Vizualizare sursă pentru „Albert Einstein”

{{pp-semi-vandalism|small=yes}}
{{trimite|Einstein}}
{{Infocaseta Om de știință
| nume = Albert Einstein
| f = 
| imagine = Einstein 1921 by F Schmutzer - restoration.jpg
| descriere = Einstein în 1921
| data_nașterii = {{Birth date|df=yes|1879|3|14}}
| locul_nașterii = 
| data_decesului = {{Death date and age|df=yes|1955|4|18|1879|3|14}}
| locul_decesului = 
| rezidență = 
| naționalitate = 
| domeniu = 
| erdos_number = 
| instituție = 
| organizații = 
| alma_mater = 
| conducător_de_doctorat = 
| doctoranzi = 
| cunoscut_pentru = {{Plainlist|
* [[Teoria relativității generale|Relativitatea generală]]
* [[Teoria relativității restrânse|Relativitatea restrânsă]]
* [[Efect fotoelectric]]
* [[Echivalență masă–energie|''E=mc<sup>2</sup>'' (echivalență masă–energie)]]
* [[Relația Planck–Einstein|''E=hf'' (relația Planck–Einstein)]]
* Teoria [[Agitație termică|mișcării browniene]]
* [[Ecuațiile lui Einstein]]
* [[Statistica Bose-Einstein]]
* [[Condensatul Bose-Einstein]]
* [[Undă gravitațională]]
* [[Constanta cosmologică]]
* [[Teoria câmpului unificat]]
* [[Paradoxul EPR]]
}}
| societăți = 
| premii = 
| soție = {{marriage|[[Mileva Marić]]|1903|1919|end=div}}<br />{{marriage|[[Elsa Löwenthal]]|1919|1936|end=died<ref>{{cite book |editor-last=Heilbron |editor-first=John L. |title=The Oxford Companion to the History of Modern Science |url=https://books.google.com/books?id=abqjP-_KfzkC&pg=PA233 |date=2003 |publisher=Oxford University Press |isbn=978-0-19-974376-6 |page=233}}</ref>{{sfnp|Pais|1982|p=301}}}}
| copii = 
| religie = 
| dexteritate = 
| pagină_web = 
| note_de_subsol = 
}}{{Medalie premiu Nobel}}
'''Albert Einstein''' ({{date biografice}}) a fost un [[fizician]] teoretician [[evreu]], născut în [[Germania]], apatrid din 1896, [[elveția]]n din 1899, emigrat în 1933 în [[SUA]], naturalizat [[american]] în 1940, profesor universitar la [[Berlin]] și [[Princeton]]. A fost autorul [[teoria relativității|teoriei relativității]] și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii.

În [[1921]] i s-a decernat [[Premiul Nobel]] pentru [[Fizică]].<ref name="l455"/>

Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de [[teoria relativității restrânse]] (1905), care unesc [[mecanică|mecanica]] cu [[electromagnetism]]ul, și de [[teoria relativității generalizate]] (1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a [[gravitație]]i.

Alte contribuții ale sale includ [[cosmologie|cosmologia]] relativistă, teoria [[capilaritate|capilarității]], probleme clasice ale [[mecanică statistică|mecanicii statistice]] cu aplicații în [[mecanică cuantică|mecanica cuantică]], explicarea [[mișcare browniană|mișcării browniene]] a [[moleculă|moleculelor]], [[probabilitate]]a tranziției [[atom]]ice, teoria cuantelor pentru [[gaz monoatomic|gazul monoatomic]], proprietățile termice ale [[lumină|luminii]] (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei [[foton]]ice), teoria radiației (ce include [[emisie stimulată|emisia stimulată]]), [[teoria câmpurilor]] unitară și geometrizarea fizicii.

Cea mai cunoscută formulă a lui Einstein este <math>E=mc^2</math>, care cuantifică [[energie|energia]] disponibilă a [[materie]]i. Pe această formulă se bazează [[atom]]istica, secțiunea din fizică care studiază [[energie nucleară|energia nucleară]].

Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul științei. A fost un activ militant al păcii și susținător al cauzei poporului [[evreu]].

Einstein a publicat peste 300 de lucrări științifice și peste 150 în alte domenii.<ref name="l455"/><ref>Paul Arthur Schilpp, Albert Einstein: Philosopher-Scientist, Volume II, Harper and Brothers Publishers (Harper Torchbook edition), New York, pp. 730 - 746.</ref>

== Educația ==
[[Fișier:Albert Einstein as a child.jpg|thumb|200px| Albert Einstein în [[1893]] (14 ani),<br /> înainte de a pleca în [[Italia]].]]

=== Copilăria ===
Einstein s-a născut la [[14 martie]] [[1879]] la [[Ulm (oraș)|Ulm]], în [[Germania]], într-o familie de [[evrei]] nepracticanți, fiul lui Hermann (comerciant) și al Paulinei Einstein.

Din copilărie se manifestau tot mai clar înclinațiile sale către dispozitive [[mecanică|mecanice]] și modele [[fizică|fizice]], precum și pasiunea și înțelegerea sa pentru [[matematică]].

=== München ===
În [[1880]] familia lui s-a mutat la [[München]], unde tatăl și bunicul lui și-au deschis un atelier de produse electrice.

În anul [[1884]], la vârsta de cinci ani, micul Albert a primit de la tatăl său o [[busolă]] care l-a fascinat, producându-i - cum avea să declare mai târziu - „o impresie adâncă și de durată", inspirându-i dorința de a cerceta misterele naturii, dorință care îl va urmări toată viața, .<ref>{{en icon}}Schilpp (Ed.), P. A. (1979). Albert Einstein — Autobiographical Notes. Open Court Publishing Company, p. 8–9.</ref> La insistențele mamei, la 6 ani, Einstein a luat lecții de [[vioară]] și, deși nu era prea pasionat, interpreta cu plăcere lucrări ca „Sonata pentru vioară" a lui [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]].

Între [[1885]] și [[1888]] Einstein a fost trimis la școala elementară [[Biserica Catolică|catolică]] din München și, deși părinții săi nu erau religioși, ca o contrapondere, el a primit acasă și lecții de [[iudaism]].<ref>{{Cite web |url=http://ciencia.astroseti.org/matematicas/articulo.php?num=3836 |accessdate=2008-07-13 |title=Ciencia.Astroseti.org |archive-date=2008-07-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080701034156/http://ciencia.astroseti.org/matematicas/articulo.php?num=3836 |url-status=dead }}</ref>

Dorind să-l îndrume către [[electrotehnică]], tatăl său îl înscrie, în anul [[1888]], la gimnaziul Luitpold din München (astăzi, acest gimnaziu îi poartă numele).

Deși aici erau promovate ideile progresiste ale [[pedagogie]]i (era perioada conflictului dintre adepții învățământului clasic, în cadrul căruia se studiau [[limba greacă|greaca]] și [[limba latină|latina]], și cei ai învățământului modern, care avea la bază studiul limbilor moderne), Einstein ura disciplina,<ref name=humanside>{{cite book|last1=Einstein|first1=Albert|editor1-last=Dukas|editor1-first=Helen|editor2-last=Hoffmann|editor2-first=Banesh|title=Albert Einstein, The Human Side: New Glimpses From His Archives|accessdate=2012-03-04|year=1989|origyear=1979|publisher=Princeton University Press|location=Princeton, New Jersey|language=engleză|page=165|url=https://books.google.com/books?id=T5R7JsRRtoIC&dq=einstein+hated+discipline&pg=PA165|isbn=978-0691023687}}</ref> rutina și modelul militar pe baza căruia funcționau școlile în acea perioadă, unde profesorii impuneau elevilor respect și supunere absolută.<ref name=humanside/> Mai târziu, în scrierile sale, sublinia faptul că, aici, gândirea creatoare era eliminată prin învățarea bazată pe memorare mecanică și lipsită de imaginație.

Un prieten de familie, Max Talmud, student la [[medicină]],<ref>Dudley Herschbach, [http://www.chem.harvard.edu/herschbach/Einstein_Student.pdf HarvardChem-Einstein-PDF Despre Max Talmud] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090226002142/http://www.chem.harvard.edu/herschbach/Einstein_Student.pdf |date=2009-02-26 }}.</ref> îl inițiază pe micul Einstein la vârsta de 10 ani, în anul [[1889]], în domeniul cunoașterii, împrumutându-i cărțile sale științifice și filozofice și prezentându-i, printre altele, filozofia lui [[Immanuel Kant]] ([[Critica rațiunii pure]]) și [[Elementele]] lui [[Euclid]]. Această ultimă lucrare îl impresionează în mod deosebit și ulterior o va denumi „cartea sacră a geometriei”.<ref>Dudley Herschbach, "''Einstein as a Student''"</ref>. De la Euclid, viitorul mare savant va înțelege [[raționament deductiv|raționamentul deductiv]], ajungând ca la 12 ani să învețe singur întreaga [[geometrie euclidiană]]. În scurt timp va continua cu studiul calculului infinitezimal. Autodidact, Einstein învață mai mult acasă decât la școală. La numai 10 ani, Albert începe să studieze singur [[matematică|matematica]] și [[științele naturii]]. Încă de mic copil arătase interes pentru natură precum și abilitate în a înțelege concepte matematice dificile. Era capabil să învețe mai mult de unul singur decât la școală. Metoda autodidactă, dezvoltată încă din copilărie, a continuat să îi folosească pe toată durata anilor de școală. În timp ce interesul său pentru anumite materii plictisitoare era simulat, el era captivat în mod real de [[fizică]] și [[filozofie]].

La vârsta de 12 ani ([[1891]]) a învățat geometria [[euclid]]iană și la 15 ani, rămâne la München pentru a-și încheia anul școlar, în timp ce familia se mută la [[Pavia]], [[Italia]] din cauza eșecurilor repetate ale afacerii. Dar după primul trimestru, își urmează familia la Pavia, părăsind școala.<ref name=humanside/>

=== Elveția ===
Albert vrea să urmeze învățământul superior dar ratează examenul de admitere la Universitatea Politehnică elvețiană, în anul [[1895]], ETH (Eidgenössische Technische Hochschule),<ref name="k656">{{cite web | title=Einstein biography | website=www-history.mcs.st-andrews.ac.uk | date=7 October 2011 | url=https://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Einstein.html | archive-url=https://web.archive.org/web/20120111085937/https://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Einstein.html | archive-date=11 January 2012 | url-status=dead | access-date=1 July 2024}}</ref> deși avea note excepționale la [[matematică]] și la [[fizică]]. Aceste rezultate au fost remarcate de unii profesori care i-au promis că va fi admis la facultate în următorul an, pe baza notelor obținute la examenul de maturitate. Familia îl trimite la [[Aarau]], [[Elveția]] pentru a-și completa studiile liceale și pentru a-și lua diploma necesară.

Spre deosebire de atmosfera ''prusacă'' din școlile din Germania, la școala elvețiană, profesorii respectau personalitatea elevilor și stimulau libertatea de gândire. Pentru Einstein, anii petrecuți în Elveția au contribuit la socializarea și la exteriorizarea sa, deși avea un caracter introvertit și singuratic.

Aici ia contact cu [[Ecuațiile lui Maxwell|teoria electromagnetică]] a lui [[James Clerk Maxwell|Maxwell]]. Einstein începe să viseze și să se aprofundeze în teoriile sale, formulând una din primele sale întrebări teoretice:
::„Cum ar fi dacă am putea să controlăm lumina și să călătorim prin intermediul acesteia?"
La 17 ani, în anul [[1896]], după încheierea studiilor la Aarau, se înscrie la Universitatea Federală Politehnică (ETH) din [[Zürich]] care, deși era una dintre instituțiile de învățământ de elită din [[Europa]] și dispunea de unul dintre cele mai dotate laboratoare, l-au dezamăgit pe Einstein. Majoritatea profesorilor nu erau la curent cu noile descoperiri ale epocii și predau după vechile principii ale fizicii. Albert urmărea cursurile cu un interes scăzut, iar la orele de laborator citea [[Revistă științifică|reviste științifice]], în care erau publicate cele mai recente descoperiri și teorii. Lipsea adesea de la ore, folosindu-și întregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a cânta la vioară.

[[Mileva Marić]], o colegă sârboaică de la ETH (singura femeie de acolo, studentă la matematici), atrage atenția lui Einstein și acesta se îndrăgostește de ea, în 1898. La 20 de ani ([[1899]]), Albert își încheie cea mai mare parte a studiilor și cercetărilor care vor sta la baza teoriilor sale. Einstein este absolvent al ETH, devenind profesor de matematică și fizică în anul [[1900]].<ref>[http://www.ssqq.com/archive/alberteinstein.htm SSQQ.com] (April 2005). Accesat la 06.11.2007.</ref> Totuși nu fusese un student prea strălucit, cel puțin din punctul de vedere al profesorilor care aveau o părere negativă despre Einstein (nu îi recomandaseră nici continuarea studiilor).

== Cariera ==

=== Elveția ===
* [[1901]]: Șomer fiind, caută de lucru. Găsește de lucru ca tutore, meditator și apoi ca profesor la o școală privată în Schaffhausen.
* [[1902]]: Einstein primește o slujbă la Institutul de Patente din Elveția ca examinator de brevete (expert tehnic, clasa a III-a).<ref>{{Cite web |url=http://www.ipi.ch/E/institut/i1.shtm |accessdate=2008-07-13 |title=Swiss Federal Institute of Intellectual Property. |archive-date=2007-09-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070928123827/http://www.ipi.ch/E/institut/i1.shtm |url-status=dead }}</ref>
* [[1905]]: Einstein primește titlul Doctor în Fizică în cadrul Universității din [[Zürich]], în urma unei dizertații privind determinarea dimensiunilor moleculare.
* [[1906]]: Einstein avansează profesional ajungând examinator (expert tehnic, clasa a II-a) la Biroul de Patente.
* [[1908]]: Obține un post de lector la Universitatea din [[Berna]].
* [[1909]]: Părăsește postul de la Oficiul de Patente deoarece este numit profesor asociat de fizică teoretică la Universitatea din Zürich.
* [[1911]]: Einstein se mută cu familia la [[Praga]] și este numit profesor titular la Universitatea Germană de acolo (unde rămâne până în 1912).
* [[1912]] - [[1914]]: Einstein se mută la Zürich și obține postul de profesor de fizică teoretică la Universitatea ETH și aceasta la recomandarea [[Marie Curie|Mariei Curie]], care a remarcat valoarea lucrărilor sale științifice. Aici găsește un mediu favorabil studiilor și cercetărilor sale: i se permite să efectueze orice [[experiment]] dorește.

=== Berlin ===
* [[1914]]: Devine director la Institutul Kaiser Wilhelm din Berlin (secția de cercetare în cadrul Academiei Prusiene), dar și profesor de fizică teoretică la Universitatea din Berlin, toate acestea la recomandarea fizicianului german [[Max Planck]].
* [[1917]]: Este numit director la Institutul Kaiser Wilhelm din Berlin
* [[1920]]: Einstein este numit profesor-invitat la Universitatea din [[Leiden]].
* [[1921]]: [[5 mai]]: este ales membru străin al [[Royal Society]]

=== Princeton ===
În 1933 ascesiunea [[nazist|naziștilor]] și a ideologiei [[antisemitism|antisemite]] îl determină pe Einstein să emigreze în [[SUA]] și astfel că, împreună cu o parte din studenții săi, se stabilește la [[Princeton]], unde va rămâne pentru tot restul vieții.

* [[1932]]: Numit profesor la ''The Institute for Advanced Study'', Princeton.
* [[1943]]: Primește funcția de consultant la Divizia de Cercetare și Dezvoltare, secția Muniții și Explozibili în cadrul Armatei americane.

== Contribuții științifice ==
Prima sa lucrare științifică o scrie de la vârsta de 16 ani ([[1894]] sau [[1895]]).<ref>Lucrarea se numea [http://www.worldscibooks.com/phy_etextbook/4454/4454_chap1.pdf ''Über die Untersuchung des Aetherzustandes im magnetischen Felde''], "Cercetarea stării de [[eter luminifer|eter]] în [[câmp magnetic]]" și prefigurează câteva din ideile care îl vor conduce către [[teoria relativității]].
</ref>

Pasionat de cercetarea științifică, studiază lucrările lui [[Hermann Minkowski|Minkowski]] (care i-a fost profesor), [[Albert Abraham Michelson|Michelson]], [[Hippolyte Fizeau|Fizeau]].

În urma unor publicații, Einstein se impune ca un remarcabil [[om de știință]].
Astfel, în anul [[1901]] trimite, la revista de fizică ''Annalen der Physik'', o lucrare având ca subiect [[capilaritate]]a.

=== ''Annus mirabilis'' ===
Anul miraculos al lui Einstein, când se dezvoltă [[teoria relativității|Teoria Relativității]], a fost 1905. În acest an, Einstein își dă doctoratul la Universitatea din Zürich cu o teză asupra determinării dimensiunilor moleculare. Dar ceea ce face ca acest an să fie un adevărat ''annus mirabilis'' sunt cele cinci scrieri trimise de Einstein la anuarul de fizică german ''Annalen der Physik'':<ref>Revista [http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=105) Știință și Tehnică]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}.</ref>

# [[17 martie]]: Einstein trimite spre publicare articolul "Un punct de vedere euristic privind producerea și transformarea luminii", în care sugerează (din considerente termodinamice) că lumina poate fi considerată ca fiind compusă din cuante de energie independente. Articolul avea să apară la sfârșitul lunii mai;
# [[30 aprilie]]: Einstein trimite al doilea articol, în care arată cum se pot calcula Numărul lui Avogadro și dimensiunea moleculelor, studiind mișcarea lor într-o soluție. Acest articol a fost acceptat și ca teza de doctorat, apărând în ''Annalen der Physik'' doar în ianuarie 1906. Este pe locul trei ca celebritate, dar pe unul din primele locuri privind numărul de citări de care s-a bucurat în acei ani. Einstein dedică teza de doctorat prietenului său Marcel Grosmann, fost coleg la ETH.
# [[11 mai]]: Einstein trimite spre publicare articolul său despre mișcarea browniană – "Despre mișcarea particulelor mici suspendate în lichide staționare, conform cerințelor teoriei cinetico-moleculare a căldurii";
# [[30 iunie]]: Marele articol "Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare"
# [[27 septembrie]]: Articolul trimis de data aceasta are doar trei pagini și se intitulează "Depinde inerția unui corp de conținutul său energetic?" (Ist die Trägheit eines Körpers von seinem Energiegehalt abhängig?). Articolul conține – conform unui obicei care avea sa se întâlnească frecvent la Einstein - gândurile sale de după publicarea marelui articol despre relativitatea specială.
În [[19 decembrie]] [[1905]] scrie al doilea articol dedicat mișcării browniene, dar acest articol va fi publicat în ianuarie [[1906]].

=== Mecanica cuantică ===

Einstein a pus bazele mecanicii cuantice, dar a devenit unul dintre cei mai acerbi critici ai acesteia.{{sfn|Baggott|2004|p=202}} Einstein a primit Premiul Nobel pentru elucidarea mecanismului [[efectul fotoelectric|efectului fotoelectric]], adică pentru o lucrare de mecanică cuantică.<ref name="l455">{{cite web | title=The Nobel Prize in Physics 1921 | website=NobelPrize.org | date=18 April 1955 | url=https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1921/einstein/facts/ | access-date=24 October 2024}}</ref>

=== Teoria relativității restrânse ===
{{Fizica modernă}}
Cea de-a patra lucrare importantă publicată de Einstein în [[1905]], "Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare", conținea ceea ce avea să fie cunoscută mai târziu ca [[Teoria relativității restrânse]], una dintre cele mai celebre contribuții ale sale, în care demonstrează că teoretic nu este posibil să se decidă dacă două evenimente care se petrec în locuri diferite, au loc în același moment sau nu. Ideile de bază au fost formulate de Einstein încă de când avea 16 ani (deci cu 10 ani în urmă).

Încă de la [[Isaac Newton|Newton]], filozofii naturali (denumirea sub care erau cunoscuți [[fizică|fizicienii]] și [[chimie|chimiștii]]) încercaseră să înțeleagă natura [[materie]]i și a radiației, precum și felul în care interacționau într-o imagine unificata a lumii. Ideea că legile [[mecanică|mecanicii]] sunt fundamentale era cunoscută drept concepția mecanicistă asupra lumii, în timp ce ideea că legile [[electricitate|electricității]] sunt fundamentale era cunoscută drept concepția [[electromagnetism|electromagnetică]] asupra lumii. Totuși, niciuna dintre idei nu era capabilă să ofere o explicație coerentă asupra felului cum [[radiație|radiația]] (de exemplu [[lumină|lumina]]) și materia interactionează atunci când sunt văzute din [[sistem de referință inerțial|sisteme de referință inerțiale]] diferite, adică interacțiile sunt urmărite simultan de un observator în repaus și un observator care se mișcă cu o viteză constantă.

În primăvara anului [[1905]], după ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein și-a dat seama ca esența problemei constă nu într-o teorie a materiei, ci într-o teorie a măsurării. Esența acestei teorii speciale a relativității era constatarea că toate măsurătorile timpului și spațiului depind de judecăți asupra simultaneității a două evenimente diferite. Aceasta l-a condus la dezvoltarea unei teorii bazate pe două postulate:
* Principiul relativității, care afirmă că legile fizicii sunt aceleași în toate [[sistem de referință inerțial|sistemele de referință inerțiale]]
* Principiul invariabilității vitezei luminii, care arată că [[viteza luminii în vid]] este o constantă universală.

Numai [[Viteza luminii în vid|viteza luminii]] este constantă în orice sistem de referință, lucru preconizat și de [[ecuațiile lui Maxwell|teoria lui Maxwell]]. Tot aici apare pentru prima data celebra sa formulă:

<math> E = m c^2 \, </math>. ("Echivalența masă-energie")

Această ecuație exprimă cantitate imensă de energie ascunsă într-un corp și care poate fi eliberată atât în procesul de [[fisiune]] cât și în cel de [[fuziune nucleară]], procese care stau la baza funcționării bombei atomice.

Iată câteva din consecințele relativității restrânse:<ref>{{Cite web|url=https://www.fourmilab.ch/cship/|title=C-ship: Relativistic Ray Traced Images|website=www.fourmilab.ch}}</ref>
* "Contracția Lorentz" sau "contracția lungimilor" însoțită de "dilatarea timpului": Micșorarea aparentă a dimensiunilor obiectelor care se deplasează față de observator cu viteze relativiste.
* "Efectul Doppler": În astronomie, constă în micșorarea frecvenței ("deplasarea spre roșu") radiației emise de corpurile cerești îndepărtate ca urmare a expansiunii Universului.
* "Aberația luminii": Imaginea unui obiect în mișcare (cu viteză apropiată de cea a luminii) apare comprimată asemeni unui [[con]] cu vârful indicând sensul deplasării
* Masa nu mai este constantă și nici timpul nu se mai scurge cu aceeași viteză, mai ales la viteze foarte mari.

Teoria relativității restrânse aduce o explicație clară celebrului [[experimentul Michelson-Morley|experiment Michelson-Morley]] ([[1887]]) putând fi considerat chiar o generalizare a rezultatelor acestuia.

Einstein a fost primul care a unit [[mecanică clasică|mecanica clasică]] cu electrodinamica lui Maxwell.
Elaborând teoria relativității restrânse, Einstein a spart tiparele unor concepții geniale, clădite cu peste două secole în urmă, de către [[Isaac Newton]] în a sa ''Philosophiae naturalis principia mathematica'' ([[1686]]), dovedind o intuiție și un curaj exemplar. Prin aceasta a fost capabil să ofere o descriere consistentă și corectă a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referință inerțiale fără a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a radiației, sau a felului cum ele interacționează.

=== Teoria relativității generalizate ===
Teoria relativității restrânse explică fenomenele ondulatorii, eliminând acțiunea instantanee de la distanță. Electrodinamica lui [[Michael Faraday|Faraday]] și [[James Clerk Maxwell|Maxwell]] este compatibilă cu viteza finită de propagare a luminii. Prin generalizarea legilor [[mecanică clasică|mecanicii newtoniene]] și a unor legi ale fizicii, electrodinamica devine relativistă. Dar pentru a pune gravitația in concordanță cu relativitatea a fost nevoie de modificări mult mai profunde ceea ce l-a condus pe Einstein la [[Teoria relativității generalizate]]. În această teorie, orice viteză de propagare, inclusiv a [[gravitație]]i, este finită. Teoria Relativității Generalizate, asociază timpului spațiul legând coordonatele evenimentelor de timp și sudându-le în mod unitar, iar [[gravitație|gravitația]] devine o proprietate a acestui reper spațiu-timp, devenind de fapt o deformare a spațiului și a timpului.

Einstein nu desființează concepția newtoniană, ci o înlocuiește cu una mai extinsă, valabilă pentru viteze apropiate de cea a luminii.

Teoria Relativității Generalizate a revoluționat gândirea științifică prin negarea existenței unui timp absolut, stârnind un ecou uriaș în toată lumea, fiind discutată în contradictoriu în cele mai prestigioase centre științifice ca și în cercuri mondene sau în săli de conferințe pentru marele public. A fost combătută cu vehemență de unii, dându-se dovadă de cunoaștere superficială. Epoca ce a urmat a fost marcată de interesul pentru această teorie, considerată ca răsturnătoare a tuturor legilor mișcărilor și fenomenelor fizice admise ca fundamentale.

=== Mecanica statistică ===
Unul din subiectele tratate în ''Annus Mirabilis'' [[1905]] se referă la mecanica statistică. Aceasta, spre deosebire de mecanica clasică, se ocupă de sisteme cu un număr foarte mare de particule, studiind comportamentul mediu al acestora și reprezintă un domeniu care abia fusese studiat de [[Ludwig Boltzmann]] și [[Josiah Willard Gibbs]].

=== Teoria gravitației ===
[[Fișier:1919 eclipse positive.jpg|thumb|left|200px|O fotografie din 1919 a [[Eclipsa de Soare din 29 mai 1919|eclipsei de Soare]], realizată în cadrul expediției lui [[Arthur Eddington]] și care demonstrează teoria lui Albert Einstein privind curbarea spațiului în prezența unui câmp gravitațional]]
Una din consecințele teoriei relativității generalizate o constituie "Curbarea spațiului".

Sesizând asemănarea dintre curbarea traiectoriei unui obiect aflat într-un sistem de referință care se mișcă uniform accelerat și curbarea traiectoriei unui obiect lansat în câmpul gravitațional, Einstein trage concluzia că fasciculele luminoase se curbează când se propagă în vecinătatea unui corp ceresc cu masă foarte mare, de unde reprezentarea mai greu de înțeles, cum că spațiul însuși ar fi curb.
Pentru a-și susține teoria relativității generalizate, Einstein a atras atenția că există fenomene care o confirmă. Astfel, el a afirmat că frecvența undelor luminoase se modifică atunci când acestea parcurg un câmp gravitațional, pentru că orbitele planetelor și sateliților suferă o rotire suplimentară și că razele de lumină sunt deviate de la linia dreaptă în vecinătatea [[Soare]]lui.

=== Astronomie ===
Einstein a comis o greșeală colosală, care îi putea ruina cariera.<ref name="f500">{{cite book | last=Ehrlich | first=Robert | title=Hunting the Faster than Light Tachyon, and Finding Three Unicorns and a Herd of Elephants | publisher=CRC Press | year=2022 | isbn=978-1-000-58793-7 | url=https://books.google.nl/books?id=SJ0IEQAAQBAJ&pg=PA170 | access-date=24 October 2024 | pages=169-170}}</ref> Expediția britanică pentru verificarea teoriei lui Einstein a fost suprinsă de Primul Război Mondial în Germania, ceea ce a făcut-o să eșueze.<ref name="f500"/> Asta i-a acordat timp lui Einstein pentru a-și corecta greșeala.<ref name="f500"/>

Teoria relativității generalizate a fost confirmată prin diverse observații astronomice. Cea mai importantă dintre ele a fost studierea [[eclipsă de soare|eclipsei]] totale de [[Soare]] din [[29 mai]] [[1919]], la care a participat o echipă condusă de astronomul Sir [[Arthur Eddington|Arthur Stanley Eddington]] (care avea să devină unul din susținătorii acestei teorii) și care confirmă devierea unghiulară a razelor de lumină în câmpul gravitațional al [[Soare]]lui. Aceasta a confirmat, cu o precizie de 10 % efectul Einstein și, o dată cu aceasta, a dovedit experimental justețea teoriei lui Einstein.

Datele oferite de Eddington i-au asigurat gloria lui Einstein, dar marja de eroare a datelor a fost considerabilă și până-n ziua de azi este greu de obținut date relativ corecte despre stelele abia vizibile la marginea unei eclipse solare prin aparate profesionale.<ref name="n120">{{cite web | last=Patel | first=Kasha | title=Why this eclipse could really show Einstein was correct | website=Washington Post | date=8 April 2024 | url=https://www.washingtonpost.com/weather/2024/04/08/eclipse-einstein-total-experiment-relativity/ | access-date=24 October 2024}}</ref> Fenomenele de lentilă gravitațională au fost însă observate cu [[telescopul spațial James Webb]], ceea ce a confirmat teoria lui Einstein.<ref name="h329">{{cite web | title=Gravitational Lensing | website=ESA/Webb | url=https://esawebb.org/wordbank/gravitational-lensing/ | access-date=24 October 2024}}</ref>

O altă confirmare o constiuie deplasarea spre roșu (către [[frecvență|frecvențe]] mai joase) a liniilor spectrale emise de [[atom]]i într-un câmp gravitațional intens: "efectul Einstein", similar [[efectul Doppler|efectului Doppler]].

Universul configurat de teoriile lui Einstein nu mai este unul cu o metrică euclidiană. Semnificația devierii razelor de lumină în câmpuri gravitaționale intense constă în acel nou model al Universului înzestrat cu un spațiu cvadridimensional.

Contribuțiile lui Einstein determină transformarea rapidă [[cosmologie]]i (mai ales în perioada 1920 - 1970) într-o ramură a [[fizică|fizicii]].<ref>{{Cite web|url=https://press.princeton.edu/books/paperback/9780691005461/cosmology-and-controversy|title=Cosmology and Controversy &#124; Princeton University Press|date=March 14, 1999|website=press.princeton.edu}}</ref>

Astronomii [[Alexander Friedmann]] și [[Georges Lemaître]] au demonstrat, prin anii 1920, că [[ecuațiile lui Einstein]] conduc la ideea unui [[Univers]] aflat în plină expansiune. Încercând să obțină modelul unui Univers staționar, Einstein introdusese, în cadrul celebrelor sale ecuații de câmp, o constantă cosmologică. Ulterior, observațiile lui [[Edwin Hubble]] au dovedit contrariul. Einstein recunoaște că a săvârșit o mare eroare și acceptă modelul cosmologic al Universului în expansiune, pe care tot el îl preconizase.<ref>{{Cite web |url=http://www-groups.dcs.st-and.ac.uk/~history/HistTopics/Cosmology.html |accessdate=2008-07-13 |title=MacTutor History of Mathematics Archive |archive-date=2011-05-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110514123752/http://www-groups.dcs.st-and.ac.uk/~history/HistTopics/Cosmology.html |url-status=dead }}</ref>

Ulterior, pe la jumătatea secolului al XX-lea, se va admite teoria [[Big Bang]] ca explicație a formării Universului.

=== Teoria unitară a câmpului ===
Totuși teoria relativității nu este acea teorie fizică universală la care visa autorul ei. Einstein a încercat să creeze o teorie fizică capabilă să lege toate câmpurile fizice care există în realitate (gravitațional, electromagnetic ș.a.) și să furnizeze o explicație cât mai completă și detaliată a imaginii fizice a lumii. El n-a reușit însă să creeze o astfel de teorie.

=== Ipoteza fotonică ===
[[Efectul fotoelectric]] constituie unul din domeniile tratate în [[1905]]. Pentru a explica acest fenomen, care infirma caracterul ondulatoriu al luminii,<ref>Acest caracter de undă al luminii era confirmat experimental de fenomene ca: [[interferență|interferența]], [[difracție|difracția]], [[polarizare]]a.</ref> Einstein explică mecanismul emisiei de electroni utilizând ideile recente ale lui [[Max Planck]], folosind termenul de "cuantă" (pachet de energie). Pentru această lucrare, Einstein va primi [[Premiul Nobel pentru Fizică]]. Asta înseamnă că Einstein a primit premiul Nobel nu pentru teoria relativității, ci în calitate de părinte al [[mecanică cuantică|mecanicii cuantice]].

Einstein emite o ipoteză revoluționară asupra naturii [[lumină|luminii]], afirmând că, în anumite circumstanțe determinate, radiația electromagnetică are o natură corpusculară (materială), sugerând că energia transportată de fiecare particulă a razei luminoase, pentru care a introdus denumirea de [[foton]], ar fi proporțională cu [[frecvență|frecvența]] acelei radiații. De fapt, primul care a demonstrat teoretic că radiația electromagnetică este emisă în cantități precis determinate (cuante) a fost Max Planck care, în anul [[1900]], a descris matematic așa-numita radiație a corpului negru.

Această ipoteză contrazicea o tradiție de un secol (este vorba de [[ecuațiile lui Maxwell|teoria electromagnetică a lui Maxwell]]), care consideră emiterea energiei luminoase ca pe un proces continuu. Aproape nimeni nu a acceptat teoria lui Einstein. Fizicianul american [[Robert Andrews Millikan]], care a confirmat experimental teoria un deceniu mai târziu, a fost el însuși descumpănit de rezultat.
 
Einstein, a cărui principala preocupare era să înțeleagă natura radiației electromagnetice, a urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care să reflecte dualismul particulă - undă a luminii.

=== Mișcarea browniană ===
Într-unul din articolele publicate în [[1905]], cu titlul "[[mișcare browniană|Mișcarea Browniană]]"<ref>{{Cite web |url=http://www3.interscience.wiley.com/homepages/5006612/549_560.pdf |accessdate=2008-07-13 |title=''Über die von der molekularkinetischen Theorie der Wärme geforderte Bewegung von in ruhenden Flüssigkeiten suspendierten Teilchen''. |archive-date=2005-04-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20050410175833/http://www3.interscience.wiley.com/homepages/5006612/549_560.pdf |url-status=dead }}</ref>, a făcut predicții semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez [[Robert Brown (botanist)|Robert Brown]] privind mișcarea aleatoare a particulelor suspendate într-un fluid. Aceste previziuni au fost confirmate experimental.

=== Ecuațiile lui Einstein ===
Forma matematică prin care teoria relativității generalizate descrie forța de gravitație o constituie un sistem de zece ecuații numite [[ecuația lui Einstein|ecuațiile de câmp Einstein]].<ref>[http://nausikaa2.mpiwg-berlin.mpg.de/cgi-bin/toc/toc.x.cgi?dir=6E3MAXK4&step=thumb Ecuațiile de câmp], Sitzungsberichte der Preussischen Akademie der Wissenschaften zu Berlin.</ref>

Acestea au fost descoperite concomitent de Einstein și de matematicianul german [[David Hilbert]] ([[1862]] - [[1943]]) în anul [[1915]]. Între cei doi savanți a avut loc un schimb de idei, care a condus la forma finală a ecuațiilor de câmp ale Relativității Generalizate.

=== Statistica Bose-Einstein ===
În [[1924]], Einstein primește, din partea fizicianului indian [[Satyendra Nath Bose]], o descriere a unui model statistic prin care lumina putea fi asimilată unui [[gaz (dezambiguizare)|gaz]]. Einstein publică acest rezultat, la care ulterior adaugă și contribuțiile sale, la revista ''Zeitschrift für Physik''.

Toate acestea conduc la descrierea fenomenului ce apare la temperaturi scăzute, denumit [[condensatul Bose-Einstein]] și obținut în laborator abia în [[1995]].<ref>{{Cite web |url=http://www.nist.gov/public_affairs/releases/n01-04.htm |accessdate=2008-07-13 |title=National Institute of Standards and Technology |archive-date=2013-10-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131010115516/http://www.nist.gov/public_affairs/releases/n01-04.htm |url-status=dead }}</ref>

Statistica Bose-Einstein mai este utilizată și pentru explicare comportamentului [[boson]]ilor.

=== Modelul Schrödinger ===
Einstein propune fizicianului [[Erwin Schrödinger]] o aplicație a teoriei lui [[Max Planck]] prin a considera nivelul energetic al unui gaz privit ca un întreg, fără a lua în considerare fiecare [[moleculă]] componentă. Utilizând distribuția [[Ludwig Boltzmann|Boltzmann]], Schrödinger descrie proprietățile "gazului ideal semiclasic".

=== Efectul Einstein - de-Haas ===
În [[1915]], Einstein efectuează, împreună cu fizicianul olandez [[Wander Johannes de Haas]], un experiment prin care să pună în evidență comportamentul giromagnetic al [[electron]]ului.

Astfel s-a demonstrat că feromagnetismul se datorează [[impuls unghiular|impulsului unghiular]] intrinsec al electronului, denumit ulterior [[spin]].

=== Girocompasul ===
Einstein a adus îmbunătățiri [[girocompas]]ului introducând suspensia electrodinamică a giroscopului.

De asemenea, Einstein a moderat, ca expert, disputa dintre Hermann Anschütz-Kaempfe și Elmer Ambrose Sperry în privința patentării girocompasului. În cele din urmă, primul dintre ei a obținut dreptul de autor în [[1915]].

=== Frigiderul Einstein ===
[[Fișier:Einstein Refrigerator.png|thumb|right|200px|Refrigeratorul Einstein]]
În urma unui accident datorat agentului de răcire din acea perioadă, care era toxic, Einstein și colegul său, [[Leó Szilárd]] au experimentat cu alte tipuri de substanțe, mai puțin periculoase. 
<ref>{{Cite web|url=https://www.fourmilab.ch/etexts/einstein/uspat1781541/www/|title=The Einstein-Szilard Refrigerator: U.S. Patent 1,781,541|website=www.fourmilab.ch}}</ref>

Descoperirea lor a fost patentată pe [[11 noiembrie]] [[1930]], dar nu a avut prea mare succes deoarece între timp, în [[1929]], a fost introdus freonul ca agent de răcire.

=== Laserul ===
În [[1916]], Einstein publică un articol în ''Physikalische Zeitschrift'' în care, bazat pe consecințele legilor radiației lui [[Max Planck]], preconizează pricipiile de funcționare ale [[laser]]ului. În această lucrare introduce conceptele de [[emisie spontană]] și [[emisie stimulată]].

=== Difuzia luminii ===
În [[1910]], Einstein a scris o lucrare despre "opalescența critică" în care tratează efectul de difuzie al luminii în [[atmosferă]]. Este vorba de acel fenomen explicat și de [[John William Strutt Rayleigh|John W. S. Rayleigh]], conform căruia bolta cerească se vede albăstruie în timpul zilei și roșcată la crepuscul.

=== Colaborări ===
Împreună cu Conrad Habicht și [[Maurice Solovine]], Einstein înființează „Akademie Olympia”, unde studiile și lecturile includeau pe [[Henri Poincaré]], [[Ernst Mach]] și, [[David Hume]], autori care au avut o puternică influență științifică și filozofică asupra lui Einstein.

De asemenea, el participă activ la viața științifică internațională.
* [[1911]]: La [[Bruxelles]] are loc prima ședință a Conferinței Solvay a fizicienilor. Einstein, care avea 32 de ani, constată cu surprindere că este cel mai tânăr dintre invitați;
* [[5 mai]] [[1921]]: Einstein este ales membru străin al [[Royal Society]];
* [[1921]]: Ține cursuri la [[Princeton University]] asupra [[Teoria relativității|Teoriei Relativității]];
* [[1922]]: Cursuri în [[Japonia]] și [[China]];
* [[1923]]: Cursuri inaugurale la viitoarea locație a [[Ierusalim|Universității Ebraice din Ierusalim]] (The Hebrew University);
* [[1927]]: La a cincea Conferință Solvay, discută cu [[Niels Bohr]] și pune bazele [[mecanică cuantică|mecanicii cuantice]].

== Angajament politico-social ==
[[Fișier:Einstein oppenheimer.jpg|thumb|250px|Einstein și [[Robert Oppenheimer|Oppenheimer]].]]
După [[1919]], în urma observațiilor astronomice ale eclipsei din 1919, Einstein devine tot mai cunoscut pe plan mondial și, [[1919]] articolele elogioase din ''[[The Times]]'' și ''[[The New York Times]]'' îl fac tot mai cunoscut pe plan mondial. În același an, [[1919]], Einstein poartă o discuție asupra [[sionism]]ului cu Kurt Blumenfeld, lider al ''[[Sionism|Organizației Sioniste Mondiale]]''. Vizitele sale în orice parte a [[Terra|Terrei]] au devenit evenimente naționale; [[fotograf]]ii și [[reporter]]ii îl urmăreau peste tot.

Einstein și-a folosit renumele pentru a-și propaga propriile sale vederi politice și sociale.
Cele două mișcări sociale care au primit întregul său sprijin au fost [[pacifism]]ul și [[sionism]]ul.
Astfel în 1919, alături de [[Maksim Gorki]], [[Henri Barbusse]] și [[Rabindranath Tagore]], semnează o proclamație pentru libertatea omului.

În timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] a fost unul din puținii savanți germani care au condamnat public implicarea Germaniei în război.<ref>{{Cite web|url=http://www.amnh.org/exhibitions/einstein/revolution/index.php|title=Einstein's Revolution &#124; AMNH|website=American Museum of Natural History}}</ref> Astfel, chiar în anul declanșării războiului, [[1914]], Einstein semnează o proclamație împotriva acestuia, ''Manifest către europeni''. În anul următor, [[1915]], aderă la mișcarea pacifistă "New Fatherland League".

La încheierea marii conflagrații mondiale, în [[1918]], Einstein susține cauza [[Republica de la Weimar|Republicii de la Weimar]].

În 1923 vizitează [[Palestina]], pe atunci sub mandat britanic, unde este primit de guvernator și în coloniile evreiești. Pe [[Muntele Scopus]] inaugurează Universitatea Ebraică din Ierusalim, un vis mai vechi la materializarea căruia a contribuit personal prin strângeri de fonduri; savantul o vedea ca instituție deschisă tuturor evreilor care în Europa erau respinși de naționalismul endemic pe motive etnico-religioase și, care în opinia lui,  ar deveni cea mai mare realizare în Palestina după distrugerea [[Ierusalim|Templului din Ierusalim]]. Împlinirea visului einsteinian de a vedea Universitatea creată, este însă umbrită de faptul că în fruntea așezământului este pus un [[rabin]]; ca reacție Einstein refuză să predea acolo, considerând ca instituția trebuie să rămână un loc de cercetare liber.<ref name="Histoire 2012">Actualite de l'Histoire, no 10, Juillet-Aout 2012, l'article "Einstein, l'homme qui aurait pu être président", par Éric Garnier-Covo</ref>.

Einstein a fost ținta unor numeroase atacuri [[Antisemitism|antisemite]] în [[Germania]]. Chiar și teoriile sale științifice au fost ridiculizate în public, inclusiv [[Teoria relativității]] ca fiind "negermane".

Cu venirea lui [[Hitler]] la putere în [[1933]], Einstein, care se afla în vizită în [[USA]] s-a decis imediat să emigreze. A primit o funcție la ''Institute for Advanced Study'', în [[Princeton]], [[New Jersey]].

Einstein a regretat profund faptul că descoperirile sale au fost utilizate pentru crearea [[bombă atomică|bombei atomice]], avertizând cu privire la pericolele pe care le prezintă [[armă nucleară|armele nucleare]].
Din acest motiv s-a implicat nu numai în promovarea [[sionism]]ului, ci și în mișcarea pentru pace.
Astfel că în [[1933]] publică scrierea-manifest ''Why War?'' ("De ce război?").

În [[1934]] publică colecția de eseuri ''The World As I See It'' („Lumea așa cum o văd").

În fața imensei amenințări la adresa umanității venită din partea regimului [[Nazism|nazist]] din [[Germania]], Einstein renunță la poziția sa pacifistă și, în [[1939]], îndemnat de alți numeroși fizicieni, trimite celebra scrisoare către președintele Americii [[Franklin Delano Roosevelt]], insistând asupra necesității producerii [[bomba atomică|bombei atomice]], întrucât exista posibilitatea ca și guvernul german să urmeze această cale. Scrisoarea lui Einstein a ajutat la grăbirea eforturilor pentru obținerea bombei atomice în Statele Unite și în [[1944]] se inițiază [[Proiectul Manhattan]] de cercetare în domeniul atomic. Einstein nu a avut nici un rol direct sau personal în fabricarea acesteia.

În [[1944]], manuscrisele celebrelor sale lucrări scrise în [[1905]] privind Teoria Relativității sunt vândute la licitație, în [[Kansas City]], pentru 6 milioane de dolari, ca o contribuție pentru efortul de război american.

În [[1945]], Einstein își manifestă indignarea față de bombardarea orașelor [[Hiroshima]] și [[Nagasaki]].

După război, Einstein s-a angajat pentru cauza dezarmării internaționale și a unei guvernări mondiale.
 
În [[1948]], Einstein, suporter activ al sionismului, salută cu entuziasm crearea statului [[Israel]] dar, patru ani mai târziu, în [[1952]], când [[David Ben-Gurion]] îi oferă președinția statului Israel, el o refuză.<ref>{{Cite web |url=http://www.princetonhistory.org/museum_alberteinstein.cfm |accessdate=2008-07-13 |title=Princetonhistory.org |archive-date=2007-02-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070208202014/http://www.princetonhistory.org/museum_alberteinstein.cfm |url-status=dead }}</ref>

În [[1955]], Einstein semnează împreună cu [[Bertrand Russel]], o proclamație împotriva amenințării nucleare.

=== Cetățenia ===
[[Fișier:Citizen-Einstein.jpg|thumb|right|250px|Einstein primind actul de cetățenie americană din partea lui Phillip Forman]]
De-a lungul vieții sale, fie forțat de împrejurări, fie pentru a-și atinge anumite deziderate, Einstein și-a schimbat cetățenia în mai multe rânduri:<ref>Vezi [http://www.einstein-website.de/z_information/variousthings.html Einstein-Website] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110722183129/http://www.einstein-website.de/z_information/variousthings.html |date=2011-07-22 }}</ref>
* [[14 martie]] [[1879]]: cetățenie germană în momentul nașterii la Ulm (Baden-Wurtenberg)
* [[28 ianuarie]] [[1896]]: Pentru a evita serviciul militar, renunță la cetățenia germană (cu aprobarea tatălui)
* timp de 5 ani este apatrid
* [[21 februarie]] [[1901]]: I se acordă cetățenia elvețiană pe care o pastrează până la sfârșitul vieții
* [[1 aprilie]] [[1911]] - [[30 septembrie]] [[1912]]: perioada când deține funcția de șef al Catedrei de Fizică teoretică la Universitatea Germană din Praga este asociata cu obținerea cetățeniei austriece
* aprilie [[1914]] - martie [[1933]]: deține cetățenia germană, o dată cu deținerea funcțiilor de membru (cu drepturi depline) al Academiei Prusace de Științe și de profesor la Universitatea din Berlin până când, intrând în conflict cu noua putere nazistă, este nevoit sa părăsească Germania, pierzând cetățenia acestui stat
* [[1933]] - [[1940]]: cetățenie elvețiană
* [[1 octombrie]] [[1940]]: Pe langă cetățenia elvețiană, o dobândește și pe cea americană.

== Concepții privind religia ==
Concepțiile religioase ale marelui savant sunt bazate pe cercetarea naturii:

::„Cred în acel Dumnezeu al lui [[Baruch Spinoza|Spinoza]], care se manifestă prin armonia legilor universului, nu într-unul care se ocupă cu destinele și faptele omenirii.”<ref>Brian, Dennis (1996), Einstein: A Life, New York: John Wiley & Sons, p. 127, ISBN 0-471-11459-6.</ref>

Mai precis, Spinoza considera că Dumnezeu este un alt nume pentru natură.<ref>[[Spinoza]] [http://www.gutenberg.org/files/3800/3800-8.txt The Ethics] Part I, Prop. IV. Cf. ''ibidem'' Preface.</ref> Deci, adorația lui Einstein se referea la natură, pe care [[panteism|panteiștii]] o numesc Dumnezeu.

Către sfârșitul vieții, într-o scrisoare adresată filozofului Eric Gutkind și datată pe 3 ianuarie 1954, marele fizician afirmă:

<blockquote>„Cuvântul « dumnezeu » nu este nimic altceva pentru mine decât expresia și produsul slăbiciunii umane, [[Biblia]] este o colecție de legende onorabile, dar primitive, care sunt, în orice caz, destul de copilărești. Niciun fel de interpretare, indiferent cât de subtilă, nu-mi poate schimba opinia.”<ref>{{Cite web|url=https://www.descopera.ro/dnews/2633561-einstein-dumnezeu-este-expresia-si-produsul-slabiciunii-umane|title=Einstein: Dumnezeu este expresia si produsul slabiciunii umane|date=May 14, 2008}}</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.relativitybook.com/resources/Einstein_religion.html|title=Einstein: Letter to Eric Gutkind|website=www.relativitybook.com}}</ref></blockquote>

Religiozitatea nedefinită a marelui savant se referă mai degrabă la admirația pe care acesta o nutrește față de structura lumii, care se revelează treptat cu ajutorul științei.<ref name="c602">{{cite web | title=Albert Einstein: Thoughts of a Freethinker | website=web.archive.org | date=12 April 2011 | url=http://www.stephenjaygould.org/ctrl/quotes_einstein.html | archive-url=https://web.archive.org/web/20110514163724/http://www.stephenjaygould.org/ctrl/quotes_einstein.html | archive-date=14 May 2011 | url-status=unfit | access-date=29 June 2024}}</ref> În [[1926]], într-o scrisoare adresată fizicianului [[Max Born]], Einstein, referindu-se la [[principiul incertitudinii]], scria: „Eu, în orice caz, sunt convins că El nu se joacă cu zarurile''.”

<blockquote>„Dacă există ceva religios în mine, aceasta este admirația fără limite față de structura lumii atât cât ne-o poate dezvălui știința.”</blockquote>

Einstein a scris teologie a religiei cosmice, în care descifrarea rațională a enigmelor naturii este un act religios.<ref name="donhoward">Don Howard, Lecția nr. 22, "Cosmic Religion and Jewish Identity", [http://www.thegreatcourses.com/courses/albert-einstein-physicist-philosopher-humanitarian.html Albert Einstein: Physicist, Philosopher, Humanitarian] , Course No. 8122, The Teaching Company, LLC, 2009.</ref> Astfel „Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă” înseamnă că religia lui Einstein este chiar știința.<ref name="donhoward"/> Pentru Einstein Dumnezeu și natura sunt același lucru.<ref name="donhoward"/> Religia și filosofia sa constituiau un tot unitar cu contribuțiile sale științifice.<ref name="donhoward"/>

== Concepții privind comportamentul etic ==
Einstein credea că moralitatea nu a fost dictată de Dumnezeu, ci de umanitate:<ref>Michio Kaku, "Universul lui Einstein", pag.101.</ref>

{{citat|Eu nu cred în imoralitatea individuală și consider etica ca o preocupare exclusiv umană deasupra căreia nu există nici o autoritate superioară.}}

În ultima parte a vieții sale, Einstein a urmat o dietă [[Vegetarianism|vegetariană]].<ref>{{Cite web|url=http://www.ivu.org/history/northam20a/einstein.html|title=History of Vegetarianism - Albert Einstein (1879-1955)|website=www.ivu.org}}</ref><ref>"Ghid practic pentru o dietă sănătoasă", editura Plaza y Janés S.A., 2000, isbn 84-226-8490-X, pag.61</ref> Potrivit lui Einstein, vegetarianismul a avut o mare importanță pentru umanitate, așa cum se vede din următorul citat pe această temă:
{{citat|Nimic nu crește șansa de supraviețuire (a umanității) pe Pământ mai mult decât dieta vegetariană. (... ) Cu influența sa fizică asupra comportamentului uman, stilul de viață vegetarian ar putea influența în mod pozitiv soarta omenirii.}}

Conform lui, [[evrei]]i cred în [[liber arbitru]], dar el, fiind [[determinism|determinist]], nu împărtășea această credință, considerându-se un fel de ne-evreu din acest motiv.<ref name="e906">{{cite book | last1=Einstein | first1=Albert | last2=Calaprice | first2=Alice | last3=Dyson | first3=Freeman | title=The Ultimate Quotable Einstein | publisher=Princeton University Press | year=2019 | isbn=978-0-691-20729-2 | url=https://books.google.com/books?id=A32-DwAAQBAJ&pg=PA205 | language=en | access-date=29 June 2024 | page=205 | quote=I am a determinist. As such, I do not believe in free will. The Jews believe in free will. They believe that man shapes his own life. I reject that doctrine philosophically. In that respect I am not a Jew.}}</ref> Einstein afirma: „Cred ca [[Schopenhauer]]: putem face ce voim, dar putem voi doar ce trebuie să voim.”<ref name="h381">{{cite book | last1=Dennett | first1=Daniel C. | last2=Caruso | first2=Gregg D. | title=Just Deserts: Debating Free Will | publisher=Polity Press | year=2021 | isbn=978-1-5095-4577-3 | url=https://books.google.com/books?id=coIUEAAAQBAJ&pg=PT21 | access-date=29 June 2024 | page=unpaginated | quote=I believe with Schopenhauer: We can do what we wish, but we can only wish what we must. }}</ref> El declara: „Practic, sunt, totuși, obligat să acționez ca și cum ar exista libertatea voinței. Dacă vreau să trăiesc într-o comunitate civilizată, trebuie să mă comport ca și cum omul ar fi o ființă responsabilă.”<ref name="b980">{{cite book | last=Viereck | first=George Sylvester | title=Glimpses of the Great | publisher=Duckworth | year=1930 | url=https://books.google.com/books?id=0j5FAQAAIAAJ | access-date=29 June 2024 | page=368 | quote=Practically, I am, nevertheless, compelled to act is if freedom of the will existed. If I wish to live in a civilized community, I must act as if man is a responsible being.}} apud {{cite web | last=Popova | first=Maria | title=Einstein on Free Will and the Power of the Imagination | website=The Marginalian | date=26 February 2023 | url=https://www.themarginalian.org/2023/02/26/einstein-free-will-imagination/ | access-date=29 June 2024}}</ref>

Ca bun determinist ce era, nega că ar fi avut vreun merit personal cu privire la descoperirile sale științifice, totul fiind predeterminat în mod misterios, de la o simplă legumă la stea.<ref name="k788">{{cite book | last1=Gaither | first1=Carl C. | last2=Cavazos-Gaither | first2=Alma E. | title=Gaither's Dictionary of Scientific Quotations | publisher=Springer New York | series=Gaither's Dictionary of Scientific Quotations: A Collection of Quotations Pertaining to Archaeology, Architecture, Astronomy, Biology, Botany, Chemistry, Cosmology, Darwinism, Death, Engineering, Geology, Life, Mathematics, Medicine, Nature, Nursing, Paleontology, Philosophy, Physics, Probability, Science, Statistics, Technology, Theory, Universe, and Zoology | year=2008 | isbn=978-0-387-49577-4 | url=https://books.google.com/books?id=IOFmZoesMNoC&pg=PA955 | access-date=29 June 2024 | page=955 | quote=I claim credit for nothing. Everything is determined, the beginning as well as the end, by forces over which we have no control. It is determined for the insect as well as for the star. Human being, vegetables or cosmic dust, we all dance to an invisible tune, intoned in the distance by a mysterious player.}}</ref>

== Recompense, distincții și aprecieri ==
Cea mai importantă apreciere a contribuției sale în domeniul științei o constituie [[Premiul Nobel pentru Fizică]] ([[1921]]).

Motivația juriului Nobel:

"Pentru serviciul oferit [[Fizică teoretică|Fizicii teoretice]] și în special pentru descoperirea legii [[efectul fotoelectric|efectului fotoelectric]]".

Fizicianul german [[Max Born]] consideră teoria relativității ca fiind cea mai mare realizare a minții umane în ceea ce privește concepțiile asupra Universului.<ref name="z110">{{cite web | last=Smith | first=P.D. | title=Albert Einstein: Sep 17 | website=the Guardian | date=16 September 2005 | url=https://www.theguardian.com/books/2005/sep/17/featuresreviews.guardianreview4 | access-date=29 June 2024 | quote=the greatest feat of human thinking about nature, the most amazing combination of philosophical penetration, physical intuition, and mathematical skill}}</ref>

Fizicianul [[Paul Dirac|P. A. M. Dirac]] numește teoria relativității "cea mai mare descoperire științifică realizată vreodată".<ref>Schmidhuber, Jürgen. [http://www.idsia.ch/~juergen/einstein.html "ALBERT EINSTEIN (1879–1955) and the 'Greatest Scientific Discovery Ever'." 2006.] Scuola universitaria professionale della Svizzera: ''...the greatest scientific discovery ever made''</ref>

În [[1999]], ziarul [[Time]] îl denumește "personalitatea secolului".<ref name="i359">{{cite web | title=TIME.com: Person of the Century -- January 3, 2000 | website=time.com | date=14 June 2008 | url=http://www.time.com/time/time100/poc/home.html | archive-url=https://web.archive.org/web/20080727002717/http://www.time.com/time/time100/poc/home.html | archive-date=2008-07-27 | url-status=dead | access-date=30 June 2024 | dead-url=yes }}</ref>

În [[Germania]], Ministeriul pentru Educație și Cercetare (Bundesministerium für Bildung und Forschung) a declarat "Anul Fizicii [[2005]]" ca "Anul Einstein": s-au împlinit 100 de ani de la lansarea teoriei relativității și 50 de ani de la moarte și au avut loc o serie de manifestări științifice și de popularizare a teoriilor sale.

În cinstea sa, elementul cu numărul de ordine 99 în [[tabelul periodic al elementelor|sistemul periodic al elementelor]] a fost numit [[Einsteiniu]].<ref name="a477">{{cite web | website=National Research Council Canada | title=Einsteinium | date=18 March 2003 | url=http://www.nrc-cnrc.gc.ca/eng/education/elements/el/es.html | archive-url=https://web.archive.org/web/20130701171933/http://www.nrc-cnrc.gc.ca/eng/education/elements/el/es.html | archive-date=2013-07-01 | url-status=dead | access-date=30 June 2024 | dead-url=no }}</ref>

De asemenea, un crater [[Lună|lunar]] îi poartă numele.<ref>{{Cite web |url=http://www-gap.dcs.st-and.ac.uk/~history/Societies/LunarFeatures0.html |accessdate=2008-07-15 |title=Lunar features<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2017-01-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170119142222/http://www-gap.dcs.st-and.ac.uk/~history/Societies/LunarFeatures0.html |url-status=dead }}</ref>

În 1912, Einstein este admis ca membru al [[Academia de Științe din Berlin|Academiei de Științe din Berlin]].

Venerat de comunitatea oamenilor de știință<ref>[http://physicsworld.com/cws/article/print/851 Physics: past, present, future] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071204051623/http://physicsworld.com/cws/article/print/851 |date=2007-12-04 }}, Physics World, 2007</ref>, Einstein a fost considerat ''omul secolului'', iar numele său este asociat, în cultura comună, cu ideea de [[geniu]].

== Viața de familie ==
[[Fișier:Mileva Maric.jpg|thumb|left|100px|Mileva Marić, prima soție]]
[[Fișier:Einstein Albert Elsa LOC 32096u.jpg|thumb|right|100px|Einstein împreună cu a doua soție, Elsa]]
În [[1903]] s-a căsătorit cu sârboaica Mileva Marić, care îi fusese colegă la Politehnica din Zurich ETH. Aceasta fusese studentă la [[matematică]] iar Einstein o cunoscuse încă din [[1898]]. Au avut trei copii, o fată, Lieserl (n. [[1902]]), și doi băieți, Hans Albert (n. [[1904]]) și Eduard ([[1910]]).<ref name="c269">{{cite web | title=Einstein's Wife | website=pbs.org | date=12 January 2012 | url=http://www.pbs.org/opb/einsteinswife/ | archive-url=https://web.archive.org/web/20120217230153/http://www.pbs.org/opb/einsteinswife/ | archive-date=2012-02-17 | url-status=unfit | access-date=29 June 2024 | dead-url=no }}</ref>

În [[1914]] cei doi se despart. Einstein se mută la Berlin, iar Mileva și copiii rămân la Zürich.<ref>{{Cite web|url=http://www.pbs.org/ombudsman/2006/12/einsteins_wife_the_relative_motion_of_facts.html|title=PBS &#124; Ombudsman &#124; Einstein's Wife: The Relative Motion of 'Facts'|website=www.pbs.org}}</ref>

După unii autori, Mileva l-ar fi ajutat pe Einstein în munca sa de cercetare științifică.<ref>{{Cite web |title="DIE ELTERN" ODER "DER VATER" DER RELATIVITÄTSTHEORIE?| url=http://www.rli.at/Seiten/kooperat/maric1.htm |accessdate=2008-07-13 |website=Rosa Luxemburg Institut |archive-date=2008-05-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080507110137/http://www.rli.at/Seiten/kooperat/maric1.htm |url-status=dead }}</ref>

În [[1919]] încheie divorțul cu prima soție și se căsătorește cu o verișoară, Elsa, cu care a trăit până la moartea acesteia, în [[1936]].<ref>Alberto A Martínez, Controverse privind soția lui Einstein la [http://physicsweb.org/articles/world/17/4/2 Physicsweb.org] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060108061728/http://physicsweb.org/articles/world/17/4/2 |date=2006-01-08 }}, aprilie 2004.</ref><ref>Allen Esterson. [http://www.esterson.org/milevamaric.htm Mileva Marić: Soția lui Einstein] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070207010945/http://www.esterson.org/milevamaric.htm |date=2007-02-07 }}</ref><ref>John Stachel. [http://philoscience.unibe.ch/lehre/winter99/einstein/Stachel1966.pdf “Albert Einstein and Mileva Maric. A Collaboration That Failed to Develop” in: Creative Couples in the Sciences, H. M. Pycior et al. (ed).] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20040928162542/http://philoscience.unibe.ch/lehre/winter99/einstein/Stachel1966.pdf |date=2004-09-28 }}</ref>

== Controverse ==
[[Fișier:Niels Bohr Albert Einstein by Ehrenfest.jpg|thumb|right|200px|Einstein discutând cu [[Niels Bohr]]]]
Teoriile lui Einstein au fost greu de înțeles, deoarece utilizau concepte foarte abstracte și aduceau o noutate în gândirea științifică. Acestea au stârnit controverse și discuții, ca în cazul teoriilor lui [[Charles Darwin|Darwin]].

=== Bohr versus Einstein ===
O altă dispută pe scena lumii științifice a acelei perioade a constituit-o controversa dintre Einstein și [[Niels Bohr]] legată de [[mecanică cuantică|mecanica cuantică]].

Deși teoria cuantelor constituia una din consecințele imediate ale contribuțiilor sale științifice, Einstein nu a fost niciodată de acord cu ''interpretarea de la [[Copenhaga]]'' adusă acestei teorii de către Bohr și [[Werner Heisenberg]], cea mai populară interpretare a [[mecanică cuantică|mecanicii cuantice]], dar nici pe departe singura ei interpretare.<ref name="comparison"/>

Einstein a purtat discuții aprinse cu marele fizician [[Niels Bohr]] în legătură cu principiul de nedeterminare, ce ar rezulta din caracterul probabilistic al descrierilor matematice din mecanica cuantică.<ref name="comparison">{{Bulleted list|Vezi [[:en:Interpretations of quantum mechanics#Comparisons]], rezumat al interpretărilor mecanicii cuantice care arată că nu toate interpretările mecanicii cuantice sunt indeterministe.|{{cite book|last1=Baggott|first1=Jim E.|title=Beyond Measure: Modern Physics, Philosophy, and the Meaning of Quantum Theory|accessdate=2013-02-04|year=2004|publisher=Oxford University Press|location=Oxford, New York|isbn=0-19-852536-2|page=203|chapter=Complementarity and Entanglement|chapter-url=http://books.google.com/books?id=uVdjwsqrgz8C&pg=PA203&dq=scientific+consensus+determinism+bell+theorem&hl=nl&sa=X&ei=4v8PUaL5MarK0QWk8oCwBw&ved=0CFgQ6AEwBw#v=onepage&q=scientific%20consensus%20determinism%20bell%20theorem&f=false|quote=So, was Einstein wrong? In the sense that the EPR paper argued in favour of an objective reality for each quantum particle in an entangled pair independent of the other and of the measuring device, the answer must be yes. But if we take a wider view and ask instead if Einstein was wrong to hold to the realist's belief that the physics of the universe should be objective and deterministic, we must acknowledge that we cannot answer such a question. It is in the nature of theoretical science that there can be no such thing as certainty. A theory is only 'true' for as long as the majority of the scientific community maintain a consensus view that the theory is the one best able to explain the observations. And the story of quantum theory is not over yet.|ref=harv}}|{{cite book | last=Lewis | first=Peter J. | title=Quantum Ontology: A Guide to the Metaphysics of Quantum Mechanics | publisher=Oxford University Press | year=2016 | isbn=978-0-19-061879-7 | chapter=6.4. Free Will | chapter-url=https://books.google.nl/books?id=Pkm1DAAAQBAJ&pg=PA146 | access-date=25 October 2024 | page=146}}}}</ref>

În [[1926]], într-o scrisoare adresată fizicianului [[Max Born]], Einstein, referindu-se la [[principiul incertitudinii]], scria: "''Sunt pe deplin convins că El [Dumnezeu] nu se joacă cu zarurile''".

În [[1935]], împreună cu [[Boris Podolski]] și [[Nathan Rosen]], Einstein a publicat un document, cunoscut mai târziu sub numele ''Paradoxul Einstein - Podolski - Rosen''<ref>{{Cite journal|year=2018|first1=László E.|last1=Szabó|journal=Internet Encyclopedia of Philosophy|issn=2161-0002|url=https://iep.utm.edu/einstein-podolsky-rosen-argument-bell-inequalities/|title=Einstein Podolsky Rosen Argument and the Bell Inequalities}}</ref>, prin care se arăta că întregul formalism al mecanicii cuantice, împreună cu ceea ce ei au numit ''criteriul realității'', implică faptul că teoria cuantică nu poate fi completă. Cu alte cuvinte, există zone ale realității care nu pot fi descrise de mecanica cuantică, concluzie care conduce la rezultate paradoxale.

Polemica a durat mulți ani; de fapt Einstein s-a stins din viață fără să accepte indeterminismul din teoria cuantică,{{efn-lr|Indeterminismul este de două feluri: epistemic (se referă la ce știu oamenii, mai exact limitele cunoașterii omenești) și ontologic sau metafizic (se referă la cum e realitatea în sine).<ref name="b021">{{cite book | last=Keuth | first=Herbert | title=The Philosophy of Karl Popper | publisher=Cambridge University Press | year=2004 | isbn=978-0-521-54830-4 | chapter=14. Determinism versus Indeterminism | chapter-url=https://books.google.nl/books?id=wxzoBfQYhYAC&pg=PA263 | access-date=25 October 2024 | page=263}}</ref>}} ceea ce nu e chiar o vină.<ref name="comparison"/> Refuzul lui de a accepta indeterminismul este considerat o greșeală în știința ''mainstream'', cu specificarea că asta nu e o certitudine absolută, ci doar o opinie care explică cel mai bine datele experimentale de care dispunem până acum.<ref name="comparison"/>

=== Planck versus Einstein ===
Fizicianul [[Max Planck]] a fost printre primii care au recunoscut valoarea [[Teoria relativității|Teoriei relativității]].

Planck și Einstein s-au cunoscut în [[1909]] și, deși erau oameni foarte diferiți, între ei s-a menținut o îndelungată relație de prietenie, motivată mai ales de faptul că aveau un interes comun: [[fizică|fizica]]. În ceea ce privește [[politică|politica]], Planck era un conservator și susținea cu fermitate politica militaristă a [[Germania|Germaniei]] anului [[1914]], în timp ce Einstein se opunea acesteia. În [[1933]], când Einstein, forțat de [[nazist|naziști]], a părăsit Germania, Planck i-a reproșat lipsa de patriotism și de încredere în propria țară.

=== Uniunea Sovietică și Germania Nazistă ===

Fizicianul sovietic [[Serghei Ivanovici Vavilov]], devenit ulterior membru al [[Sovietul Suprem|Sovietului Suprem]] și președinte al [[Academia Rusă de Științe|Academiei de Științe a URSS]], a motivat că teoria relativității reprezintă trimuful [[materialism dialectic|materialismului dialectic]] contra concepției [[idealism|idealiste]] despre spațiu și timp.<ref name="t356">{{cite book | last=Frank | first=Philipp | title=Einstein, His Life and Times | publisher=Knopf Doubleday Publishing Group | year=2013 | orig-year=1947 | isbn=978-0-307-83136-1 | url=https://books.google.nl/books?id=AQg5AAAAQBAJ&pg=RA1-PT342 | language=en | access-date=23 October 2024 | page=35 | quote=Objective real space devoid of material properties, motion divorced from matter, are metaphysical phantoms that sooner or later have to be expelled from the physical picture of the world.… The historic service rendered by Einstein was the criticism of the old metaphysical conceptions of space and time.… In Einstein’s theory space-time is an inseparable property of matter itself. Such is the basic idea of Einstein’s general theory of relativity. The idealistic conception of space-time as a category of thought is swept away.… Before us is the first outline, still far from perfect, of the dialectical materialistic understanding of space and time. Once again dialectical materialism has triumphed.}}</ref>

Ideologii nazismului din Germania au fost și ei de aceeași părere, susținând că teoria relativității este indisolubil legată de materialism și [[marxism]].<ref name="t356"/> Cel mai notabil dintre ei a fost [[Philipp Lenard]], care câștigase Premiul Nobel în 1905.<ref name="t356"/> Lenard devenise șeful ''[[Deutsche Physik]]'' („fizica [[Rasa ariană|ariană]]”), filosofie a științei care respingea contribuțiile lui Einstein și ale altor fizicieni [[evrei]] drept „fizică evreiască”.<ref name="nobel">{{cite web | title=The Nobel Prize in Physics 1905 | website=NobelPrize.org | date=20 May 1947 | url=https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1905/lenard/biographical/ | access-date=24 October 2024}}</ref> El nu i-a iertat niciodată lui Einstein faptul că a descoperit mecanismul [[efectul fotoelectric|efectului fotoelectric]], pe care Lenard îl detectase experimental, dar nu putuse să-l explice teoretic.<ref name="nobel"/>

Marxiștii nu au fost însă unanimi: {{ill|en|Arkady Klimentievici Timiryazev|Arkady Timiryasev}} și {{ill|en|Aleksandr Nikolayevici Maksimov|Aleksandr Maksimov (ethnographer)}} l-au acuzat pe Einstein de a predica „fantezii idealiste”.<ref name="t356"/> Ei aveau două motive pentru asta: admirația pentru Isaac Newton drept ctitor al materialismului{{efn-lr|În ignoranța lor nu știau că în realitate Newton cel istoric a fost alchimist, mistic și ocultist.<ref>{{Cite book|last=Keynes |first=John Maynard |year=1972 |orig-year=1946 |chapter=Newton, The Man |title=The Collected Writings of John Maynard Keynes Volume X |publisher=MacMillan St. Martin's Press |pages=363–4|url=https://mathshistory.st-andrews.ac.uk/Extras/Keynes_Newton/}}</ref> }} și condamnarea lui [[Ernst Mach]] de către [[Lenin]], devenită pe vremea lor linia oficială a Uniunii Sovietice.<ref name="t356"/> Teoria lui Einstein era problematică pentru ei pentru că-l ataca pe Newton și părea să pornească direct din filosofia lui Mach, considerată reacționară.<ref name="t356"/><ref>Timiryazev, "The Theory of Relativity as a Source of Philosophical Idealism", cf. [[:en:Under the Banner of Marxism|Under the Banner of Marxism]], 1938.</ref>

== Moartea ==
Din cauza unei boli netratate de o lungă perioadă de timp și refuzului de a i se efectua o intervenție chirurgicală asupra arterelor cardiace, Einstein se stinge din viață în [[1955]] în urma unui atac de cord.
Conform dorinței sale, marele savant a fost incinerat, iar cenușa a fost aruncată într-un râu necunoscut din [[New Jersey]].

Înaintea incinerării, patologul Spitalului Princeton, [[Thomas Stoltz Harvey]] i-a scos creierul, pentru a fi păstrat, fără permisiunea familiei, în speranța că în viitor se va descoperi ce l-a făcut pe Einstein atât de inteligent.

== Note și referințe ==

=== Note ===

{{notelist-lr}}

=== Referințe ===

<references />

== Scrieri ==
=== Scrieri științifice ===
* [[1938]]: ''The Evolution of Physics'' (coautor: Leopold Infeld), o lucrare de popularizare a științei
* Einstein, Albert (1901), “Folgerungen aus den Capillaritätserscheinungen (Conclusions Drawn from the Phenomena of Capillarity)”, Annalen der Physik, vol.4: p.&nbsp;513.
* Einstein, Albert (1905a), “On a Heuristic Viewpoint Concerning the Production and Transformation of Light”, Annalen der Physik, vol. 17: pp.&nbsp;132–148 .
* Einstein, Albert (1905b), A new determination of molecular dimensions .
* Einstein, Albert (1905c), “On the Motion—Required by the Molecular Kinetic Theory of Heat—of Small Particles Suspended in a Stationary Liquid”, Annalen der Physik vol. 17: pp.&nbsp;549–560.
* Einstein, Albert (1905d), [http://www.fourmilab.ch/etexts/einstein/specrel “On the Electrodynamics of Moving Bodies”], Annalen der Physik, vol. 17: pp.&nbsp;891–921 .
* Einstein, Albert (1905e), “Does the Inertia of a Body Depend Upon Its Energy Content?”, Annalen der Physik, vol. 18: pp.&nbsp;639–641.
* Einstein , Albert (1905), [http://www.physik.uni-augsburg.de/annalen/history/papers/1905_18_639-641.pdf Ist die Trägheit eines Körpers von dessen Energieinhalt abhängig?] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050124051500/http://www.physik.uni-augsburg.de/annalen/history/papers/1905_18_639-641.pdf |date=2005-01-24 }}, Annalen der Physik, vol. 18: pp.&nbsp;639–643
* Einstein, Albert (1906), [http://www.physik.uni-augsburg.de/annalen/history/papers/1906_20_627-633.pdf Das Prinzip von der Erhaltung der Schwerpunktsbewegung und die Trägheit der Energie ] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060318060830/http://www.physik.uni-augsburg.de/annalen/history/papers/1906_20_627-633.pdf |date=2006-03-18 }}, Annalen der Physik, vol. 20: pp.&nbsp;627–633.
* Einstein, Albert (1907), [http://www.soso.ch/wissen/hist/SRT/E-1907.pdf Über das Relativitätsprinzip und die aus demselben gezogenen Folgerungen], Jahrbuch der Radioaktivität und Elektronik , vol.4, pp.&nbsp;411–462.
* Einstein, Albert (1916), [http://www.ffn.ub.es/luisnavarro/nuevo_maletin/Einstein_GRelativity_1916.pdf Grundlage der allgemeinen Relativitätstheorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091224114903/http://www.ffn.ub.es/luisnavarro/nuevo_maletin/Einstein_GRelativity_1916.pdf |date=2009-12-24 }}, Annalen der Physik, vol. 49. pp.&nbsp;769–782.
* Einstein, Albert (1915), “Die Feldgleichungen der Gravitation (The Field Equations of Gravitation)”, Koniglich Preussische Akademie der Wissenschaften: pp.&nbsp;844–847.
* Einstein, Albert (1917a), “Kosmologische Betrachtungen zur allgemeinen Relativitätstheorie (Cosmological Considerations in the General Theory of Relativity)”, Koniglich Preussische Akademie der Wissenschaften
* Einstein, Albert (1917), “Zur Quantentheorie der Strahlung (On the Quantum Mechanics of Radiation)”, Physikalische Zeitschrift, vol. 18: pp.&nbsp;121–128
* Einstein, Albert (11 iulie 1923), [http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1921/einstein-lecture.pdf“ Fundamental Ideas and Problems of the Theory of Relativity”], Nobel Lectures, Physics 1901–1921, Amsterdam: Elsevier Publishing Company.
* Einstein, Albert (1924), “Quantentheorie des einatomigen idealen Gases (Quantum theory of monatomic ideal gases)”, Sitzungsberichte der Preussichen Akademie der Wissenschaften Physikalisch—Mathematische Klasse: pp.&nbsp;261–267 .
* Einstein, Albert (1926), “Die Ursache der Mäanderbildung der Flussläufe und des sogenannten Baerschen Gesetzes”, Die Naturwissenschaften 14: pp.&nbsp;223–224, DOI 10.1007/BF01510300 . On Baer's law and meanders in the courses of rivers.
* Einstein, Albert; Podolsky, Boris & Rosen, Nathan (15 mai 1935), “Can Quantum-Mechanical Description of Physical Reality Be Considered Complete?”, Physical Review 47 (10): 777–780, DOI 10.1103/PhysRev.47.777
* Einstein, Albert (1940), “On Science and Religion”, Nature 146: 605, DOI 10.1038/146605a0
* Einstein, Albert, et al. [http://phys4.harvard.edu/~wilson/NYTimes1948.html ''To the editors''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071217113044/http://phys4.harvard.edu/~wilson/NYTimes1948.html |date=2007-12-17 }}, New York Times (4 dec. 1948)
* Einstein, Albert (May 1949), [http://www.monthlyreview.org/598einst.htm “Why Socialism?”] ([http://www.marxists.org/romana/einstein/1949/socialism.htm De ce socialism?])
* Einstein, Albert (1950), “On the Generalized Theory of Gravitation”, Scientific American CLXXXII (4): 13–17
* Einstein, Albert (1954), Ideas and Opinions, New York: Random House, ISBN 0-517-00393-7
* Einstein, Albert (1969), Albert Einstein, Hedwig und Max Born: Briefwechsel 1916–1955, München: Nymphenburger Verlagshandlung
* Einstein, Albert (1979), Autobiographical Notes (Centennial ed.), Chicago: Open Court, ISBN 0-87548-352-6 .pp.&nbsp;48 – 51.
* Collected Papers: Stachel, John, Martin J. Klein, a. J. Kox, Michel Janssen, R. Schulmann, Diana Komos Buchwald and others (Eds.) (1987–2006). The Collected Papers of Albert Einstein, Vol 1–10. Princeton University Press.

=== Scrieri din alte domenii ===
* [[1930]]: ''About Zionism: Speeches and Lectures by Professor Albert Einstein''
* [[1933]]: ''Why War?'' (coautor: [[Sigmund Freud]])
* [[1934]]: ''The World As I See It''
* [[1950]]: ''Out of My Later Years''

== Bibliografie ==
* J. Simmons ''100 cei mai mari savanți ai lumii'' (traducere din engleză) Editura Lider, București, 1996
* ''Lecturi de fizică'', (colectiv de autori), Editura Didactică și Pedagogică, 1980
* V. Vâlcovici ''Albert Einstein.Viața sa'' Poligrafia Craiova, 1957

== Vezi și ==
* [[Ecuația lui Einstein]]
* [[Efectul Compton]]
* [[Organizarea și evoluția Universului]]
* [[Legea lui Hubble]]
* [[Lista publicațiilor științifice ale lui Albert Einstein]]

== Legături externe ==
* {{commonscat-inline|Albert Einstein|Albert Einstein}}
{{wikiquote|Albert Einstein|Albert Einstein}}
{{Coloane-listă|colwidth=30em|
* {{en icon}} [http://www.alberteinstein.info/ Arhive Einstein on-line]
* {{en icon}} [http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1921/einstein-bio.html Einstein - Biography]
* {{en icon}} [http://www-groups.dcs.st-and.ac.uk/~history/Mathematicians/Einstein.html Einstein Summary]
* {{en icon}} [http://www.pbs.org/wgbh/aso/databank/entries/bpeins.html Biografie la Pbs.org]
* {{en icon}} [http://www.albert-einstein.org Albert-Einstein.org]
* {{ro icon}} [http://alberteinstein.ro/ AlbertEinstein.ro]
* {{en icon}} [http://www.westegg.com/einstein/ A. Einstein On-line]
* {{en icon}} Operele sale științifice la [http://www.pbs.org/wgbh/nova/einstein/genius/ Pbs.org]
* {{en icon}} [http://www.physik.uni-augsburg.de/annalen/history/ Annalen der Physik]
* {{en icon}} [http://www.aip.org/history/einstein Imagine și impact]
* {{en icon}} [http://www.pbs.org/wgbh/nova/einstein/relativity/ NOVA - Einstein's Big Idea - Relativity (Lightman Essay) - PBS ]
* {{en icon}} [http://en.wikiquote.org/wiki/Albert_Einstein Albert Einstein - Wikiquote]
* {{en icon}} [http://www.quotationspage.com/quotes/Albert_Einstein Albert Einstei Quotes - The Quotations Page]
* {{ro icon}} [http://www.mediafax.ro/life-inedit/albert-einstein-despre-religii-legende-primitive-copilaresti.html?4728;2631384 Albert Einstein despre religii: Legende primitive, copilărești]
* {{en icon}} [http://www.positiveatheism.org/tochein.htm Scrierile pe teme religioase]
* {{en icon}} [http://www.fourmilab.ch/etexts/einstein/specre.pdfl "Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare"]
* {{en icon}} [http://www.fourmilab.ch/etexts/einstein/E_mc2 Depinde inerția unui corp de cantitatea sa de energie?]
* {{en icon}} [http://www.marxists.org/reference/subject/philosophy/works/fr/poincare.htm H. Poincaré]: Comentarii supra relativității spațiului.
* {{en icon}} [http://home.comcast.net/~xtxinc/AEIPBook.htm Einstein acuzat de plagiat]
* {{en icon}} Răspunsul lui [http://www.marxists.org/reference/subject/philosophy/works/ge/einstein.htm Răspunsul lui Einstein adresat criticilor sale]
* {{en icon}} G. Burniston Brown, [http://homepage.ntlworld.com/academ/whatswrongwithrelativity.html What is wrong with relativity?], Bulletin of the Institute of Physics and Physical Society, Vol. 18 (March, 1967) pp.&nbsp;71–77.
}}

'''''Articole biografice'''''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/albert-einstein-307469.htm Albert Einstein] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111224171842/http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/albert-einstein-307469.htm |date=2011-12-24 }}, 1 noiembrie 2007, ''Jurnalul Național''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/1-iunie-copilaria-unui-geniu-albert-einstein-932244.html 1 Iunie. Copilăria unui geniu - Albert Einstein], 1 iunie 2011, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.cotidianul.ro/nici-einstein-nu-gasea-solutia-pacii-intre-palestinieni-si-israelieni-176719/ Nici Einstein nu găsea soluția păcii între palestinieni și israelieni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121206054651/http://www.cotidianul.ro/nici-einstein-nu-gasea-solutia-pacii-intre-palestinieni-si-israelieni-176719/ |date=2012-12-06 }}, 20 martie 2012, Călin Marchievici, ''Cotidianul''
* [http://www.descopera.ro/stiinta/4046503-ziua-einstein-dupa-130-de-ani ZIUA EINSTEIN: Dupa 130 de ani], 14 martie 2009, Alexandru Safta, ''Descoperă''

'''''Activitatea științifică'''''
* [http://www.descopera.ro/stiinta/8074675-ce-gandeste-dumnezeu-teoria-intregului-sau-munca-neterminata-a-lui-einstein Ce gândește Dumnezeu - teoria întregului sau munca neterminata a lui Einstein], 21 martie 2011, Alexandru Safta, ''Descoperă''
* [http://www.revistamagazin.ro/content/view/8139/8/ Einstein - un Casanova cu creier de savant] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101002175906/http://www.revistamagazin.ro/content/view/8139/8/ |date=2010-10-02 }}, 29 septembrie 2010, ''Revista Magazin''
{{Portal|Biografii|Fizică}}
{{Premiul Nobel pentru Fizică}}
{{Time 100: Cei mai importanți oameni ai secolului XX}}
{{Control de autoritate}}

{{DEFAULTSORT:Einstein, Albert}}
[[Categorie:Albert Einstein| ]]
[[Categorie:Apatrizi]]