Vizualizare sursă pentru „Brom”

{{curățenie|date=noiembrie 2018}}
{{Infocaseta Element chimic
| nume = Brom
| culoare_fond = halogene
| precedent =[[Seleniu]]
| următor = [[Kripton]]
| deasupra = [[Clor|Cl]]
| dedesubt = [[Iod|I]]
| simbol =Br
| număr = 35
| hadroni = 
| structură_cristalină=fără (lichid)
| serie_chimică =[[halogen]]e
| grupă =17
| perioadă =4
| bloc = p
| densitate = 3140
| culoare =roșie-brună
| CAS = 7726-95-6
| EINECS =
| masă_atomică = 79,909
| rază_atomică = 115
| rază_de_covalență =114
| rază_van_der_waals =185
| configurație_electronică = [Ar] 3d<sup>10</sup> 4s<sup>2</sup> 4p<sup>5</sup>
| electroni_pe_nivel = 2, 8, 18, 7
| număr_de_oxidare =0, ±1, +3, +5, +7
| oxid =acid tare
| fază =lichid
| punct_de_topire = -7,25°C ; 265,9
| punct_de_fierbere = 58,8°C ; 331,95
| energie_de_fuziune =
| energie_de_evaporare =
| temperatură_critică =
| presiune_critică =
| volum_molar = 17,39×10<sup>-3</sup> 
| presiune_de_vapori = > ca. 5800 Pa la 280,1 K
| viteză =
| electronegativitate = 2,96 (Scala-Pauling)
| căldură_specifică =
| conductivitate_electrică =0
| conductivitate_termică = 
| potențial_de_ionizare_1 =1139,9
| potențial_de_ionizare_2 =2103
| potențial_de_ionizare_3 =3470
| potențial_de_ionizare_4 =4560
| hadroni_izotop_1 =
| izomerie_izotop_1 =
| abundență_izotop_1 =75,77 %
| neutroni_izotop_1 = 18
| perioadă_izotop_1 = 
| mod_de_dezintegrare_izotop_1 = 
| energie_izotop_1 =
| produs_izotop_1 = 
| hadroni_izotop_2 =36
| izomerie_izotop_2 =
| abundență_izotop_2 =urme<br />[[radioizotop|sintetic]]
| neutroni_izotop_2 = 
| perioadă_izotop_2 = 301.000 ani
| mod_de_dezintegrare_izotop_2 = β-
----
ε / β+
| energie_izotop_2 =0,709
----
1,142
| produs_izotop_2 = <sup>36</sup>[[Argon|Ar]]
----
<sup>36</sup>[[Sulf|S]]
| hadroni_izotop_3 =37
| izomerie_izotop_3 =
| abundență_izotop_3 =24,23 %
| neutroni_izotop_3 = 20
| perioadă_izotop_3 = 
| mod_de_dezintegrare_izotop_3 = 
| energie_izotop_3 =
| produs_izotop_3 = 
}}

'''Bromul''' este un [[element chimic]] notat cu [[Simbol chimic|simbolul chimic]] '''Br'''. [[Număr atomic|Numărul său atomic]] este 35 iar [[masa atomică]] este de 79,909 [[Unitate atomică de masă|u.a.m.]]. Bromul face parte din grupa [[halogen]]ilor (grupa a VII-a principală), împreună cu [[fluor]]ul, [[clor]]ul, [[iod]]ul și [[astatin]]ul, posedând un caracter [[Nemetal|nemetalic]]. În stare nativă este un element foarte reactiv, reacționând direct cu majoritatea [[metal]]elor și cu multe [[nemetal]]e, dând săruri numite ''bromuri''. De aceea, nu este prezent deloc în stare liberă în [[atmosferă]].

Bromul este singurul [[nemetal]] care la [[Temperatură|temperatura]] și [[presiune]]a obișnuită (la condițiile camerei) se află în stare [[lichid]]ă. Are un miros puternic, neplăcut, de unde provine și numele său (din {{gr|βρῶμος}} ''bromos'' înseamnă ''miros urât'')<ref name="Gemoll">{{Cite book|author= Gemoll W, Vretska K|title= Griechisch-Deutsches Schul- und Handwörterbuch ("Greek-German dictionary"), 9th ed.| publisher=öbvhpt|isbn= 3-209-00108-1|year= 1997}}</ref>. Bromul formează compuși importanți, printre care bromurile (menționate mai sus, exemple: [[bromură de potasiu]] și [[bromură de sodiu]]) și [[acid bromhidric|acidul bromhidric]]. Unele utilizări importante ale bromului sunt în industria [[farmacie|farmaceutică]], fotografică (în acest caz se folosește [[sarea]] de [[argint]] numită [[bromură de argint]]), în [[pesticid]]e, în tratamentele cu băi termale, etc.

== Istoric ==

[[Fișier:Murex sp.jpg|250px|thumb|right|Murex brandaris]]
În antichitate, fără să cunoască originea și compoziția anumitor substanțe, [[om]]ul a utilizat sărurile de brom încă din timpuri străvechi, mai ales sub forma unor [[vopsea|vopseluri]] și [[pigment|pigmenți]] extrași din melcul marin ''[[Purpură|Murex brandaris]]''. Numele dat de către [[greci]] acestui pigment a fost ''pophura''<ref name="Bromine, By Greg Roza, pagina 6">"Bromine", By Greg Roza, pagina 6</ref>, denumire ce face referire directă la [[culoare]]a sa, [[Magenta|purpurie]]. Istoricii cred că acest pigment a fost folosit prima oară de către [[Civilizația cretană|civilizația minoică]] în [[Creta]], aproximativ în anul 1500 [[Î.e.n.|î.Hr.]], afirmând, totodată, că purpura este unul dintre cei mai vechi pigmenți.<ref name="Bromine, By Greg Roza, pagina 6"/> Mai târziu, a fost denumită ''purpura tyriană''.<ref>"Bromine", By Greg Roza, pagina 4</ref>
Odată cu decăderea [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]], folosirea pigmentului a fost treptat abandonat, fiind înlocuit de alte vopsele și pigmenți mai ușor de fabricat și mai ieftini.<ref name=brgregroza>{{en icon}} [http://books.google.ro/books?id=alWPulJ2V44C&printsec=frontcover&dq=Bromine&hl=ro&ei=PoDOTvLnC8mAhQfh-_T-Dw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CDAQ6AEwAQ#v=onepage&q&f=true ''Carte-Bromine, de Greg Roza'']</ref>

[[Fișier:Antoine-Jerome Balard.jpg|200px|thumb|left|Antoine-Jérôme Balard]]
Descoperirea bromului este legată de numele a doi chimiști, independent unul de celălalt, germanul [[Carl Jacob Löwig]]<ref name=L1/><ref name=L2/><ref name=L3/><ref name=L4/><ref name="Löwig"/> în anul [[1825]] și francezul [[Antoine Jérôme Balard]]<ref name="Bal1826"/><ref name="Ballard"/> în anul [[1826]],<ref>{{Cite journal|title = The discovery of the elements: XVII. The halogen family|last = Weeks|first = Mary Elvira|journal = Journal of Chemical Education|year = 1932|volume = 9|page = 1915|doi = 10.1021/ed009p1915|bibcode=1932JChEd...9.1915W|issue = 11 |issn=0021-9584 }}</ref> iar denumirea sa provine din grecescul ''bromos'', care înseamnă ''cu miros rău/urât'', și face referire directă la proprietatea neplăcută a bromului, anume mirosul urât și înțepător. În mare parte, acest miros este asemănător cu cel al [[clor]]ului, dar tenta sa este mai puternică și are efecte mai violente.

În anul [[1824]], ''Antoine Balard'', studiind [[floră|flora]] și [[faună|fauna]] unei [[mlaștină|mlaștini saline]] din [[Montpellier]], [[Franța]], a devenit foarte interesat de această zonă, continuând să o investigheze cu mare interes.
După ceva vreme de la începutul studiilor, Ballard a evaporat o anumită cantitate de [[soluție]] [[sare|salină]] recoltată din mlaștină, obținând sare cristalizată. Acesta a saturat [[solid]]ul rămas cu [[clor]], iar, după aceea, el a distilat soluția rezultată, observând apariția unui [[lichid]] de o [[culoare]] roșie-brună. [[Lichid]]ul rămas era brom, fapt încă necunoscut.

Crezând că ceea ce găsise el este o descoperire interesantă, Balard a dat rezultatul ''Academiei de Științe'' din [[Franța]] în [[an]]ul [[1824]]. În final, el și-a publicat rezultatele în [[an]]ul [[1826]], oferind dovezi că [[substanță|substanța]] descoperită de el este ''un corp simplu''-adică este un nou [[element]], nu o [[substanță]], așa cum credea majoritatea lumii.

Datorită publicației lui, Balard a devenit descoperitorul bromului. ''Academia Franceză'' a numit noul [[element]] după grecescul ''bromos''.

Bromul era să fie descoperit de [[Justus von Liebig]], căruia i-a trecut prin mâini, dar avea impresia c-ar fi clorură de iod.

== Structura atomică ==

[[Fișier:Electron shell 035 Bromine.svg|right|200px|thumb|Modelul planetar al atomului de brom]]

Bromul este un [[halogen]] (adică un [[element]] aflat în [[Grupă (tabelul periodic al elementelor)|grupa]] a VII-a principală a Sistemului Periodic al elementelor), aflându-se în [[Perioadă (tabelul periodic al elementelor)|perioada]] 4. La stânga sa, în [[Tabelul periodic al elementelor]], se află [[seleniu]]l <math> \scriptstyle \mathrm{(Se)}</math>, iar la dreapta [[gaz]]ul nobil [[kripton]] <math> \scriptstyle \mathrm{(Kr)}</math>. Deasupra bromului se află tot un halogen, [[clor]]ul, având în mare parte, aceleași proprietăți chimice cu bromul și cu [[iod]]ul, aflat sub brom în sistem.În apropierea bromului se mai află ''linia în zigzag'' a [[metal]]elor, ce delimitează [[metal]]ele de [[nemetal]]e. Astfel, [[seleniu]]l și [[telur]]ul sunt ''semimetale'', și se află lângă brom ([[seleniu]]l este chiar lângă brom, iar [[telur]]ul se sub [[seleniu]]).<ref name=FIXI>''Inspirat de pe Tabelul Periodic publicat de firma ''Stiefel Eurocart'' (FIXI Cards)''</ref>

:{| align=left border="1" class="wikitable"
|-

! Strat !!Număr de electroni!!Configurația electronică
|-

|<div style="text-align:center"><math>{\scriptstyle K}</math></div>||<div style="text-align:center"> <math>{\scriptstyle 2}</math></div> ||<div style="text-align:center"><math>{\scriptstyle \mathrm{1s^{2}}}</math></div> 
|-

|<div style="text-align:center"><math>{\scriptstyle L}</math></div>||<div style="text-align:center"> <math>{\scriptstyle 8}</math></div> ||<div style="text-align:center"><math>{\scriptstyle 2s^{2} 2p^{6}}</math></div>
|-

|<div style="text-align:center"><math>{\scriptstyle M}</math></div>||<div style="text-align:center"> <math>{\scriptstyle 18}</math></div> ||<div style="text-align:center"><math>{\scriptstyle 3s^{2} 3p^{6} 3d^{10}}</math></div>
|-

|<div style="text-align:center"><math>{\scriptstyle N}</math></div>||<div style="text-align:center"> <math>{\scriptstyle 7}</math></div> ||<div style="text-align:center"><math>{\scriptstyle 4s^{2} 4p^{5}}</math></div>
|-
|}

[[Atom#Structura atomului|Structura atomului]] de brom este determinată de numărul [[Nucleu atomic|nucleonilor]] din [[nucleu atomic|nucleul atomic]], astfel că [[izotop]]ul său natural, <math> \scriptstyle \mathrm{~^{79}_{35}Br}</math>, are 35 de [[proton]]i și 44 de [[neutron]]i. 
Repartiția [[electron]]ilor pe starturile electronice este dată în tabelul din stânga.

Pe baza așezării sale în sistemul periodic, despre brom se pot trage concluziile: datorită faptului că bromul se află în grupa a VII-a principală, rezultă atunci că acesta are 7 [[electron]]i pe stratul de [[valență]] (ultimul strat electronic); bromul, aflându-se în perioada a 4-a, are în total patru straturi [[electron]]ice, dintre care trei sunt ocupate complet cu [[electron]]i.<ref name=carte>''După modelul din Manualul pentru clasa a VII-a de chimie, Felicia Stroe, Editura Corint 2007''</ref>

=== Izotopi ===

{{Articol principal|Izotopii bromului}}

Bromul are doi [[izotop]]i stabili, <math> \scriptstyle \mathrm{~^{79}Br}</math> (50,69 %) și <math> \scriptstyle \mathrm{~^{81}Br} </math> (49,31%). Masa atomică standard al bromului natural este de 79,904 [[unitate atomică de masă|u.a.m.]] Se cunosc, până la ora actuală, 30 de izotopi radioactivi ai bromului care rezultă fie prin dezintegrarea radioactivă a unor elemente, fie pe cale artificială prin activarea cu neuroni termalizați. Cel mai mic [[timp de înjumătățire]] îl are izotopul <math> \scriptstyle \mathrm{~^{69}Br}</math>, de 24 [[nanosecundă|nanosecunde]], iar cel mai mare, de 57,036 [[oră|ore]], îl are izotopul <math> \scriptstyle \mathrm{~^{77}Br}</math>. În tabelul din stânga sunt prezentați 11 din cei 32 de izotopi cunoscuți ai bromului cu specificarea tipului de [[dezintegrare radioactivă]], a radionucleului rezultat și a timpului de înjumătățire.

:{| align=left border="1" class="wikitable"

|-

! Izotopi !!Tipul dezintegrarii!!Radionucleu descendent !! [[Timp de înjumătățire|<math>\scriptstyle T_{\frac {1}{2}}</math>]]

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{69}Br}</math></div> || <div style="text-align:center">p<sup>+</sup></div> ||<div style="text-align:center"><math> \scriptstyle \mathrm{~^{68}Se}</math></div> || 24 nanosecunde

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{76}Br}</math> </div> || <div style="text-align:center">β<sup>+</sup></div> ||<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{76}Se}</math> </div> || 16 ore

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{77}Br}</math> </div> || <div style="text-align:center">β<sup>+</sup></div> ||<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{77}Se}</math> </div> || 57,036 ore

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{78}Br}</math> </div>||<div style="text-align:center">β<sup>+</sup></div> ||<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{78}Se}</math> || 6,46 minute

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{79}Br}</math> </div>|| || || Stabil

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{80}Br}</math> </div>|| <div style="text-align:center">β<sup>-</sup></div>||<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{80}Kr}</math> </div>|| 17,7 minute

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{80m}Br}</math> </div>||<div style="text-align:center">TI</div> ||<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{80}Br}</math></div> || 4,42 ore

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{81}Br}</math> </div>|| || || Stabil

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{82}Br}</math> </div>||<div style="text-align:center">β<sup>-</sup></div>||<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{82}Kr}</math> </div> || 1,5 zile

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{83}Br}</math> </div> || <div style="text-align:center">β<sup>-</sup></div> ||<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{83}Kr}</math> </div>|| 2,4 ore

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{84}Br}</math> </div>||<div style="text-align:center">β<sup>-</sup></div>||<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{84}Kr}</math> </div>|| 31,8 minute

|-

|<div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{85}Br}</math> </div>|| <div style="text-align:center">β<sup>-</sup></div> || <div style="text-align:center"> <math> \scriptstyle \mathrm{~^{85}Kr}</math> </div>|| 2,9 minute

|}

Izotopii bromului se dezintegrează în patru moduri: prin emisie de proton, dezintegrare beta <math> \scriptstyle\mathrm {\beta}^-</math> sau <math> \scriptstyle\mathrm {\beta}^+</math>, respectiv dezintegrare <math> \scriptstyle\mathrm {\beta}^-</math> însoțit de emisie de [[neutron]]. De exemplu, izotopul <math> \scriptstyle \mathrm{~^{69}Br}</math> se dezintegrează prin expulzarea unui proton, în urma căruia transmută în [[seleniu]], după schema:

: <div style="text-align:center"><math>\mathrm{~^{69}_{35}Br}_{34}\rightarrow\mathrm{~^{68}_{34}Se}_{34}^{-}+\mathrm{p}^+</math></div>

Prin dezintegrare <math> \scriptstyle\mathrm {\beta}^+</math>, izotopul <math> \scriptstyle \mathrm{~^{78}Br}</math> se transformă în izotopul stabil <math> \scriptstyle \mathrm{~^{78}Se}</math> cu emisia unui [[pozitron]] și al unui [[neutrin]], tranziția are loc după schema:

: <div style="text-align:center"><math>\mathrm{~^{78}_{35}Br}_{43}\rightarrow\mathrm{~^{78}_{34}Se}_{44}^{-}+\mathrm{e}^++{\nu}_e</math></div>

Un exemplu pentru dezintegrare <math> \scriptstyle\mathrm {\beta}^-</math>, îl reprezintă izotopul <math> \scriptstyle \mathrm{~^{84}Br}</math>, care se transformă în izotopul <math> \scriptstyle \mathrm{~^{78}Kr}</math>, concomitent cu emisia unui [[electron]] și al unui neutrin:

: <div style="text-align:center"><math>\mathrm{~^{84}_{35}Br}_{49}\rightarrow\mathrm{~^{84}_{36}Kr}_{48}^{+}+\mathrm{e}^-+\bar{\nu}_e</math></div>

Există izotopi ai bromului care se dezintegrează în mai multe moduri, de exemplu <math> \scriptstyle \mathrm{~^{80}Br}</math> care se dezintegreză cu probabilitatea de 91,7% prin <math> \scriptstyle\mathrm {\beta}^+</math> în <math> \scriptstyle \mathrm{~^{80}Kr}</math> și cu probabilitatea de 8,3%, prin <math> \scriptstyle\mathrm {\beta}^-</math>, în <math> \scriptstyle \mathrm{~^{80}Se}</math>. De asemenea, începând cu izotopul <math> \scriptstyle \mathrm{~^{84}Br}</math>, toți izotopii dezintegrează, pe lângă dezintegrarea <math> \scriptstyle\mathrm {\beta}^-</math>, și prin emisie de [[neutron]]i.

Prezența în natură, în proporție extrem de scăzută, a radioizotopilor bromului și timpii de înjumătățire de valori mici ai acestora, face nesemnificativă contribuția radiațiilor emise de aceștia la fondul natural de radiații nucleare.

== Proprietăți ==
=== Fizice ===

Bromul este prezent în natură sub forma sa moleculară, anume sub forma moleculei diatomice '''<math> \scriptstyle \mathrm {Br_2}</math>'''. La [[temperatură|temperatura]] și [[presiune]]a camerei, bromul se află în stare [[lichid]]ă, fiind astfel singurul [[nemetal]] aflat în fază lichidă la temperatura camerei. Culoarea bromului este brună sau maronie. Bromul are un miros iritant.

În condiții normale (0&nbsp;°C, 1[[Atmosferă (unitate)|atm]]), densitatea bromului este de 3,19g/cm<sup>3</sup>. Solubilitatea în apă este de 3,5% la 25&nbsp;°C. Bromul este solubil în orice proporții în solvenți organici, precum [[sulfură de carbon]] ( <math> \scriptstyle \mathrm {C S_2}</math>), [[cloroform]] (<math> \scriptstyle \mathrm {C H Cl_3}</math>), [[benzen]] (<math> \scriptstyle \mathrm {C_6 H_6}</math>), etc.<ref name="CDN"/>

La presiunea de 55 G[[Pascal (unitate)|Pa]], bromul se transformă într-o structură [[metal]]oidă; la presiunea de 75 GPa, el trece în [[stare de agregare]] [[solid]]ă, cu o [[structură cristalină|structură cristalină ortorombică]], iar la presiunea de 100 GPa, se transformă într-o structură ortorombică monoatomică.<ref>{{Citat revistă|autor = Duan, Defang ''et al.''|titlu = Studii ab initio ale bromurii solide aflate la o presiune mare|jurnal = Physical Review B|volum = 76|dată = 26 septembrie 2007|doi=10.1103/PhysRevB.76.104113|pagină = 104113|bibcode = 2007PhRvB..76j4113D|număr = 10 }}</ref>

Bromul este un bun izolator electric având rezistivitatea electrică 7,8×10<sup>10 </sup>[[Ohm|Ω]]·[[metru|m]], cu toate acestea nu este utilizat ca material dielectric în electrotehnică din cauza reactivității sale ridicate. Din punctul de vedere al proprietăților magnetice, bromul este un element diamagnetic.

Punctul de fierbere al bromului molecular este relativ scăzut, având în vedere faptul că bromul este un lichid, și anume 58,8&nbsp;°C (332 [[Kelvin|K]]), iar punctul de topire este de -7,1&nbsp;°C (266,05 K).

Presiunea de saturație a [[vapori]]lor de brom la temperatura de topire (-7,1&nbsp;°C) este de 5800 [[Pascal (unitate)|Pa]].

''Numărul de registru CAS'' al bromului este 7726-95-6.
:{| align=left border="1" class="wikitable"

|-

! Nr. !! Constanta fizică!! Valoare numerică!!Observații!!Nr. !! Constanta fizică!! Valoare numerică!! Observații

|-
!1!!Proprietăți termice!!!!!!3!!Proprietăți magnetice!!!!
|-

|1.1||Temperatură de topire [°C]||-7,3<ref name=periodictable/>||||3.1||Natura magnetică||Diamagnetic||
|-

|1.2||Temperatură de fierbere [°C]||58,8<ref name=periodictable/>||||3.2||Susceptibilitate magnetică specifică||-4,9x10<sup>−9</sup>||masică
|-

||1.3||Presiune critică [MPa]||10,34 (102Atm)<ref name=periodictable/>||...||3.3||Susceptibilitate magnetică specifică||-7,83<ref name=periodictable/>||molară
|-

||1.4||Temperatură critică [K]||588<ref name=periodictable/>||...||3.4||Susceptibilitate magnetică specifică||-0,0000153<ref name=periodictable/>||volumică
|-

||1.5||Căldură latentă de topire [kJ/mol]||5,8<ref name=periodictable/>||||'''4'''||<div style="text-align:center">'''Alte proprietăți fizice'''</div>||||
|-

||1.6||Căldură latentă de evaporare [kJ/mol]||14,8<ref name=periodictable/>||||4.1||Densitate [g/cm<sup>3</sup>]||3,12<ref name=periodictable/>||
|-

||1.7||Căldură specifică [kJ/mol]||947,3<ref name=periodictable/>||în fază lichidă||4.2||Volum molar||0,00002561<ref name=periodictable/>||
|-

||1.8||Conductivitate termică [W/(mK)]||0,12<ref name=periodictable/>||...||4.2||Indice de refracție||1,001132<ref name=periodictable/>||
|-

||<div style="text-align:center">'''2'''</div>||<div style="text-align:center">'''Proprietăți electrice'''</div>||||||4.3||Duritate Brinell||N/A||
|-

||2.1||Proprietăți dielectrice||izolator||||4.4||Modul Young||N/A||
|-

||2.2||Conductivitate electrică [S/m]||1x10<sup>−10</sup>||||4.5||Viteza sunetului||N/A||
|-

||2.3||Rezistivitate electrică [ [[Ohm|Ω]]·[[metru|m]]]||1x10<sup>10</sup><ref name=periodictable/>||||4.6||Coeficient de dilatare termică||N/A||
|-
|}

=== Chimice ===

[[Fișier:Dibromine-2D-dimensions.png|100px|right|thumb| [[Fișier:Bromine-3D-vdW.png|90px]]Modelul bidimensional (sus) și tridimensional (jos) al moleculei diatomice de brom (Br<sub>2</sub> )]]

Bromul, datorită structurii sale electronice, este un element foarte [[Reactivitate chimică|reactiv]], motiv pentru care el nu poate exista în natură, sub forma sa elementară; formează moleculă diatomică prin [[Legătură chimică#Legătura covalentă|legătură covalentă]] slabă.
Fiind mai puțin reactiv decât [[clor]]ul, dar mai reactiv decât [[iod]]ul, bromul reacționează energic cu [[metal]]ele, în special în prezența [[apă|apei]], pentru a forma [[sare|săruri]] de brom. Bromul este, de asemenea, foarte reactiv cu [[chimie organică|compușii organici]], formând bromuri, după reacția: <math> \scriptstyle \mathrm {Br_2  \rightarrow 2Br^{0}}</math>. Procesul de ionizare are loc după schema: <math> \scriptstyle \mathrm {Br + 1 e^{-}  \rightarrow Br^{-1}}</math>.

:{| align=left border="1" class="wikitable"

|-

! Nr. !! Constanta chimică!! Valoare numerică
|-
|1||Configurație electronică ||[Ar] 4s<sup>2</sup> 4p<sup>5</sup><ref name=periodictable/>
|-

|2||Valență ||5 <ref name=periodictable/>
|-

|3||Forma moleculară||diatomică, <math> \scriptstyle \mathrm {Br_2}</math><ref name=periodictable/>
|-

|4||Electronegativitate||2,96<ref name=periodictable/>
|-

|5||Număr de oxidare||0, ±1, +3, +5, +7<ref name=periodictable/>
|-

|6||Afinitate electronică||324,60<ref name=periodictable/>
|-
  
!7!!Potențiali de ionizare (kJ/mol)
|-

|7.1||primul||1 139,60<ref name=periodictable/>
|-

|7.2||al doilea||2 103,00<ref name=periodictable/>
|-

|7.3||al treilea||3 470,00<ref name=periodictable/>
|-

|7.4||al patrulea||4 560,00<ref name=periodictable/>
|-

|7.5||al cincilea||5 760,00<ref name=periodictable/>
|-

|7.6||al șaselea||8 550,00<ref name=periodictable/>
|-

|7.7||al șaptelea||9 940,00<ref name=periodictable/>
|-

|7.8||al optulea ||18 600,00<ref name=periodictable/>
|-
|}

Bromul se dizolvă puțin în apă (3,36 g în 100 g apă, la 25&nbsp;°C) formând ''apa de brom'', care este un oxidant mai slab decât apa de clor. Odată cu dizolvarea bromului în apă are loc și o reacție chimică. Acesta poate fi considerat un proces de auto-oxido-reducere, iar în urma reacției rezultă [[acid bromhidric]] și [[acid hipobromos]]. Deci, în apa de brom este prezent bromul elementar, anionul bromură (Br<sup>-</sup>) și acidul hipobromos, care este mai puțin disociat:

:<div style="text-align:center"><math>\mathrm{Br_2 + H_2O \rightarrow HBr + HBrO}</math></div>

:<div style="text-align:center"><math>\mathrm{HBrO  \rightarrow 2 HBr + O_2}</math></div>

În soluții bazice, disproporționarea ionului <math> \scriptstyle \mathrm{Br O^{-}}</math> este lentă la temperatura camerei, din care cauză soluțiile de <math> \scriptstyle \mathrm{Br O^{-}}</math> se prepară la aproximativ 0&nbsp;°C. La temperatura 50-80&nbsp;°C, se obține cantitativ <math> \scriptstyle \mathrm{Br {O_3}^{-}}</math>:
:<div style="text-align:center"><math>\mathrm{3Br_2+6OH^{-}  \rightarrow 5 Br^{-} + Br{O_3}^{-}+3H_2 O}</math></div>
Bromul se dizolvă în dizolvanți organici ([[sulfură de carbon]], [[benzen]], [[cloroform]], [[tetraclorură de carbon]], etc.) De aceea se poate extrage dintr-o soluție diluată, folosind dizolvanți organici. 

Fiind mai puțin reactiv decât clorul, poate fi înlocuit de clor din combinațiile sale cu hidrogenul și cu metalele:

:<div style="text-align:center"><math>\mathrm{2Br^{-}+Cl_2  \rightarrow 2 Cl^{-} + Br_2}</math></div>

Prin urmare, dacă la o soluție de [[bromură de potasiu]] se adaugă apă de clor și se agită, soluția incoloră se colorează în galben-brun din cauza dizolvării în apă a bromului pus în libertate de către clor. Dacă în continuare se adaugă cloroform și se agită, după repaos se observă separarea a două straturi: un strat inferior de cloroform, colorat în brun de către bromul extras din soluția apoasă, și deasupra un strat de lichid incolor care este [[Clorură de potasiu|clorura de potasiu]]. Această reacție se utilizează la identificarea prezenței bromului în diverse materiale.

Bromul substituie iodul din [[Acid iodhidric|acidul iodhidric]] sau din ioduri:

:<div style="text-align:center"><math>\mathrm{2I^{-}+Br_2  \rightarrow I_2 + 2Br^{-}}</math></div>

Bromul reacționează cu hidrogenul la încălzire (150&nbsp;°C), în prezență de catalizatori, formând <math> \scriptstyle \mathrm { HBr}</math>. El se poate combina direct și cu nemetalele (excepție fac oxigenul, azotul și carbonul), ca de exemplu <math> \scriptstyle \mathrm {P Br_2}</math> și <math> \scriptstyle \mathrm {P Br_5}</math>. De asemenea se combină direct cu metalele formând bromuri. [[Platină|Platina]] nu este atacată de brom.

Bromul distruge substanțele organice, de aceea recipientele de sticlă care conțin brom nu se închid cu dopuri de cauciuc sau plută.

== Răspândire ==

'''În natură''', datorită reactivității sale foarte mare, bromul nu se găsește sub forma sa elementară ci numai în compuși reprezentați în principal de bromuri (cel mai adesea sub formă de [[bromură de sodiu]], -[[bromură de potasiu|potasiu]] sau -[[bromură de magneziu|magneziu]]), însoțind [[clor]]urile în apele marine și în [[mineral]]e.

:{| align=left border="1" class="wikitable"
|-

! Nr. !! Mediul!! Abundență relativă (%)
|-

|1.||Univers ||7x10<sup>−7</sup> <ref name=periodictable>{{en icon}} [http://periodictable.com/Elements/035/data.html ''Date tehnice ale elementului brom'', în periodictable.com], accesat 25 septembrie 2013</ref>
|-

|2||Soare|| N/A <ref name=periodictable/>
|-

|3||Meteoriți||0,00012 <ref name=periodictable/>
|-

|4|| Scoarța terestră||0,0003 <ref name=periodictable/>
|-

|5||Oceanul planetar||0,0067 <ref name=periodictable/>
|-

|6||Corpul uman||0,00029<ref name=periodictable/>
|-

|}

În saline, bromurile se găsesc în straturile superioare ale zăcămintelor, în asociere cu combinații ale potasiului.<ref name="CDN">Costin D. Nenițescu - Chimie Anorganică</ref> Răspândirea relativă medie a bromului în scoarța Pământului, dar și în [[atmosferă]] și [[hidrosferă]], este de 6,0·10<sup>−4</sup>%. În mări, conținutul mediu de brom este de 0,008%. Bromurile se găsesc în apele unor izvoare naturale sau în apele unor [[lac]]uri, ca de exemplu [[Saki (lac)|Saki]] în [[Crimeea]], [[Zarisis]] în [[Tunisia]], în [[Marea Moartă]], etc. Procentul de răspândire a bromului în [[ocean]]ele Terrei este de 6,73×10<sup>1</sup> [[miligram]]e pe [[litru]]. Apele extrase împreună cu [[petrol]]ul din sonde conțin până la 0,5% ioni Br<sup>-</sup>.<ref name="CDN"/>

În minerale, cu abundență relativ scăzută, bromul se găsește legat în diverse minerale în asociere frecventă cu elemente ca [[Ag|argintul]] , [[Mercur (element)|mercurul]], [[arsen]]ul, [[plumb]]ul, [[sulf]]ul, formând o serie de minerale cristaline cu diverse structuri. Sunt cunoscute peste douăzeci de specii de minerale cu conținut de brom. În tabelul din stânga sunt prezentate cele mai răspândite minerale de acest fel, cu prezentarea denumirii mineralogice, formulei chimice, masei moleculare și a conținutul masic procentual al bromului în mineral. Printre acestea se remarcă următoarele mineralele:

:{| align=left border="1" class="wikitable"

|-

! Mineral !! Formulă chimică!! Masă moleculară [u.a.m] !! Conținut de brom (%)

|-

| Bromargirit <ref name=Bromar>{{en icon}} [http://webmineral.com/data/Bromargyrite.shtml ''Atlas de minerale—Bromargyrit '' ], accesat 5 ianuarie 2012</ref> ||<div style="text-align:center"><math>\mathrm {AgBr}</math></div> ||<div style="text-align:center">187,77</div> || <div style="text-align:center">42,55 </div>

|-

| Embolit <ref name=Embol>{{en icon}}[http://webmineral.com/data/Embolite.shtml ''Atlas de minerale—Embolit ''], accesat 5 ianuarie 2012</ref> ||<div style="text-align:center"><math>\mathrm {  Ag(Br,Cl) }</math></div> || <div style="text-align:center">165,55</div> || <div style="text-align:center">24,13</div>

|-

| Kuzminit <ref name=Kuzmin>{{en icon}}[http://webmineral.com/data/Kuzminite.shtml ''Atlas de minerale—Kuzminite ''], accesat 5 ianuarie 2012</ref> || <div style="text-align:center"><math>\mathrm { Hg_2(Br,Cl)_2 }</math></div> || <div style="text-align:center">538,76</div> || <div style="text-align:center">22,25</div>

|-

| Demicheleit (Br) <ref name=Demichel>{{en icon}}[http://webmineral.com/data/Demicheleite-(Br).shtml ''Atlas de minerale— Demicheleite-(Br) ''], accesat 5 ianuarie 2012</ref> || <div style="text-align:center"><math>\mathrm {  BiSBr }</math></div> || <div style="text-align:center">306,48 </div> || <div style="text-align:center">17,47</div>

|-

| Arzakit <ref name=Arzak>{{en icon}}[ http://webmineral.com/data/Arzakite.shtml ''Atlas de minerale— Arzakite '']</ref> || <div style="text-align:center"><math>\mathrm { Hg_3 S_2 (Br,Cl)_2 }</math></div> || <div style="text-align:center">803,48</div> || <div style="text-align:center">14,92</div>

|-

| Kadyrelit <ref name=Kadyr>{{de icon}}[http://webmineral.com/data/Kadyrelite.shtml ''Atlas de minerale—Kadyrelite''], accesat 5 ianuarie 2012</ref> || <div style="text-align:center"><math>\mathrm { Hg_4 (Br,Cl)_2 O}</math></div> || <div style="text-align:center">955,94</div> || <div style="text-align:center">12,54 </div>

|-

| Grechishchevit <ref name=Greichi>{{en icon}}[http://webmineral.com/data/Grechishchevite.shtml ''Atlas de minerale— Grechishchevit ''], accesat 5 ianuarie 2012</ref> || <div style="text-align:center"><math>\mathrm { Hg_3 S_2 (Br,Cl,I)_2  }</math></div> || <div style="text-align:center">817,84</div> || <div style="text-align:center">9,77</div>

|-

| Lafossait.<ref name=Lafoss>{{en icon}} [http://www.mineralienatlas.de/lexikon/index.php/MineralData?mineral=Lafossait ''Atlas de minerale—Lafossait'], accesat 5 ianuarie 2012</ref> || <div style="text-align:center"><math>\mathrm {  Tl(Cl,Br) }</math></div> || <div style="text-align:center">252,93</div> || <div style="text-align:center">6,07</div>

|-

| Capgaronnit <ref name=Capgar>{{en icon}}[http://webmineral.com/data/Capgaronnite.shtml ''Atlas de minerale—Capgaronnit ''], accesat 5 ianuarie 2012</ref> || <div style="text-align:center"><math>\mathrm { Hg Ag (Cl,Br,I) S }</math> || <div style="text-align:center">398,46</div> || <div style="text-align:center">6,02</div>

|-

| Lavrentievit <ref name=Lavren>{{en icon}}[http://webmineral.com/data/Lavrentievite.shtml ''Atlas de minerale— Lavrentievit''], accesat 5 ianuarie 2012</ref> || <div style="text-align:center"><math>\mathrm { Hg_3 S_2 (Cl,Br)_2 }</math></div> || <div style="text-align:center"> 759,03</div> || <div style="text-align:center">5,26</div>

|-

| Iltisit <ref name=Iltis>{{en icon}}[http://webmineral.com/data/Iltisite.shtml ''Atlas de minerale— Iltisit ''], accesat 5 ianuarie 2012</ref> ||<div style="text-align:center"><math>\mathrm  {HgSAg(Cl,Br)}</math></div> || <div style="text-align:center">387,09 </div> || <div style="text-align:center">5,16</div>

|-

| Comancheite <ref name=Comanch>{{en icon}}[http://webmineral.com/data/Comancheite.shtml ''Atlas de minerale— Comancheit ''], accesat 5 ianuarie</ref> || <div style="text-align:center"><math>\mathrm { Hg_{13}(Cl,Br)_8 O_9 }</math></div> ||<div style="text-align:center"> 3 079,74 </div> || <div style="text-align:center">2,59</div>

|-

| Mutnovskit <ref name=Mutnov>{{en icon}}[http://webmineral.com/data/Mutnovskite.shtml ''Atlas de minerale— Mutnovskit''], accesat 5 ianuarie</ref> || <div style="text-align:center"><math>\mathrm { Pb_2 As S_3 (I,Cl,Br) }</math></div> ||<div style="text-align:center"> 670,21</div> || <div style="text-align:center">1,07</div>

|}

:'''Demicheleit-(Br)''': <math>\scriptstyle \mathrm {  BiSBr }</math>, are masa moleculară 306.48 [[Unitate atomică de masă|u.a.m.]], cu un conținut de 17.47 % brom în moleculă. Adesea, bromul poate fi înlocuit de alți [[halogen]]i, cum sunt [[clor]]ul sau [[iod]]ul. Formula empirică a mineralului este <math>\scriptstyle \mathrm {Bi_{0,99}S_{0,97}Br_{0,67}Cl_{0,35}I_{0,02}}</math> și prezintă o structură cristalină în sistem ortorombic (dipiramidal).<ref name=Demichel/><ref name=mindatDemiche/> A fost descoperit în compoziția rocilor fierbinți din fumarolele craterului ''La Fossa'', Insula Vulcano, din arhipelagul italian [[Eolie]], [[Lipari]], [[Provincia Messina]], [[Sicilia]]. A fost denumit după mineralogul italian [[Vincenzo de Michele]] (n. 1936-), fost [[curator]] al secției de minaralogie al Muzeului de Istorie Naturală din [[Milano]].<ref name=mindatDemiche>{{en icon}}[http://www.mindat.org/min-32198.html ''Mindat.org — Demicheleit ''], accesat 5 ianuarie</ref>

: '''''Lavrentievit''''': <math>\scriptstyle \mathrm {Hg_3 S_2 (Cl,Br)_2}</math>, are masa moleculară 759.03 u.a.m. cu un conținut de 5,26 % brom în moleculă, are formula empirică <math>\scriptstyle \mathrm {Hg_3S_2 Cl_{1,5}Br_{0,5}}</math> și cristalizează în sistem monoclinic.<ref name=Lavren/><ref name=mindatLavren/> A fost identificat pentru prima oară în zăcămintele de mercur din valea prâului [[Arzak]] în regiunea siberiană [[Tuva]] din [[Rusia]]. A fost denumit în onarea savantului rus [[Mihail Alexievici Lavrentiev]].<ref name=mindatLavren>{{en icon}} [http://www.mindat.org/min-2350.html ''Mindat.org — Lavrentievit '' ], accesat 5 ianuarie</ref>

: '''''Capgaronnit''''': <math>\scriptstyle \mathrm {Hg Ag(Cl,Br,I)S}</math>, de obicei conține până la 15 % elemente halogene si un continut de 6,02 % brom, cu masa moleculara de 398,46 u.a.m., are formula empirică <math>\scriptstyle \mathrm {Hg Ag Cl_{0.6} Br_{0.3} I_{0.1}S}</math> și cristalizează în sistem ortorombic (difenoidal).<ref name=Capgar/><ref name=mindatCapra/> A fost denumit după numele minei de cupru ''Cap Garonne'' din comuna [[Le Pradet]], departamentul [[Var (departament)|Var]] al regiunii [[Provence-Alpes-Côte d'Azur]] din Franța, unde a fost descoperit în anul 1992.<ref name=mindatCapra>{{en icon}}[http://www.mindat.org/loc-1747.html ''Mindat.org— Capragonnit ''], accesat 5 ianuarie</ref>

: '''''Arzakit''''': <math>\scriptstyle \mathrm {Hg_3S_2(Br,Cl)_2}</math> și conținut masic procentual de brom de 14,92%. Masa moleculară a mineralului este de 803.48 u.a.m., are formula empirică <math>\scriptstyle \mathrm {Hg_3 S_2 Br_{1.5}Cl_{0.5}}</math> și cristalizează în sistem monoclinic.<ref name=Arzak/><ref name=mindatArzak/> A fost decoperit în asociere cu zăcămintele de mercur din valea prâului Arzak în regiunea siberiană [[Tuva]] din Rusia și a fost denumit după orașul [[Arzakskoe]].<ref name=mindatArzak>{{en icon}}[http://www.mindat.org/min-380.html ''Mindat.org—Arzakit ''], accesat 5 ianuarie</ref>

: '''''Iltisit''''': <math>\scriptstyle \mathrm {HgSAg(Cl,Br)}</math>; se găsește în asociație cu capgaronitul, are masa moleculară de 387,09 u.a.m. și un conținut de brom de 5,16%. Formula empirică a mineralului este <math>\scriptstyle \mathrm {Hg S Ag Cl_{0.75}Br_{0.25}}</math> și cristalizează în sistem hexagonal (trapezoidal).<ref name=Iltis/><ref name=mindatIltis/> A fost descoperit în mina de cupru ''Cap Garonne'' din comuna Le Pradet, departamentul Var Var al regiunii Provence-Alpes-Côte d'Azur din Franța și a fost denumit după geologul francez [[Antoine Iltis]] (1942-), cel care l-a descoperit în anul 1995.<ref name=mindatIltis>{{en icon}}[http://www.mindat.org/min-7008.html ''Mindat.org—Iltist ''], accesat 5 ianuarie</ref>
 
: '''''Embolit''''': <math>\scriptstyle \mathrm { AgBr}</math>, are aceași formulă chimică cu [[Bromură de argint|bromura de argint]] (bromargirit), este o bromură cu importante utilizări industriale. Poate conține până la 25 % brom și are o masă moleculară de 165,55 u.a.m. Formula empirică a mineralului este <math>\scriptstyle \mathrm {Ag Cl_{0.5} Br_{0.5}}</math> și cristalizează în sistem cubic (hexoctahedral).<ref name=Embol/> A fost identificat în straturile oxidate ale zăcămintelor de argint din [[Chanarcillo]], [[Chile]] în anul 1849<ref name=mindatEmbolit/> și a fost descris pentru prima oară de germanul [[Johann August Friedrich Breithaupt]] în 1859.<ref name=mindatEmbolit>{{en icon}}[http://www.mindat.org/min-11088.html ''Mindat.org—Embolit ''], accesat 5 ianuarie</ref><ref>{{article | nom1=A. Breithaupt| nom2=C.F. Plattner | année=1849 | langue=de | titre=Bestimmung neuer mineralien: Embolit oder bromchlorsilber | journal=[[Annalen der Physik und Chemie]] | volume=153 | pages=134-135 | url texte=http://rruff.info/uploads/APC153_134.pdf}}</ref>

În apele termale, bromul în asociere cu iodul, este prezent în concentrație foarte ridicată, numai în [[Brazilia]]; aceste izvoare termale sunt utilizate în tratamentul unor categorii de [[boală|boli]].<ref>{{ro icon}} [http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=479:producia-in-lohn-salveaz-clasa-muncitoare&catid=101:companii&Itemid=472 Producția în lohn salvează clasa muncitoare] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927052744/http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=479:producia-in-lohn-salveaz-clasa-muncitoare&catid=101:companii&Itemid=472 |date=2013-09-27 }}, eco.md, accesat la [[14 noiembrie]] [[2011]]</ref> Totuși, se pot remarca ape termale cu conținut de brom și iod și în Europa, ca de exemplu în zona orașelor [[Budapesta]] și [[Hajdúszoboszló]].<ref name=ape_termale_ungaria_hajduszoboslo>{{ro icon}} [http://voiaj.info/ro/hajduszoboszlo.htm ''Date despre orașul Hajduszoboslo, apele termale cu conținut de brom din zonă'']</ref> Resurse de ape termale conținând brom se mai găsesc în zona orașului [[Salsomaggiore]] Terme din Italia, situat la 32 [[kilometru|km]] de [[Parma]]. Izvoarele de aici reprezintă surse abundente de ape termale bogate și în iod respectiv alte săruri, datate la milioane de ani. Aceste ape termale sunt {{nc|hipertonice și reci|ori sunt „termale”, ori „hipertonice și reci”}}, fiind extrase din puțuri adânci de 800-1200 de metri. Izvoarele de la Salsomaggiore sunt valorificate în tratamentele balneare ale unor afecțiuni cronice artro-reumatice, ginecologice și vasculare.<ref name=ape_termale_din_salsomaggiore>{{ro icon}} [http://www.lne.ro/revista-lne/spa/130-statiunea-balneara-salsomaggiore ''Articol referitor la apele benefice conținătoare de brom, iod și săruri din zona orașului Salsomaggiore; accesat la 21 noiembrie 2011'']</ref>
În [[România]], printre apele termale având conținut de brom, se remarcă ''Băile Termale [[Acâș, Satu Mare|Acâș]]'' din județul [[Satu Mare]]. Aceste ape conțin brom, iod și alte [[sare|săruri]].<ref name=acas_satumare>{{ro icon}} [http://www.baileacas.unio.ro/efecte.html ''Băile termale Acâș'']</ref>

'''În alimente și băuturi''', în cantități foarte mici, bromul se găsește în [[fruct]]e și [[legumă|legume]] ca [[ananas]], [[măr]], [[strugure]], frăguțe, [[pepene galben]], [[usturoi]], [[sparanghel]], [[morcov]], [[țelină]], [[varză]], [[ceapă]], [[praz]], [[ridiche]] și [[roșie]].<ref>{{ro icon}} [http://www.terapii-naturiste.ro/minerale-oligoelemente/brom.htm Bromul la] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111005015424/http://www.terapii-naturiste.ro/minerale-oligoelemente/brom.htm |date=2011-10-05 }} terapii-naturiste.ro</ref> În plus, bromul mai este prezent în băuturile acidulate, prezentând un mare pericol pentru consumator. De obicei, compuși ai bromului se adaugă în aceste băuturi cu scopul de a mări persistența aromei. Bromul mai intră în componența băuturilor acidulate deoarece mai poate acționa ca un potențiator de aromă sau conservant.<ref name=ehow>{{en icon}} [http://www.ehow.com/how_7835254_remove-bromine-diet.html#ixzz3pPON4VQ4 ''Tradus la data de [[29 decembrie]] [[2011]]'']</ref> Datorită faptului că bromul se găsește în mare, un procent infim de brom se găsește și în [[pește]]. Însă, în aceste foarte mici cantități nu poate fi dăunător omului.<ref name=ehow/> Specialiștii au descoperit un exces de brom în [[Varză|varza]] [[China|chinezească]] (numită și ''shungiku'') și în [[Ceapă|ceapa]] [[Anglia|englezească]].<ref name=x-ray>{{en icon}}[http://jhs.pharm.or.jp/data/51%283%29/51_365.pdf ''Tradus la data de [[29 decembrie]] [[2011]]'']</ref> Alte [[aliment]]e cu conținut de brom (cu cantități infime, bineînțeles): [[spanac]], [[salată]], [[pătrunjel]], [[ceai]] și, în fine, [[coriandru]].<ref name=x-ray/>

== Preparare ==
[[Fișier:Brom amp.jpg|150px|thumb|left|Brom lichid cu vapori în fiolă]]
Bromul se obține, de obicei, prin oxidarea acidului bromhidric, dar și prin [[electroliză|electroliza]] bromurilor (cu degajare de brom la catod), sau prin acțiunea [[clor]]ului asupra [[soluție|soluțiilor]] de bromuri [[metal]]ice, după reacția:

<math>\mathrm {2MBr + Cl_2\rightarrow 2MCl + Br_2}</math>

Bromul în stare elementară se obține după metoda generală a preparării [[halogen]]ilor, prin oxidarea ionului de brom electronegativ:

<math>\mathrm {2Br^- - 2e^- \rightarrow Br_2}</math>

Oxidarea se produce mai ușor ca la [[clor]], deoarece electronul ce completează octetul este mai labil și poate fi realizată prin intermediul oxidării anodice.

'''Metode de obținere'''
* '''Obținerea bromului prin oxidarea bromurilor'''
** '''Cu ajutorul clorului''':se poate face cu [[clor]] gazos sau cu apă de [[clor]]. De exemplu, la oxidarea [[bromură de potasiu|bromurii de potasiu]] se observă nuanța brună dată de bromul elementar.
** '''Cu ajutorul [[acid sulfuric|acidului sulfuric]], în prezența [[dioxid de mangan|dioxidului de mangan]]'''; are loc după reacția:

# <math>\mathrm {2KBr + H_2 SO_4 \rightarrow 2HBr + K_2 SO_4}</math>
# <math>\mathrm {2HBr + MnO_2 + H_2 SO_4 \rightarrow MnSO_4 + 2H_2 O + Br_2}</math>
:Aceasta este metoda cea mai frecvent utilizată în laborator; bromul se prepară tratând o bromură cu acid sulfuric în prezența unui oxidant energic, de obicei dioxid de mangan. Reacția de obținere a bromului molecular are loc într un balon de sticlă în care se introduce bromură de potasiu (sau de sodiu) și dioxid de mangan, iar cu ajutorul unei pâlnii se toarnă acid sulfuric (2:1). Prin încălzirea balonului, vaporii de brom rezultați se trec printr un tub de formă U, răcit cu amestec de apă și gheață, în care se condensează. Vaporii necondensați sunt opriți de o soluție de hidroxid de sodiu.

* Obținerea bromului prin tratarea bromurilor cu [[acid sulfuric|vitriol]] concentrat:se face după reacția:
# <math>\mathrm {2KBr + 2H_2 SO_4 \rightarrow 2HBr + KHSO_4}</math>
# <math>\mathrm {2HBr + H_2 SO_4 \rightarrow SO_2 + 2H_2 O + Br_2}</math>
-Acidul bromhidric, rezultat prin reacția 1), datorită caracterului reducător, reduce [[acid sulfuric|acidul sulfuric]] la [[acid sulfuros]]. Acesta din urmă se descompune în [[bioxid de sulf]] și [[apă]] ca în reacția 2).
* Obținerea bromului prin tratarea amestecului de bromură și bromat cu [[acid sulfuric|vitriol]]:se face după reacția:

# <math>\mathrm {5KBr + KBrO_3 + 3H_2 SO_4 \rightarrow 3H_2 SO_4 + 5HBr + HBrO_3}</math>
# <math>\mathrm {5HBr + HBrO_3 \rightarrow 3H_2 O + 3Br_2}</math>
== Compușii anorganici ai bromului ==
Bromul formează combinații anorganice în care se manifestă stări de oxidare negativă (-1) și pozitive (+1,+3, +5). Dintre combinațiile bromului, cele mai importante sunt acidul bromhidric și sărurile acestuia denumite generic ''bromuri''.
[[Fișier:Bromine water.jpg|thumb|right|130px|O sticlă de reactivi cu ''apă de brom'']]
Un foarte important compus anorganic al bromului este ''apa de brom''. Apa de brom este o soluție apoasă de brom, de [[culoare]] brună. Are utilizări foarte importante, printre care se numără și faptul că este antidot pentru [[Hidrogen sulfurat|hidrogenul sulfurat]], H<sub>2</sub>S. O altă utilizare a apei de brom este în analiza [[Chimie|chimică]] a compușilor nesaturați.<ref name=curschimie>{{ro icon}} [http://chimiegenerala.3x.ro/Capitolul4/Curs/c4_1_5.htm ''Accesat la data de [[29 decembrie]] [[2011]]'']</ref>

=== Bromurile ===
Bromurile alcaline combinate cu bromul elementar (gaz sau [[apă]] de brom) au ca produs de reacție polibromuri. Ionul de Br<sup>-</sup> este incolor, iar ionul de Br<small>3</small><sup>-</sup> este colorat în brun, asemănător moleculei diatomice de brom.

Formează și bromuri covalente cu carbonul, borul, azotul, fosforul.

=== Compuși interhalogenici ===
La fel ca celelalte elemente halogene, bromul formează cu ceilalți halogeni combinații binare sau ternare. Bromul poate forma asemenea compuși mai ales cu fluorul dar și cu iodul și clorul. Aceste combinații sunt de tipul <math> \scriptstyle \mathrm {Br Z_n}</math>, în care <math> \scriptstyle \mathrm {n}</math> este un număr impar și <math> \scriptstyle \mathrm {Y}</math> reprezintă halogenul mai ușor decât bromul (când <math> \scriptstyle \mathrm {n}</math> este mai mare decât 1). Ele se formează, de regulă, prin reacția directă dintre brom și un alt halogen, în tub de nichel iar compoziția produsului depinde de condițiile de temperatură și presiune. Cei mai cunoscuți compuși interhalogenici ai bromului sunt <math> \scriptstyle \mathrm {BrF}</math>, <math> \scriptstyle \mathrm {BrF_3}</math>, <math> \scriptstyle \mathrm {BrF_5}</math>, <math> \scriptstyle \mathrm {BrCl}</math>, <math> \scriptstyle \mathrm {IBr}</math>. Din punct de vedere chimic, aceste combinații sunt reactive. Ele sunt oxidanți și reacționează cu majoritatea elementelor dând amestecuri de halogenuri. În general, proprietățile fizice ale acestor combinații sunt intermediare între cel al bromului și al celuilalt element halogen din compoziția compusului.

=== Combinațiile oxigenate ale bromului ===
{| class="wikitable"
|-
! Valența !! +1 !! +4 !! +5 !! -1
|-
| Oxidul || Br<small>2</small>O || BrO<small>2</small> || - || Br<small>3</small>O<small>4</small>
|-
| Acidul || HBrO || - || HBrO<small>3</small> || -
|}
Combinațiile oxigenate ale bromului sunt mai greu de preparat decât cele ale [[clor]]ului și totodată sunt mai nestabile.
=== Acidul bromhidric ===
{{Articol principal| Acid bromhidric}}

Formula chimică a '''acidului bromhidric''' este '''<math> \scriptstyle \mathrm {HBr}</math>'''. În condiții normale de [[temperatură]] și [[presiune]], acidul bromhidric este un [[gaz]] incolor, ce fumegă în [[apă]], cu miros înțepător (atacă violent mucoasele organelor respiratorii), solubil în apă (1 vol. apă dizolvă 600 vol. acid bromhidric la 0°[[grad Celsius|C]]). [[Densitate]]a acidului bromhidric este de 2,529 gcm<sup>−3</sup>, la 0°[[grad Celsius|C]]. Soluția lui în apă este puternic acidă. Cu unele metale sau cu oxizi sau hidroxizi de metale dă reacții similare [[Acid clorhidric|acidului clorhidric]]. Oxidanți energici, ca <math> \scriptstyle \mathrm {Mn O_2}</math>, <math> \scriptstyle \mathrm {H_2 S O_4}</math> concentrat, <math> \scriptstyle \mathrm {H N O_3}</math>, <math> \scriptstyle \mathrm {Cr O_3}</math> îl oxidează la brom. Având punctul de fierbere la temperatura de 66,8°[[grad Celsius|C]], acidul bromhidric se poate lichefia foarte ușor, iar punctul de topire este de -89,9°[[grad Celsius|C]]. Păstrarea acidului bromhidric se face în sticle de culoare închisă, bine etanșate, la loc rece, deoarece acesta se oxidează mai ușor decât acidul clorhidric punând în libertate atomii de brom. La rece, acidul bromhidric reacționează cu [[Mercur (element)|mercur]]ul și [[argint]]ul, dând ca produși de reacție [[hidrogen]] și bromurile respective. Acidul bromhidric este folosit pe scară largă pentru prepararea unor bromuri și coloranți sintetici.

Acidul bromhidric se poate prepara în laborator prin acțiunea acidului sulfuric asupra unei bromuri. Datorită faptului că acidul bromhidric format se oxidează foarte ușor în prezența acidului sulfuric concentrat, pentru obținerea lui în stare pură se preferă metoda prin hidroliza tribromurii de fosfor rezultată ca produs intermediar din fosfor roșu și brom: 
 
<math>\mathrm {2P + 3Br_2  \rightarrow 2PBr_3}</math>

<math>\mathrm {PBr_3 + 3H_2O  \rightarrow 3HBr+H_3PO_3}</math>

Acidul bromhidric mai poate fi obținut printrun proces de sinteză în care se trec vapori de brom și hidrogen, la 200-300° [[Celsius]], printr-un tub, peste o sârmă de platină sau peste cărbune activ:
 
<math>\mathrm {H_2 + Br_2  \rightarrow 2HBr}</math>

=== Anhidrida hipobromoasă ===
Anhidrida hipobromoasă (protoxidul de brom) este combinația bromului cu [[formula chimică]] Br<small>2</small>O. Se prepară prin acțiunea bromului asupra unei suspensii de [[Mercur (element)|Hg]][[Oxigen|O]] în [[carbon|C]][[Clor|Cl]]<small>4</small>. Protoxidul de brom este un [[gaz]] brun.
=== Acidul hipobromos ===
Acidul hipobromos se prepară prin agitarea unei suspensii de [[oxid de mercur]] (HgO) sau [[oxid de argint]] (Ag<sub>2</sub>O) în apa de brom; concentrația acidului hipobromos obținut este de aproximativ 6%. Prepararea acidului hipobromos se face după reacția:

<math>\mathrm {2HgO + 2Br_2 + H_2 O \rightarrow O-Hg-Br-Hg-Br + 2HBrO}</math>

O altă metodă de preparare a acidului hipobromos poate rezulta prin dizolvarea [[chimie|chimică]] a bromului în [[apă]] distilată, după reacția de [[disproporționare]]:

<math>\mathrm {Br_2 + HOH \rightarrow HBrO + HBr}</math>

==== Proprietățile acidului hipobromos ====
[[Acid]]ul hipobromos se găsește sub formă de [[soluție]] de [[culoare]] [[galben]]ă, stabil, până la o concentrație de 6%. Acesta este mai instabil de cât [[acid hipocloros|acidul hipocloros]] și se descompune la 30° [[Celsius]]. Este oxidant și bromurant, punând în libertate brom în combinație cu [[acid bromhidric|acidul bromhidric]]. Sărurile acestui acid sunt hipobromiții, care se obțin prin introducerea bromului, la [[temperatură]] scăzută, în [[hidroxid|hidroxizi]] [[alcali]]ni. Datorită instabilității, hipobromiții se descompun la o ușoară încălzire în bromați și bromură.

=== [[Acid bromic|Acidul bromic]] ===

=== Bromații ===
[[Fișier:Bromičnan sodný.JPG|200px|thumb|left|Bromat de sodiu]]
Bromații se prepară prin acțiunea hidroxizilor alcalini la cald cu brom (analog preparării cloraților) după reacția chimică:

<math>\mathrm {KBr + 6KOH + 3Cl_2 \rightarrow KBrO_3 + 6KCl + 3H_2 O}</math>

Și de la HBrO<small>3</small> cu [[hidroxid|hidroxizii]], prin reacții de neutralizare se obțin bromați. 
==== Proprietățile bromaților ====
Prin încălzire, bromații cedează [[oxigen]]. După comportamentul pe care îl la încălzire, bromații se împart în trei categorii:
# Bromații care, descompuși termic, trec în bromuri și [[oxigen]]: bromatul de [[potasiu]], bromatul de [[argint]], bromatul de [[Mercur (element)|mercur]], etc.
# Bromații care, descompuși termic, trec în oxidul [[metal]]ului respectiv, [[oxigen]] și brom: bromatul de [[magneziu]], bromatul de [[zinc]], bromatul de [[aluminiu]], etc.
# Bromații care, descompuși termic, trec în bromură, brom, [[oxid]]ul [[metal]]ului și [[oxigen]]: bromatul de [[cupru]] și bromatul de [[plumb]].
=== Alte caracteristici ===
Compușii anorganici ai bromului sunt formați pe baza unor stări de oxidare, de la -1 la +7.
Bromul este un puternic oxidant, și poate oxida ionul de iodură în [[iod]], reducându-se, în același timp, pe sine:

<math>\mathrm {Br_2 + 2I^- \rightarrow 2Br^- + I_2}</math>

Bromul mai este, de asemenea, oxidant în prezența [[metal]]elor și [[metaloizi]]lor, pentru a putea forma bromuri. Bromurile anhidre sunt mai slab reactive, în timp de bromurile hidratate sunt mai reactive.
Bromul uscat poate reacționa viguros cu [[aluminiu]]l, [[Titan]]ul și [[Mercur (element)|mercur]]ul, la fel ca și [[metal]]ele alcaline
Bromul dizolvat în soluții alcaline poate da o mixtură de bromură sau hipobromură:

<math>\mathrm {Br_2 + 2OH^- \rightarrow Br^- + OBr^- + H_2 O}</math><br />
== Compușii organici ai bromului ==
[[Fișier:Tyrian-Purple.svg|300px|thumb|right|Prin bromurarea indigoului rezultă o serie de compuși divers colorați, în funcție de pozițiile de substituire cu brom. Cel mai important este 6,6<sup>'</sup>dibrom indigoul]]
O mare importanță în [[istorie]] a avut-o [[Purpură|purpura]], sau ''Purpura Tyriană'' (Vezi ''Istoricul Bromului''), un compus violaceul de brom (în imagine, [[melc]]ul din care se extrage-''Murex'').<ref name=autogenerat1>{{en icon}} [http://books.google.ro/books?id=alWPulJ2V44C&printsec=frontcover&dq=Bromine&hl=ro&ei=PoDOTvLnC8mAhQfh-_T-Dw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CDAQ6AEwAQ#v=onepage&q&f=false ''Carte-Bromine'']</ref>
O mare parte dintre compușii organici ai bromului (incluzând și organobromine) sunt produși pe cale sintetică. Printre cei mai importanți compuși organici ai bromului se numără organo-bromurile și brom-aromaticele, dar și policlorodibenzoxinele polibromurate și dibenzofuranii. Aceștia sunt utilizați, printre altele, ca solvenți, agenți de refigerare, [[lichid]]e hidraulice, [[pesticid]]e, substanțe ignifuge (sunt folosiți polibrominați difenil-eteri) sau la [[medicament]]e. Din păcate, ele au impact poluant asupra mediului înconjurător, nefiind utilzate intens în industrie.
Cel mai comun compus de acest fel este ce provine din natură este brom-[[metan]]ul. O varietate mare de compuși minori organobromici se găsesc în [[natură]], dar nici unul dintre ei nu este biosintetizat, fără să constituie o nevoie în hrana [[mamifer]]elor.

=== Proprietățile compușilor organo-bromici ===
Majoritatea [[compus organic|compușilor organo]]-bromici, ca de exemplu, majoritatea organohalidelor , sunt relativ nepolari. Bromul este cu mult mai [[Electronegativitate|electronegativ]] decât [[carbon]]ul (2,8 față de 2,5). Reactivitatea compușilor seamănă și este intermediară cu reactivitatea compușilor organo-clorici, respectiv organo-iodici. Pentru majoritatea aplicațiilor, compușii organo-bromici reprezintă un compromis, deoarece costă mult. Principalele reacții ale acestor compuși sunt: ''dehidrobrominarea'', ''reacțiile Grignard'', ''cuplarea reductivă'' și ''substituția nucleofilică'' <ref>[http://en.wikipedia.org/wiki/Organobromine_compound Organobromine compound - Wikipedia, the free encyclopedia<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>

== Aspecte de sănătate și securitate ==
=== Pericol ===
[[Fișier:Hazard N.svg|70px|thumb|left]]
[[Fișier:Hazard T.svg|70px|thumb|right]]
[[Fișier:Hazard C.svg|70px|thumb|right]]

Bromul este foarte toxic, caustic și dăunător mediului. Bromul lichid este foarte periculos pentru om, mai ales în cazul inhalării [[vapor]]ilor, dar și în cazul ajungerii pe suprafața pielii. Prin alimente și apa potabilă oamenii pot absorbi doze mari de bromuri anorganice. Aceste bromuri pot afecta sistemul nervos și glanda tiroide. În plus, pe lângă faptul că este toxic pentru om și caustic, bromul este dăunător mediului înconjurător. Ultimele studii făcute de către cercetători au afirmat faptul că bromul se găsește în cantități mici în unele [[aliment]]e, mai ales într-o anumită specie de [[pește]]. Mai ales, un compus al bromului, denumit '''PBDE''', a început să fie folosit cu abundență, mai ales în Statele Unite, care este, de altfel, cel mai mare producător al acestui compus, ce este folosit în echipamentul electronic și în mobilă. Americanii conțin de zece sau până la douăzeci de ori mai mult PBDE în [[corp]] decât europenii, iar europenii au de două ori mai mult PBDE în [[corp]] decât [[japonezi]]i. Însă, spun cercetătorii, această cantitate consumată de către [[om|oameni]] nu este destul de mare încât să producă vreo deteriorare acestuia.<ref name=brkristawest>{{en icon}} [http://books.google.ro/books?id=RB8V1lxUhroC&printsec=frontcover&dq=Bromine&hl=ro&ei=PoDOTvLnC8mAhQfh-_T-Dw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&ved=0CCsQ6AEwAA#v=onepage&q&f=true ''Carte online despre brom în limba engleză-tradus'']</ref>
Bromurile de sinteză, administrate pe cale internă, sunt sedative anafrodisiace. Bromul se elimină din organism prin intermediul transpirației.<ref>{{en icon}} [http://www.scribd.com/doc/67557019/Surse-Naturale-de-Brom], Accesat la [[12 noiembrie]] [[2011]]</ref>

Datorită pericolului foarte mare pe care îl constituie bromul, majoritatea experimentelor din [[laborator]]ul de [[chimie]] ce reprezintă și folosirea bromului se vor efectua sub nișă.

=== Efecte cauzate de ingerare ===
Bromul conferă un efect halucinogen în cazul ingerării a unor mici particule, sau, pentru unii oameni, poate apărea sub forma unor iritații ale pielii.

Bromul este coroziv pentru țesuturile umane în stare lichidă, iar [[vapori]]i săi pot irita ochii și gâtul, afectându-i. Vaporii sunt foarte toxici în cazul inhalării, având un miros neplăcut.

Bromurile organice pot, de asemenea, să deterioreze anumite organe ca [[ficat]]ul, [[rinichi]]i, [[plămân]]ii sau [[splină|splina]] și pot cauza defecțiuni gastro[[intestin]]ale și la [[stomac]], putând să cauzeze, eventual, chiar și [[cancer]].

Ca și [[iod]]ul, ingerarea bromului mai poate cauza mari defecțiuni asupra [[Tiroidă|glandei tiroide]] și asupra sistemului nervos.<ref>[http://www.lenntech.com/periodic/elements/br.htm#Health%20effects%20of%20bromine Efectele bromului asupra sănătății,] lenntech.com</ref>

Folosirea abuzivă și de timp îndelungat a [[medicament]]elor pe bază de [[sare|săruri]] de brom poate duce la tulburări datorate faptului că bromul poate înlocui [[clor]]ul din organism (după ''Curran''),{{nc}} efectele apărând la 4 săptămâni de la utilizare. Termenul psihiatric care desemnează această dependență este ''bromism''.

=== Manifestări ===

La 6 luni de la începutul consumului de [[medicament]]e pe bază de săruri de brom apar manifestări de oboseală, apatie și indiferență, dismnezie, hipoprosexie sau [[insomnie]]. Alte efecte sunt pielea uscată, rărirea [[acnee]]i, limba saburală (cu aspect alb-gălbui). La femei se instalează tulburări de ciclu menstrual, iar la bărbați, [[impotență sexuală|impotența sexuală]]. Simptomele neurologice sunt ataxia, tremurăturile fine ale limbii și a degetelor, abolirea reflexului pupilar la lumină etc. În plus, odată cu intensificarea bromismului, [[bolnav]]ul devine grosolan și indolent.<ref>[http://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-psihiatrici/bromism64258.php]</ref>

=== Păstrare ===
Bromul lichid se păstrează la o [[temperatură]] scăzută, într-un recipient închis cu dop sau capac. Având în vedere prețul foarte ridicat al acestui [[element chimic|element]], se recomandă reciclarea acestuia și în niciun caz aruncarea sa. 
În laborator, bromul trebuie ținut departe de [[acetonă]] (CH<sub>3</sub>COCH<sub>3</sub>), deoarece aceste două substanțe pot reacționa, formând [[bromacetona]], un potențial agent lacrimogen.<ref>{{en icon}} [http://www.3rd1000.com/elements/Bromine.htm], Accesat la [[12 noiembrie]] [[2011]]</ref> 
Datorită faptului că bromul reacționează și cu [[substanță|substanțele]] organice, acesta nu trebuie păstrat într-un recipient cu capac de plută sau [[cauciuc]].<ref>[http://www.scribd.com/doc/50204765/Halogenii-Grupa-a-VII-a-din-Sistemul-Periodic], accesat la [[18 noiembrie]] [[2011]], reformulat față de textul inițial</ref>

Experimentele care constau în reacții dintre brom și alte [[substanță|substanțe]] sau [[elemente]]e trebuie neapărat realizate sub nișă.<ref>[http://www.umftgm.ro/old/Biochimie/indrumator_lp.pdf]</ref>

== Pericol pentru natură ==
=== Degradarea stratului de [[ozon]] deasupra [[Antarctica|Antarcticii]] ===
Intensitatea [[albastru]]lui din imagine reprezintă severitatea degradării stratului de [[ozon]] deasupra [[Antarctica|Antarcticii]] în septembrie [[2010]]. [[Atom]] cu atom, bromul este de 40 până la 100 de ori mai distructiv pentru stratul de ozon decât atomii [[clor]]ului. Cea mai distrugătoare sursă de brom este metil-bromul, care acționează ca un fumigen. Aproximativ 30% din bromul prezent în [[atmosferă]] provine din activitățile [[om]]ului, iar restul din natură.<ref>{{en icon}} [http://www.chemicool.com/elements/bromine.html], Tradus; accesat la [[12 noiembrie]] [[2011]]</ref>

=== Incidente toxicologice ===
În luna septembrie [[2011]], un uriaș [[nor]] de [[gaz]] [[toxic]] a făcut [[aer]]ul irespirabil în orașul [[Celiabinsk]] din [[Rusia]]. Incidentul a avut loc în urma unei scurgeri de brom [[lichid]] în [[gară|gara]] din [[oraș]]ul cu pricina. Norul [[toxic]] s-a împrăștiat pe o distanță de [[20]] de [[kilometru|kilometri]].<ref>[http://www.antena3.ro/externe/pericol-in-rusia-nor-toxic-deasupra-unui-oras-din-cauza-scurgerilor-de-brom-lichid-dintr-un-vagon-135577.html Pericol în Rusia: Nor toxic deasupra unui oraș, din cauza scurgerilor de brom lichid dintr-un vagon,] antena3.ro</ref>

== Utilizări ==
Bromul se folosește la fabricarea unor coloranți, la prepararea unor [[medicament]]e, iar sarea ''bromură de argint''' este folosită (împreună cu [[iodură de argint|iodura de argint]]) la fabricarea plăcilor, filmelor și [[hârtie]]i fotografice (la prepararea materialului fotosensibil). Sub acțiunea luminii, AgBr și AgCl se descompun în [[argint]] [[metal]]ic și [[halogen]] liber; această proprietate este folosită în [[fotografie]]:

<math>\mathrm {2AgCl \rightarrow 2Ag + Cl_2}</math>

<math>\mathrm {2AgBr \rightarrow 2Ag + Br_2}</math>

=== Utilizări medicale ===
Compușii bromului (ca de exemplu, [[bromura de potasiu]]) sunt folosiți în medicină în special pentru sedative în [[secolul al XIX-lea|secolele XIX]] și [[secolul al XX-lea|XX]]. Bromurile în forma simplă de [[sare]] sunt încă folosite ca anticonvulsive, fiind anafrodisiace, deși, la început, utilizările lor erau variate și nedeterminate de la [[țară]] la [[țară]]. De exemplu, '''U.S. Food and Drug Administration (FDA)''' (Administrația medicamentelor și a mâncării Statele Unite) nu aprobă bromurile pentru tratamentul oricărei boli, fiind scoase de pe piață sedative ca ''Bromo-Seltzer'' ([[1975]]).

=== Pesticide ===
[[Fișier:Bromomethane-3D-vdW.png|right|150px|thumb|Bromura de metil]]
Bromurile [[organic]]e sunt utilizate pe scară largă ca spray-uri pentru a ucide [[insectă|insecte]] și a altor dăunători nedoriți. În același timp, unele dintre aceste pesticide sunt periculoase și pentru om. Bromura de metil (poțiune otrăvitoare) este utilizată pe scară largă în pesticide pentru afânarea solului. Aceeași utilizare o are și [[Etilenă|etilena]]. Acești compuși organici ai bromului sunt în acest moment reglementați de către agentul de stricare a [[ozon]]ului, ce cauzează stricarea stratului de [[ozon]] din preajma [[Antarctica|Antarcticii]]. 
''The Montreal Protocol on Substances'' a permis folosirea substanțelor care distrug stratul de [[ozon]] până în [[2005]], iar, după aceea, organo-bromurile pesticide nu au mai fost folosite, fiind înlocuite cu pesticide ca fluorura sulfurată; potrivit protocolului de la [[Montreal]] din [[an]]ul [[1991]], s-a estimat că 35000 de [[tonă|tone]] au fost folosite pentru a opri dezvoltarea nematodelor, [[ciupercă|ciupercilor]], [[buruiană|buruienilor]] și alte așa-zise ''boli ale pământului''.
<ref>
{{Cite web| title = Alternatives to Methyl Bromide for the Control of Soil-Borne Diseases and Pests in California|first = Belinda|last = Messenger|coauthors = Braun, Adolf|year = 2000|publisher = Pest Management Analysis and Planning Program|url = http://www.cdpr.ca.gov/docs/emon/methbrom/alt-anal/sept2000.pdf|accessdate = 2008-11-17}}</ref><ref>{{Cite journal|title = Economics of the "Critical Use" of Methyl bromide under the Montreal Protocol|doi = 10.1093/cep/byi028|journal =Contemporary Economic Policy|volume = 23|page = 376|year = 2008|first = Stephen J.|last = Decanio|coauthors = Norman, Catherine S.|issue = 3}}</ref>

=== Piscine ===
La fel ca și [[clor]]ul, bromul este un foarte puternic și bun [[dezinfectant]] la [[pH]] ridicat. Totuși, fiind lipsit de efecte iritante, bromul este mult mai scump decât [[clor]]ul, dar și purifică [[apă|apa]] imediat, distrugând [[bacterie|bacteriile]], [[virus|virușii]], [[ciupercă|ciupercile]] și deșeurile organice aduse de către înotători sau din mediul natural. Bromul este, de asemenea, un [[algicid]] (distruge [[algă|algele]]). În utilizarea sa pentru a dezinfecta piscinele, bromul poate fi folosit împreună cu [[clor]]ul.<ref>{{Citat web |url=http://www.avi.ro/piscine/ghid-piscineavi/#18 |accessdate=2011-11-18 |titlu=Ghid practic pentru piscină<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2011-11-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111113054159/http://www.avi.ro/piscine/ghid-piscineavi/#18 |dead-url=yes }}</ref>

== Utilizări în chimie (reacții) ==
=== Microanaliză ===
[[Fișier:Potassium bromide.jpg|left|thumb|Bromură de potasiu]]
Bromul formează [[anion]]ii: Br<sup>-</sup>, BrO<sup>-</sup>, BrO<sup>-</sup><sub>3</sub>. Aceștia au [[culoare]]a incoloră, astfel, toate [[sare|sărurile]] care nu au în moleculă un cation colorat sunt incolore (excepție face bromura de argint [[Argint|Ag]]Br, ce posedă o [[culoare]] [[galben]]-pală).
==== Reacțiile bromului elementar ====
Dacă se tratează o soluție de [[iodură de potasiu]] cu apă de brom în cantități reduse se separă [[iod]]ul, care, într-o [[soluție]] de [[sulfură de carbon]] colorează soluția în violet. În această reacției, trebuie evitat excesul de apă de brom.

==== Reacțiile acidului hipobromos ====
Acidul hipobromos reacționează cu [[hidroxid|hidroxizii]] [[metal]]ici, ca de exemplu cu [[Hidroxid de fier (II)|hidroxidul feros]], [[Hidroxid de mangan|hidroxidul manganos]], [[Hidroxid de nichel|hidroxidul nichelos]], etc. Aceste [[Bază (chimie)|baze]] se oxidează până la hidroxizii de valență superioară în reacție cu acidul hipobromos, doar în mediu alcalin. De exemplu, pentru hidroxidul feros are loc reacția:

: <math>\mathrm {2Fe(OH)_2 + HBrO + H_2 O \rightarrow 2Fe(OH)_3 + HBr}</math>

==== Acidul bromhidric și bromurile ====
Una dintre cele mai cunoscute metode de obținere ale acidului bromhidric este prin acțiunea [[Acid sulfuric|acidului sulfuric]] concentrat la cald asupra [[Bromură|bromurilor]]. În urma reacției, în afară de acid bromhidric, se mai obține și un amestec de brom, ce va avea culoarea brună, [[acid sulfuros]], [[apă]] și [[sulfat]]ul [[metal]]ului a cărui bromură a fost descompusă:

:<math>\mathrm {4KBr + 3H_2 SO_4 \rightarrow Br_2 + 2HBr + H_2 SO_3 + H_2 O + 2K_2 SO_4}</math>

Fiind instabil, acidul sulfuros ce a fost obținut se descompune în [[dioxid de sulf]] și [[apă]].

Sărurile acidului bromhidric (mai exact bromurile alcaline) reacționează cu anumiți reactivi, de exemplu cu [[Azotat de argint|azotatul de argint]]. În urma reacției cu acest azotat se va obține un precipitat de culoare galbenă, cu aspect brânzos, numit [[bromură de argint]]. Acest precipitat este insolubil în [[apă]] și chiar și în [[acid azotic]], deși este solubil în [[hidroxid de amoniu]] și [[cianură de potasiu]]:

:<math>\mathrm {KBr + AgNO_3 \rightarrow KNO_3 + AgBr}</math>

Un alt exemplu de reacție al bromurilor este cu apa de clor (un amestec de [[clor]] și [[acid hipocloros]]), care oxidează [[anion]]ul de brom la bromul elementar Br<sub>2</sub>, deci se va putea observa apariția coloritului brun-roșiatic:

:<math>\mathrm {KBr + Cl_2 \rightarrow 2KCl+ Br_2}</math>
:<math>\mathrm {2HBr + HClO \rightarrow Br_2 + HCl + H_2 O}</math>

În cazul în care se adaugă un exces de apă de clor, în locul bromului brun se va obține [[Monoclorură de brom|monoclorura de brom]] de culoare galbenă deschisă.

[[Acetat de plumb|Acetatul de plumb]] poate precipita bromurile la [[bromură de plumb]] albă, care este solubilă în acid azotic:

:<math>\mathrm {Pb(CH_3 COO)_2 + 2KBr \rightarrow PbBr_2 + 2KCH_3 COO}</math>

În reacția cu [[Azotat de mercur (I)|azotatul mercuros]], bromurile alcaline formează un precipitat galben de bromură mercuroasă greu solubilă în apă:

:<math>\mathrm {Hg_2 (NO_3 )_2 + 2KBr \rightarrow Hg_2 Br_2 + 2KNO_3}</math>

În cele din urmă, dacă se adaugă o soluție de bromură alcalină acidulată cu acid sulfuric unei soluții de [[Permanganat de potasiu|permanganatul de potasiu]] în porțiuni mici se obține brom elementar, sulfat de mangan, sulfatul metalului al cărei bromuri a fost folosite și apă:

:<math>\mathrm {10KBr + 2KMnO_4 + 8H_2 SO_4 \rightarrow 5Br_2 + 2MnSO_4 + 6K_2 SO_4 + 8H_2 O}</math>

După ce are loc reacția, se poate constata decolorarea soluției de permanganat de potasiu, deoarece acidul permanganic violet este redus de acidul bromhidric la [[cation]]ul manganos ce este incolor.

==== Reacțiile acidului bromic ====
Acidul bromic este un acid de tăria acizilor halogenați, stabil în soluție până la 40%. Soluțiile mai concentrate se descompun, în acid perbromos, oxid de brom și apă, după reacția:

: <math>\mathrm {3HBrO_3 \rightarrow HBrO_4 + 2BrO_2 + H_2 O}</math>
: <math>\mathrm {2BrO_2 \rightarrow Br_2 + 2O_2}</math>

Bineînțeles, anionul bromic poate fi pus în evidență cu ajutorul puterii lui oxidante în soluții acide.

În urma reacției cu bromaților cu [[Iodură de potasiu|iodura de potasiu]], după care se adaugă [[acid clorhidric]] concentrat, se poate observa colorarea soluției rămase de la galben până la brun, datorate oxidării [[Acid iodhidric|acidului iodhidric]] la [[iod]] elementar:

: <math>\mathrm {KBrO_3 + 6KI + 6HCl \rightarrow 3I_2 + 7KCl + 3H_2 O}</math>

Azotatul de argint formează, numai în soluții foarte concentrate de bromat alcalin, bromatul de argint slab gălbui, relativ solubil în apă (1 parte la 170 de părți de apă), solubil în acid azotic și azotatul metalului al cărui bromat a fost folosit:

: <math>\mathrm {KBrO_3 + AgNO_3 \rightarrow AgBrO_3 + KNO_3}</math>

Bromatul de argint reacționează cu [[amoniac]]ul, în urma reacției obținându-se diamino-argint și trioxid de brom:

: <math>\mathrm {AgBrO_3 + 2NH_3 \rightarrow [Ag(NH_3)_2] + BrO_3}</math>

== Vezi și ==
* [[Izotopii bromului]]
* [[Halogen]]ii:[[Fluor]], [[clor]], [[iod]] și [[astatin]]
* [[Bromură]]
* [[Tabelul periodic al elementelor]]

== Referințe ==
{{listănote|colwidth=30em|refs=
<ref name=L1>
{{cite journal|first = Carl Jacob|last = Löwig|title = Das Brom und seine chemischen Verhältnisse (Bromine and its chemical relationships)|publisher = Carl Winter|place = Heidelberg|year = 1829}}</ref>
<ref name=L2>{{cite journal|first = Carl|last = Löwig|year = 1827|title = Über Brombereitung und eine auffallende Zersetzung des Aethers durch Chlor (On the preparation of bromine and a striking decomposition of ether by chlorine)|journal = Magazine für Pharmacie|volume = 21|url = http://books.google.com/books?id=bO43AAAAMAAJ&pg=PA31|pages = 31–36}}</ref>
<ref name=L3>{{cite journal|first = Carl|last = Löwig|year =1828|title = Über einige Bromverbindungen und über Bromdarstellung" (On some bromine compounds and on the production of bromine)|journal = Poggendorff's ''Annalen der Physik und Chemie''|volume = 14|url = http://books.google.com/books?id=vG0EAAAAYAAJ&pg=PA485|pages = 485–499}}</ref><ref name=L4>{{cite journal|first = Carl|title = Ueber einige Bromverbindungen und über Bromdarstellung|last = Löwig|journal = Annalen der Physik|volume = 90|issue = 11|pages = 485–499|year = 1828|doi = 10.1002/andp.18280901113|bibcode = 1828AnP....90..485L }}</ref><ref name="Löwig">{{Cite journal|title = Nekrolog: Carl Löwig|authorlink = Hans Heinrich Landolt|first = Hans Heinrich|last = Landolt|journal = [[Berichte der deutschen chemischen Gesellschaft]]|volume = 23|page = 905| year = 1890|url = http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k907222/f920.chemindefer|doi = 10.1002/cber.18900230395|issue = 3}}</ref><ref name="Bal1826">
{{cite journal|first = A. J.|last = Balard|year =1826|title = Mémoire sur une substance particulière contenue dans l'eau de la mer" (Memoir on a particular substance contained in seawater)|journal = Annales de Chimie et de Physique 2nd series|volume = 32|url = http://books.google.com/books?id=vBIAAAAAMAAJ&pg=PA337|pages = 337–381}}</ref><ref name="Ballard">{{Cite journal|volume=28|journal = Annals of Philosophy|year = 1826|pages = 387– and 411–|first = Antoine|last = Balard|title = Memoire of a peculire Substance contained in Sea Water|url = http://books.google.com/?id=A-M4AAAAMAAJ}}
</ref>
}}

== Bibliografie ==
* {{citat carte | last = Raluca | first = Ripan | last2 = Ervin | first2 = Popper | editor = | title = Chimie analitică calitativă - semimicroanaliza (ediția a III-a) | year = 1961 | publisher = Editura de stat didactică și pedagogică | location = București | isbn = }}
* {{citat carte | last = Aldea | first = Victoria | last2 = Uivarosi | first2 = Valentina | editor = | title = Chimie anorganică — Elemente și combinații | year = 1999 | publisher = Editura medicală | location = București | isbn = }}
* {{citat carte | last = Beral | first = Edith | last2 = Zapan | first2 = Mihai | editor = | title = Chimie generală | year = 1976 | publisher = Editura Tehnică | location = București | isbn = }}
* {{citat carte | last = <nowiki>***</nowiki>colectiv [[Maria Brezeanu]]| first =  |  editor = | title = Mică enciclopedie de chimie | year = 1974 | publisher = Editura Enciclopedică Română| location = București | isbn = }}
* [[Linus Pauling|Pauling, Linus]], ''Chimie generală'', Editura Științifică, București, 1972 (traducere din limba engleză)
* {{citat carte | last = Ripan | first = Raluca ||author-link = Raluca Ripan|  editor = | title = Manual de lucrări practice de chimie anorganică — Metaloizi | year = 1961 | publisher = Editura Didactică și Pedagogică| location = București | isbn = }}
* {{citat carte | last = Nenițescu | first = Costin D. ||author-link = Costin D. Nenițescu|editor =  | title = Chimie generală | year = 1985 | publisher =Editura Didactică și Pedagogică | location = București | isbn = }}
* {{citat carte | last =Bodor | first = Endre ||editor =  | title = Szervetlen kémia I.(Chimie anorganică I.) | year = 1996 |language = maghiară | publisher =Nemzeti Tankönyvkiadó| location = Budapesta | isbn =9631874869 }}
* {{citat carte | last1=Holleman | first1 = Arnold F. |language = germană | last2=Wiberg | first2 = Nils |title =Lehrbuch der Anorganischen Chemie (Manual de chimie anorganică)| year = 1996| publisher =102. Auflage, de Gruyter| isbn =978-3-11-017770-1}}

== Legături externe ==
{{Wiktionary|brom}}
{{commonscat|Bromine}}
* {{ro icon}} [http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/br.htm Bromul pe sistemul-periodic.go.ro: Informații de bază] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080917140515/http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/br.htm |date=2008-09-17 }}
* {{en icon}} [http://www.lenntech.com/periodic/elements/br.htm Lenntech: Chemical properties of bromine - Health effects of bromine - Environmental effects of bromine]

{{RefDer}}
{{Elemente chimice}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Brom| ]]
[[Categorie:Elemente chimice]]
[[Categorie:Halogeni]]