Vizualizare sursă pentru „Ametist”

{{Infocaseta Mineral
|imagine=Amethyst. Magaliesburg, South Africa.jpg
|Formula chimică = {{FormChim|SiO|2}}+(Al, Fe, Ca, Mg, Li, Na)
|Clasa mineralului = [[oxid|oxizi]], [[silicați]] varietate de [[cuarț]]
|Sistem de cristalizare = trigonal
|Clasa cristalului = trigonal-trapezoidal <math>\ 32</math>
|Culoare = violetă, parțial incolor și pătat tulbure,
|Urma = albă
|Duritate = 7
|Densitate= 2,63 g/cm³  -  2.65 g/cm³  
|Luciu = sticlos, gras
|Transparență = transparent, translucid
|Spărtura = sidefie
|Clivaj = inexistent
|Habitus = cristale scurte sau lungi prismatice, pseudohexagonale
|Suprafața cristalului = 
|Cristale gemene = 
|Punct de topire =  1780 c
|Conductivitate termică = 
|Refracția = no = 1,5442<br />ne = 1,5533
|Refracția dublă =  Δ = 0,0091; uniaxial 
|Pleocroism = slab violet, violet-cenușiu
|Deviația optică = 
|Unghiul de dispersie =2vz ~ 0-10° (0,013)
|reactivitatea chimică =este atacat de [[acid fluorhidric]]
|Minerale asemănătoare =[[Cuarț|varietăți de cuarț]], [[ametrin]]
|Radioactivitate = inexistentă
|Magnetism = inexistent
|Caracteristici speciale = [[fluorescență]] slabă verzuie
}}

'''Ametistul''' este o varietate de [[cuarț]] [[violet]]-[[albastru|albăstrui]].

== Istoric ==
Originea etimologică a numelui provine din limba greacă αμεθυστoς (amethystos = „contra beției”), numele acesta se datorează credinței că persoana care poartă un ametist este cruțat de beție la consumarea vinului<ref>se obținea același efect dacă se bea vinul din pocale de ametist</ref>. Ametistului i se mai atribuie rolul de apărare contra demonilor, contra furtului, această credință explică faptul că mormântul merovingienilor<ref>regilor [[franci]] din dinastia Merovingiană</ref> conținea șiraguri de ametist.

Ametistele fiind relativ răspândite; în natură, ele au fost folosite, din cele mai îndepărtate timpuri, drept podoabe și în scopuri rituale. Cel mai vechi ametist gravat din câte au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice, a fost găsit în mormintele regale din Micene, în urma săpăturilor efectuate de [[Heinrich Schliemann]], la sfârșitul secolului al XIX-lea. Frumoasa gemă violetă, datând din mileniul al II-lea î.Hr., este gravată în intalie, adică în adâncime. Sculptura reprezintă o căprioară ce-și privește, cu capul întors, puiul care suge.
Pe teritoriul Greciei și în Asia Mică s-au descoperit cupe de ametist, datând din mileniul I î.Hr.

== Culoare ==
[[Fișier:Amethyst cut.jpg|thumb|left|190px|Un ametist șlefuit. În fotografie poate fi observată culoarea specifică pusă în evidență prin șlefuire.]] 
[[Mineral]]ul are frecvent o culoare violetă, de nuanțe diferite până la variante de culoare roz. Culoarea este distríbuită neuniform în masa mineralului, astfel apar dungi de nuanțe mai închise.
Factori determinanți ai culorii sunt realizate prin prezența ionilor de Fe{{s|4+}} <ref>care sunt înconjurați de 4 atomi de [[oxigen]] (FeO{{u|4}})</ref> așezați în structura atomică a rețelei tetraedrice. Culoarea ametistului s-ar datora prin înlocuirea unor atomi de [[siliciu]] cu atomi de [[fier]], <ref>acest defect de structură fiind cauzată de [[radioactivitate]]</ref>aceasta fiind o teorie controversată. Ametiste se pot transforma prin supunere la radiație<ref>așezate într-un reactor atomic</ref> în cristale incolore. Un efect asemănător de schimbare a culorii se realizează prin expunerea la soare<ref>acțiunea razelor ultraviolete</ref>, sau la căldură un timp mai îndelungat mineralului.

== Răspândire ==
Ametistul este un mineral foarte răspândit în [[natură]], exemplarele mai mari care se pot tăia și șlefui fiind folosite ca [[nestemate|pietre prețioase]], astfel de cristale s-au găsit în [[Brazilia]], [[Uruguay]], [[Madagascar]], [[Rusia]], [[Germania]] și [[Sri Lanka]]. Asemenea cristale mari se găsesc în geodele (golurile) [[filon|filoanelor]] hidrotermale asociat cu [[calcedonie]] și în [[roci magmatice|rocile vulcanice]].

== Utilizare ==
Ametistul este o piatră prețioasă apreciată, fiind șlefuit frecvent ca briliant, navetă sau briolett.
Varietatea de culoare violet închis este cea mai valoroasă, ca și varietate [[ametrin]] o stare de trecere de la ametist la [[citrin]].
''Manipulații'' prin încălzirea ametistului la 400 {{te}} se obține culoarea galbenă a citrinului, la fel prin încălzire se poate obține culoarea verde a [[prasiolit]]ului, sau poate cuarț incolor, ca și degradarea cristalului prin fisurare.

Din secolele XIX-XX se pot obține pietre prețioase pe cale artificială, astfel se pot produce și ametiste care însă se pot deosebi de cele naturale.

== Vezi și ==
* [[Listă de minerale]]

== Note ==
<references />

== Legături externe ==
{{commonscat-inline|Amethysts}}
* {{de icon}}[http://www.karrer-edelsteine.de/Lexikon/Amethyst.htm karrer-edelsteine.de - Ametist]

{{minerale}}

[[Categorie:Minerale]]
[[Categorie:Mineralogie]]
[[Categorie:Pietre prețioase]]