Vizualizare sursă pentru „Algoritm”

În [[matematică]] și [[informatică]] un '''algoritm''' (cuvântul are ca origine numele [[matematician]]ului persan [[Al-Khwarizmi]]) este o metodă (procedură de calcul) în care se prezintă pașii sau [[operație (matematică)|operațiile]] elementare necesare pentru rezolvarea unei probleme sau categorii de probleme. De obicei algoritmii se implementează în mod concret prin [[programare]]a adecvată a unui calculator, sau a mai multora. Din diverse motive există și algoritmi încă neimplementați, teoretici.

Algoritmul este [[noțiune primitivă|noțiunea centrală]] a informaticii. Totul este construit în jurul algoritmilor (și a [[structuri de date|structurilor de date]], cum ar fi [[listă|listele]] sau [[graf]]urile). 

Este și un concept central al matematicii moderne alături de cel de [[sistem axiomatic]]<ref>E. Nicolau (colectiv de autori), ''Figuri ilustre din Evul mediu'', Editura Tineretului, p 146
</ref>.

Câteva exemple de algoritmi:
* [[algoritmul lui Euclid]];
* algoritmul de rezolvare a unei [[ecuație de gradul al doilea|ecuații algebrice de gradul doi]];
* algoritmul de explorare a unui labirint în vederea găsirii unei ieșiri (una din soluții: se ține o mână pe perete și se merge fără a o dezlipi de acesta);
* algoritmul de fabricare a unui automobil (urmărind procedeele și schițele de fabricație);
* algoritmul de folosire a unei mașini-unelte (citind manualul de folosire);

* algoritmul ([[ordinea operațiilor]], sau „''check list''”) la decolarea unui avion. Ultimele trei exemple de algoritm desigur nu țin în mod direct de domeniul matematicii sau informaticii.

== Proprietăți ==
Cele mai importante proprietăți ale unui algoritm, îndeplinite de diverșii algoritmi într-o măsură mai mare sau mai mică, sunt următoarele:
* Corectitudinea - este proprietatea algoritmului de a furniza o soluție corectă a problemei date. În acest sens este de dorit ca algoritmii să se bazeze pe fapte sau relații matematice [[demonstrație matematică|demonstrabile]].
* Caracterul univoc sau determinist - plecând de la un set de date inițial anume, rezultatul este unic, sau altfel spus, repetarea execuției algoritmului duce întotdeauna la aceleași rezultate.
* Generalitatea - este proprietatea unui algoritm de a rezolva o [[clasă]] sau categorie de probleme, și nu doar o singură problemă particulară. Spre exemplu, un algoritm care rezolvă doar [[ecuație|ecuația]] <math>x^2 + 5x - 6 = 0</math> este mai puțin general decât unul care rezolvă o ecuație algebrică de gradul al doilea <math>ax^2 + bx + c = 0</math>, oricare ar fi valorile pentru <math>a, b, c</math>. 
* Claritatea - proprietatea algoritmului de a descrie cu exactitate și fără ambiguități pașii care trebuie parcurși în rezolvarea problemei.
* Verificabilitatea - acea proprietate a algoritmilor care permite ca fiecare pas să poată fi verificat într-un timp rezonabil de către om, folosind mijloace de validare bine stabilite.
* Optimalitatea - proprietatea unui algoritm de a se termina după un număr minim de pași. De exemplu, dacă se cere să se calculeze suma primelor 'n' numere naturale, se poate aplica formula de calcul, și astfel algoritmul se termină într-un singur pas, pe când dacă se adună toate numerele de la 1 la n, el s-ar termina abia în ''n'' pași, și deci nu ar fi optim. În [[teoria complexității]] se folosește [[Notația Big O|notația O(n)]].
* Finitudinea - este proprietatea algoritmului de a se termina într-un număr finit de pași. Există și algoritmi care nu se termină într-un număr mărginit de pași, dar aceștia se numesc "'''metode algoritmice'''".
* Eficiența - este proprietatea unui algoritm de a se termina nu numai într-un număr finit, ci și "rezonabil" de pași, chiar dacă acesta nu este cel mai mic posibil (nu este optim). Algoritmul este ineficient și dacă rezultatul se obține într-un timp mai lung decât cel dorit sau permis. 
* Existența unei intrări (datele de prelucrat). Întrucât operatorii se aplică unui [[operand]] (sau și mai multor operanzi deodată), este de neconceput un algoritm fără niciun operand. Intrările permise formează împreună o [[mulțime]] specific de obiecte sau [[valoare (matematică)|valori]], care se numește "domeniul" algoritmului.
* Existența unei ieșiri (rezultatele). Este de neconceput un algoritm care nu are nicio ieșire, deoarece în acest caz intră în discuție însăși utilitatea sa.

== Clasificări ==
În funcție de modul de [[implementare]], un algoritm poate fi:
* [[recursivitate|recursiv]] - face uz de sine, în mod repetat
* iterativ (repetitiv)
* [[serial]] sau [[calcul paralel|paralel]]
* [[determinism|determinist]] sau [[aleatoriu]] (probabilistic)
* exact sau aproximativ

În funcție de [[paradigmă|paradigma]] utilizată, ei pot fi:
* algoritmi [[backtracking]]
* algoritmi de gen [[divide et impera (informatică)|divide et impera]]
* algoritmi de [[programare dinamică]]
* algoritmi de tip [[greedy]]
* algoritmi probabilistici, genetici, euristici ș.a.

== Bibliografie ==
* Donald E. Knuth - Arta Programării Calculatoarelor (ed. 2), Volumul 1: Algoritmi Fundamentali
* {{en icon}} [http://www.math.upenn.edu/%7Ewilf/AlgoComp.pdf Herbert S. Wilf - Algorithms and Complexity (PDF Document)]
* {{en icon}} Martin Davis - The Undecidable: Basic Papers On Undecidable Propostions, Unsolvable Problems and Computable Functions, Raven Press, New York, 1965
* Doina Logofătu: ''Algoritmi fundamentali in C++. Aplicații'', Ed. 1, Editura Polirom, Iași, 2007, ISBN 9734600939.
* Doina Logofătu: ''Algoritmi fundamentali in Java. Aplicații'', Ed. 1, Editura Polirom, Iași, 2007, ISBN 9734608157.

== Note ==
<references />

== Lectură suplimentară ==
* {{Citat carte
 | title = Introducere în analiza algoritmilor
 | first = Cristian
 | last = Giumale
 | date = 2004
 | publisher = Polirom
 | isbn=973-681-751-2}}
* {{citat carte
 | authorlink = Thomas H. Cormen
 | first = Thomas H.
 | last = Cormen
 | coauthors = [[Charles E. Leiserson|Leiserson, Charles E.]]; [[Ronald L. Rivest|Rivest, Ronald L.]]; [[Clifford Stein|Stein, Clifford]]
 | title = [[Introduction to Algorithms]]
 | publisher = MIT Press
 | date = 2009
 | isbn = 978-0-262-03384-8
 | edition = a treia
 }}

== Legături externe ==
* {{Commonscat-inline|Algorithms}}

{{Programare}}
{{Control de autoritate}}


[[Categorie:Algoritmi| ]]
[[Categorie:Cuvinte și expresii în limba arabă]]