Vizualizare sursă pentru „Apă dură”

{{note de subsol|date=aprilie 2015}}
{{wikizare|date=aprilie 2015}}
'''Duritatea apei''' reprezintă proprietatea imprimată acesteia de conținutul total de săruri solubile de [[calciu]] și [[magneziu]]. În funcție de natura acestor săruri se deosebesc două tipuri de durități:
* Duritate temporară
* Duritate permanentă

== Duritate temporară ==
Duritatea temporară (<math>d_T</math>) este dată de conținutul de [[hidrobicarbonat de calciu]] și [[hidrobicarbonat de magneziu]] <math>\scriptstyle Ca(HCO_3)_2,  Mg(HCO_3)_2 </math> care prin fierbere se transformă în carbonați insolubili, ce se depun:
<div style="text-align:center"><math>d_T = </math> <math>Ca(HCO_3)_2 \rightarrow CO_2 + H_2O + CaCO_3 \downarrow</math></div>

== Duritate permanentă ==
Duritatea permanentă (<math>d_P</math>) este dată de conținutul de săruri de [[calciu]] și [[magneziu]] care nu se îndepărtează prin fierbere ([[clorură|cloruri]], [[sulfat|sulfați]], [[azotat|azotați]]).

== Duritate totală a apei ==
Duritatea totală se exprimă prin suma durităților temporară și permanentă:
<div style="text-align:center"><math>d = d_T + d_P</math></div>
Duritatea apei se exprimă în grade de duritate. Un grad de duritate reprezintă convențional o anumită concentrație de săruri, exprimată sub forma unor compuși de [[calciu]]. Există însă mai multe definiții pentru gradul de duritate. Exemplu: 1 grad francez de duritate: conținutul de săruri de Ca si Mg echivalent cu 1 mg CaO la 100 ml apă. Formula pentru transformări este:

1 grad german = 1,79 grade franceze = 1,25 grade engleze

== Determinarea durității apei ==
Are la bază metoda titrimetrică. Aceasta folosește reacția de complexare a [[ion]]ilor de Ca si Mg cu sarea disodică a acidului etilendinamo-tetraacetic (EDTA), la [[pH]] aproximativ 10, în prezența indicatorului eriocrom negru T.

== Efecte ale durității apei ==
Duritatea este o proprietate care influențează o serie de alte proprietăți fizico-chimice ale apei și soluțiilor sale, cum ar fi [[fluiditate]]a, [[vâscozitate dinamică|vâscozitatea dinamică]], [[tensiune superficială|tensiunea superficială]], [[temperatură de solidificare|temperatura de solidificare]] și [[temperatură de fierbere|de fierbere]]. Valoarea acestor mărimi contribuie la producerea unor efecte fizice și chimice care determină evoluția unor procese naturale, biologice și tehnologice. O valoare neadecvată a durității apei poate duce la evoluții nefavorabile ale unor procese sau la producerea unor deteriorări ale mediului natural, ambiental sau chiar a unor agregate, mașini și utilaje. Din acest motiv controlul durității apei prin metodele de dedurizare sau de durizare are o mare însemnătate practică.

=== Efecte în procesele geologice și hidrologice ===
===Efecte în biologie și fiziologie===
=== Efecte în tehnologia chimică și mecanică ===
===Efecte în exploatarea instalațiilor și mașinilor de uz casnic ===

== Controlul durității apei ==
=== Dedurizarea ===
Dedurizarea apei se poate face prin mai multe metode:
* prin fierberea apei; carbonații acizi se transformă în carbonați neutri, insolubili, care pot fi îndepărtați prin filtrare
* duritatea permanentă se îndepărtează prin adăugarea de carbonat de sodiu sau var in apa dură;
::CaSO<sub>4</sub> + Na<sub>2</sub>CO<sub>3</sub> = CaCO<sub>3</sub>↓ + Na<sub>2</sub>SO<sub>4</sub>
::MgSO<sub>4</sub> + Ca(OH)<sub>2</sub> = CaSO<sub>4</sub>↓ + Mg(OH)<sub>2</sub>
* folosind schimbători de ioni. Schimbătorii de ioni sunt rășini sintetice care rețin ionii de calciu si magneziu, cedând apei ioni de sodiu.

===Durizarea ===

== Bibliografie ==
* Voinițchi, Dorinel și Vulpașu, Aurelian: "Lucrări practice de chimie", editat de [[UTCB]], București

== Vezi și ==
* [[pH]]
* [[Calitatea apei]]




[[Categorie:Apă]]
[[Categorie:Forme de apă]]