/pt?id=uc1.b3211187}}
*{{cite book |title=Clujul |author=Victor Lazăr |location=București |publisher=Cultura Națională |date=1923}}
* {{Fr icon}} {{Cite Book|nume=Hoffmann|prenume=R.|an=1930|titlu=L'Université de Cluj|editură=Bibliothèque interuniversitaire de la Sorbonne|titlu_trad=Universitatea din Cluj|url=https://nubis.univ-paris1.fr/ark:/15733/m5k1}}
*{{cite book |title=Clujul medieval |author=Ștefan Pascu, Viorica Marica |location=București |publisher=Editura Meridiane |date=1969}}
* {{cite book |title=Istoria Clujului |author=Ștefan Pascu |location=Cluj-Napoca |date=1974}}
* {{cite book |title=Viața universitară clujeană interbelică |author=Stelian Neagoe |volume=I–II |location=Cluj-Napoca |publisher=Editura Dacia |date=1980}}
* Mircea Țoca (1983). ''Clujul baroc''. Cluj-Napoca: Editura Dacia
* {{cite book |title=Cluj-Napoca, de la începuturi până azi |author=Dorin Alicu |location=Cluj-Napoca |publisher=Editura Clusium |date=1995}}
* {{De icon}}{{cite book
|last              = Gündisch
|first             = Konrad G.
|title             = Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen
|publisher         = Langen Müller
|publication-place =University of Michigan
|publication-date  = 1998
|edition           = 
|series            = 
|url               = https://books.google.com/books?id=wSppAAAAMAAJ
|access-date       = 
|ref               = 
|isbn              = 9783784426853
}}
*{{cite book |title=Clujul vechi și nou |author=Gheorghe Bodea |location=Cluj-Napoca |date=2002|isbn=973-0-02539-8}}
* {{cite book
|last              = Lukács
|first             = József
|others            = Levente Várdai <!-- Title -->
|title             = Povestea "orașului-comoară": scurtă istorie a Clujului și a monumentelor sale
|trans-title       = 
|language          = 
|publisher         = Apostrof
|publication-place = Cluj-Napoca
|publication-date  = 2005 <!-- URL -->
|url               = https://books.google.com/books?id=zg8WAQAAMAAJ
|access-date       = 
|ref               = harv <!-- Identifiers -->
|isbn              = 978-973-9279-74-1
}}
* {{Citat carte|nume=Vais|prenume=Gheorghe|an=2009|titlu=Clujul eclectic: programe de arhitectură în perioada dualistă (1867 - 1918)|editură=UT Press|isbn=9789736624377|locul-publicării=Cluj-Napoca}}
*{{Citat carte|nume=Rogers Brubaker, Margit Feischmidt, Jon E Fox, Liana Grancea|an=2010|titlu=Politică naționalistă și etnicitate cotidiană într-un oraș transilvănean|editură=ISPMN|isbn=9786069251256}}
* {{cite book |title=Povești despre Cluj |editor= Tudor Sălăgean |volume=I–VI |location=Cluj-Napoca |publisher=Editura Școala Ardeleană| date=2014–2020|isbn=978-606-8770-18-5}}
*{{cite book
|last              = Gidó
|first             = Attila
|others            = 
|title             = Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică
|trans-title       = 
|language          = 
|publisher         = Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale
|publication-place = Cluj-Napoca
|publication-date  = 2014
|url               = 
|access-date       = 
|ref               = 
|isbn              = 978-606-8377-28-5
}}
*{{cite book
|last              = 
|first             = 
|others            = 
|title             = Cluj-Napoca în proiecte, 50 de ani, 1960-2010
|trans-title       = 
|language          = 
|publisher         = Casa Cărții de Știință
|publication-place = Cluj-Napoca
|publication-date  = 2016
|url               = 
|access-date       = 
|ref               = 
|isbn              = 978-606-17-0928-1
|nume-editor=Vasile Mitrea}}
*{{cite book |title=Istoria Clujului |author=[[Elek Jakab]] |publisher=Editura Școala Ardeleană |date=2017|isbn=978-606-797-194-1}}
*{{Citat carte|nume=Ciorca|prenume=Ioan|an=2020|titlu=Monumente și statui clujene|editură=Casa Cartii de Stiinta|isbn=9786061716166}}
*{{cite book
|last              = Papp
|first             = Annamária
|others            = 
|title             = Clujul rănit
|trans-title       = 
|language          = 
|publisher         = Editura EXIT
|publication-place = Cluj-Napoca
|publication-date  = 2021
|url               = 
|access-date       = 
|ref               = 
|isbn              = 978-606-9091-33-3
|autor2=Iván D. Rohonyi}}
; Ghiduri
* {{cite book |title=Clujul (ghid istoric) |author=Ștefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa |date=1957}}
* {{cite book |title=Cluj. Ghid turistic al județului |author=Aurel Anton |location=București |publisher=Editura pentru Turism |date=1973}}
* {{cite book |title=Cluj-Napoca. Ghid |publisher=Editura Sedona |date=2002}}
* {{en icon}} {{cite book |title=Cluj-Napoca Illustrated Guide |author=Gabriela Popa, Liviu Stoica |location=Cluj-Napoca |date=2007 |isbn=978-973-0-04521-5}}

== Legături externe ==
* [http://www.primariaclujnapoca.ro/ Primăria Municipiului Cluj-Napoca]
{{commonscat|Cluj-Napoca}}
{{wikitravel|Cluj-Napoca}}
{{Portal|Cluj}}

{{Locuri în Cluj}}
{{Obiective turistice în județul Cluj}}
{{Cluj metropolitan}}{{Subiecte Cluj-Napoca}}
{{Orase-Cluj}}
{{Reședințe de județ din România}}
{{Cele mai populate orașe ale României}}
{{DN1}}

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Localități urbane din județul Cluj|Cluj-Napoca]]
[[Categorie:Cluj-Napoca| ]]
[[Categorie:Localități românești foste capitale|Cluj-Napoca]]
[[Categorie:Orașe din județul Cluj|Cluj-Napoca]]
[[Categorie:Municipii din România|Cluj-Napoca]]
[[Categorie:Orașe din România|Cluj-Napoca]]
[[Categorie:Orașe universitare din România|Cluj-Napoca]]
[[Categorie:Pagini peste 100K|Cluj-Napoca]]

{{articol bun}}